StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Trimite articolul prin email Profitul, in conditii de incertitudine : Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Profitul, in conditii de incertitudine



In gestiunea financiara, bugetele intreprinderii nu pot fi prezute cu certitudine. Bugetele liniare au pornit de la ipoteza simplificatoare ca fenomenele financiare sunt liniare, iar functia lor se cunoaste, fiind vorba de o dreapta de proportionalitate considerata constanta. Ori, atat cheltuileile, cat si rezultatele sunt riabile aleatoare;
lorile lor nu se cunosc, in mod cert, decat la sfarsitul perioadei de gestiune. Pentru calculele de previziune este necesara cunoasterea marimii (estimate) acestor riabile, la inceputul perioadei, in momentul luarii deciziilor privind alocarea fondurilor banesti. Gestiunea financiara isi poate propune ca obiectiv cresterea renilitatii numai daca are informatii privind evolutia previzibila, in conditii de incertitudine, a cheltuielilor si a veniturilor.
Din arsenalul de metode si tehnici de ificare, se apeleaza, tot mai frecvent, la calculul probabilitatilor. Pentru aceasta, este necesara cunoasterea legii de probabilitate a fenomenelor financiare si a principalilor parametri ai acesteia: loarea medie, dispersia si abaterea medie patratica.
fn teoria costului marginal a fost prezentata functia neliniara a costului de productie si influenta ei asupra renilitatii. Daca admitem, in concordanta cu realitatea economica, ca si functia nzarilor (p x Q) este tot neliniara, se rele complexitatea previziunii financiare. Aceasta trebuie sa sileasca marimea y a productiei, care conduce la obtinerea unui profit maxim sau, cel putin, sa sileasca cele doua praguri (1 si 2) de renilitate ca limite ale interlului de riatie a productiei, intre care intreprinderea inregistreaza numai profit.
fn aceste conditii, analiza distributiilor de probabilitate a evolutiei veniturilor, cheltuielilor sau a profiturilor si estimarea lor pentru perioada de gestiune viitoare constituie un posibil demers pentru intocmirea unui buget neliniar al exploatarii. La inregistrarile statistice repetate, pe o perioada de obsertie semnificati (o perioada de relati silitate), se asociaza o lege de probabilitate, de obicei legea normala (a lui Gauss). Legea normala este cea mai cunoscuta si utilizata lege de probabilitate, intrucat surprinde cel mai bine evolutia fenomenelor economice si financiare, fn jurul lorii medii, care are cea mai mare frecventa (probabilitate) de aparitie, graviteaza lori mai mult sau mai putin indepartate de medie, dar cu frecvente (probabilitati) simetrice de aparitie a abaterilor.
De aceea, curbele de reprezentare grafica a densitatii au forma de clopot. Varful acestor curbe are ordonata egala cu loarea medie (m), iar punctele de inflexiune ale curbelor se afla la o distanta, fata de medie egala, cu + /- abaterea medie patratica (a). Cu cat abaterea medie patratica este mai mare, cu atat curbele devin mai aplatizate si mai intinse.
Abaterea medie patratica reprezinta, deci, unitatea de masura a departarii fata de medie a lorilor individuale ale fenomenelor economice si financiare. Teoria financiara se intereseaza de doi parametri ai repartitiei, respectiv ai densitatii de repartitie: loarea medie si dispersia (din care se calculeaza abaterea medie patratica). Primul reprezinta ceea ce se doreste a fi obtinut de la activitatea economica a intreprinderii,adica renilitatea; al doilea, ceea ce s-ar dori sa se evite, adica riscul 5. Cu cat loarea medie a beneficiilor este mai mare, cu atat probabilitatea acestei lori este mai mult urmarita ca obiectiv financiar. Dimpotri, cu cat abaterea medie patratica este mai mare, cu atat creste riscul de a inregistra o alta loare a renilitatii decat cea medie (si scontata in perioada urmatoare).
Revenind la exemplul numeric anterior , intreprinderea inregistreaza urmatoarea frecventa de aparitie a renilitatilor. Pe baza acestora se pot calcula cei doi parametri ai repartitiei: media si abaterea medie patratica.
Pentru atie, prezentam situatia statistica a renilitatii altei societati comerciale.
In cazul unei decizii privind investitia de capital, un industriasi mai cutezator ar prefera prima societate care ii asigura, in medie, dar si in cazuri individuale, renilitati cu mult mai mari decat a doua societate. Totodata, el isi asuma riscul de a inregistra abateri de +/- 283.55, fata de loarea medie a renilitatii . fn aceleasi conditii de selectie, un bancher, prudent prin natura activitatii sale, ar prefera a doua societate care ii asigura o loare medie a renilitatii mai mica, dar care prezinta abateri cu mult mai mici, in raport cu media.


loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre bugetele liniare si neliniare ale exploatarii

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa






































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare