StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Trimite articolul prin email Costul creditelor de trezorerie : Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Costul creditelor de trezorerie



Costul creditelor, acordate prin contul curent, cuprinde dobanda si comisioanele aplicate asupra soldurilor debitoare 2 zilnice inregistrate intr-un trimestru. Decontarea acestuia se face, deci, trimestrial, pe baza calculului de dobanda si de comisioane rezultat prin intocmirea a doua documente: scara dobanzilor si decontul de dobanzi si comisioane.
Scara dobanzilor reprezinta, de fapt, un lou al platilor si incasarilor zilnice, in functie de care se determina soldurile zilnice debitoare si creditoare. De remarcat ca, in general, bancile percep dobanzi la soldurile debitoare fara nici un scazamant pentru soldurile creditoare**/, fn vederea calculului dobanzii, banca selecteaza zilele care au acelasi sold si le inscrie in scara dobanzilor.
De exemplu, soldul debitor de 130.000 mii lei s-a inregistrat in 9 zile.
Numarul soldurilor debitoare (Nrd) se determina dupa relatia: Nrd = C . Nr/100, in care: C = soldul debitor (creditul) si Nr = numarul de zile in care s-a inregistrat acest sold. Raportarea la 100 se face pentru simplificarea calculelor care urmeaza. Alte banci raporteaza marimea creditului la 360 (zile calendaristice) sau la 36.000 (360 x 100).
Prin insumare, se determina numarul total de solduri debitoare din trimestrul respectiv, la care se aplica rata anuala a dobanzii (Rd).
De altfel, se obser ca, din motive practice, calculul dobanzii s-a efectuat in doua etape: (1) numarul de solduri debitoare (Nrd) si (2) marimea dobanzii(D), in stricta conformitate cu relatia cunoscuta a dobanziI.
Decontul de dobanzi si comisioane
Costul total al creditelor de trezorerie cuprinde dobanda si doua categorii de comisioane: de risc si de cheltuieli administrative.
* Comisioanele de risc:
(1) Comisionului de credit ii corespunde repercusiunea unui impozit platit de banci, ca taxa pentru credite acordate si in curs de rambursare. Se sileste ca procent (0.1%), aplicabil numarului total de solduri debitoare:
Exemplu: 101053 x 0.1/360 = 28 mii lei
(2) Comisionul de imobilizare se percepe la intreprinderile care, in tot cursul trimestrului, nu au inregistrat nici un sold creditor, deci la intreprinderile care au ramas, in mod constant, in pozitie debitoare fata de banca. Cota procentuala a acestui comision este substantial marita (2%), pentru a descuraja intreprinderile sa inregistreze, in contul curent^numai solduri debitoare. Comisionul de imobilizare se aplica la numarul total al soldurilor debitoare.
Exemplu: 101053 x 2/360 = 561 mii lei
(3) Comisionul pentru cel mai mare sold debitor ,din fiecare luna a trimestrului de referinta, se aplica intr-o cota procentuala redusa (0.05%) asupra acestui sold, indiferent de numarul de zile in care s-a inregistrat acesta. Fiind independent de timp, acest comision se mai numeste procentaj plat" (flat). Aceasta caracteristica face ca, la intreprinderile, la care cel mai mare sold debitor se inregistreaza o singura zi pe luna, costul real al comisionului sa fie mai mare decat in cazul intreprinderilor care au inregistrat acest sold intr-un numar mai mare de zile pe luna. Pentru a reduce acest inconvenient, comisionul este plafonat; pe trimestru el nu poate depasi 50% din dobanda la soldurile debitoare.
Exemplu: - prima luna: 134.200 x 0.05% = 67 mii lei


- a doua luna: 131.700 x 0.05% = 66 mii lei
- a treia luna: 111.500 x 0.05% = 56 mii lei


TOTAL 189 mii lei
(4) Comisionul, pentru cea mai mare depasire din fiecare luna a plafonului de credite aprobat, este un mijloc eficace pentru a determina intreprinderea sa respecte acest plafon. De multe ori, banca nu comunica acest plafon, ceea ce face dificil pentru intreprindere sa controleze calculul comisionului de depasire. Ca si precedentul, comisionul de depasire este un procentaj plat (flat), dar mai ridicat decat cel anterior (0.25%).


Exemplu: - plafon aprobat: 100.000 mii lei
- prima luna: 34.200 x 0.25% = 86 mii lei


- a doua luna: 31.700 x 0.25% = 79 mii lei
- a treia luna: 11.500 x 0.25% = 29 mii lei


TOTAL 194 mii lei
* Comisioanele de cheltuieli administrative
(1) Comisionul de decontare (de rulaje) se aplica, intr-o cota redusa (0.025%), asupra rulajelor debitoare inregistrate in trimestrul respectiv, care privesc debitarea cecurilor, debitarea prin scontarea de efecte comerciale, viramente bancare catre tertii intreprinderii etc. Unele operatii, in debitul contului curent, sunt exonerate de plata acestui comision: viramente intre mai multe conturi ale intreprinderii deschise la aceeasi banca, plata biletelor financiare (bilete de trezorerie), debitarea costului creditelor etc. Aceste operatii exonerate sunt semnalate, in extrasul de cont, prin litera E" sau simbolul *".
Exemplu: sunt doua operatii debitoare exonerate de la plata acestui comision (2.600 + 5.200 = 7.800 mii lei)


Deci comisionul este:
(39.600 - 7.800) x 0.025% = 8 mii lei
(2) Spezele si cheltuielile de intocmire a documentelor bancare si inaintate intreprinderii se factureaza cu o suma fixa (10 lei), pentru fiecare document.
Exemplu: daca in trimestrul de referinta s-au intocmit si inaintat 24.000 de documente bancare, atunci spezele si cheltuielile sunt de:


24000 . 1 = 240 mii lei.
Decontul de dobanzi si comisioane este loul recapitulativ al calculului costului total al creditelor de trezorerie ( elul nr.15.2)
Ca urmare a tehnicii de calcul prezentate mai sus, costul real al creditelor de trezorerie este mai mare, daca tinem cont de elementele urmatoare:
a. Numarul total al soldurilor debitoare (101.053) s-a calculat in functie de numarul total de zile calendaristice dintr-un an (365 zile), fn calculul dobanzii si al unor comisioane se are in vedere, insa, numarul redus de zile calendaristice dintr-un an (360 zile), ceea ce conduce la o majorare a costului total al creditului, cu un factor (disimulat) de 365/360 = 1.0139;
b. fn fiecare trimestru, prin raportarea numarului de zile de acordare de credite la 360, rata anuala a dobanzii se transforma intr-o rata trimestriala proportionala (90/360 = 1/4). Asa cum am aratat anterior , rata proportionala este mai mare decat rata echilenta (ca urmare a capitalizarii de catre banca a dobanzii).





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare