StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Rata de dobanda proportionala si rata de dobanda echivalenta



Rata dobanzii (Rd) este calculata ca rata anuala, dar creditele pe termen scurt se acorda pe fractiuni dintr-un an, cel mai adesea pe trimestru (90 zile). Asadar, rata dobanzii, la nivelul unei fractiuni dintr-un an, se poate determina ca o rata proportionala, in functie de marimea fractiunii: rata trimestriala, intr-o proportie de 1/4 din cea anuala, rata lunara, in proportie de 1/12 s.a.m.d. Avand in vedere, insa, posibilitatea de capitalizare a dobanzii de catre banca, rata proportionala este mai mare decat rata echivalenta a fractiunii de timp respective. Astfel ca, o rata anuala de 12%, care conduce la o rata proportionala pe trimestru de 12/4 = 3%, va fi, in realitate, o rata anuala de 12.55%, rezultata conform cu ecuatia: (1 + 0.03)4 = 1.1255.
Marimea dobanzii (D) este, in continuare, determinata de volumul creditului (C) si de numarul de zile efective de creditare (Nr).
In ceea ce priveste numarul de zile de creditare apare important, pentru gestionarul financiar, sa faca distinctie intre ziua de decontare, ca zi efectiva de primire a creditului, si ziua de operare in documentele bancare (contract de credit, extras de cont), ca zi efectiva de calcul a dobanzii, fntre operatiile de rament, in contul bancar al intreprinderii si operatiile conile, prind aceste operatii, apar decalaje de timp, cu implicatii asupra trezoreriei intreprinderii si asupra dobanzii calculate. La operatiile de plati ziua de decontare este anterioara celei de operare in extrasul de cont, iar la operatiile de incasari, ziua de decontare este posterioara zilei de operare in extrasul de cont.
Pe exemplul operatiilor de incasari si plati, prin intermediul cecului bancar, aceste decalaje apar si mai edente. Sa presupunem ca in aceeasi zi (marti), trezorierul intreprinderii (conilul sef) primeste un cec de incasat de 100.000 lei si in baza lui el elibereaza unui furnizor al sau un cec de aceeasi valoare. Furnizorul posesor al cecului se prezinta imediat la ghiseul bancii si incaseaza in numerar 100.000 lei (ziua de decontare la plati fiind deci marti). Ziua de operare in extrasul de cont a acestei plati va fi a doua zi, miercuri, fn ceea ce priveste cecul de incasat, exista practica bancara de a fi decontat in 2 zile de la depunerea sa la banca. El este inregistrat ca intrat in banca a doua zi, miercuri (ziua de operare) si va fi decontat peste 2 zile, deci neri (ziua de decontare). Ori, intre ziua de decontare a platii de 100.000 lei si ziua de decontare a incasarii (in baza careia s-a facut, initial, plata) de 100.000 lei este un decalaj de 3 zile de credite in contul curent. Daca pornim de la ipoteza ca in ziua de marti soldul contului curent era zero, atunci pierderea pentru trezoreria intreprinderii este (in acest caz in care s-au operat totusi sume modeste) de: 100.000 x 12% x 3/360 = 100 lei.
fn aceeasi sfera de preocupari pentru gestiunea trezoreriei se cuprind si delimitarile necesare ce trebuiesc facute intre ziua de casa (de ghiseu) a bancii (intre orele 8 si 12), ziua lucratoare (circa 250 zile intr-un an) si ziua calendaristica ce se ia in calculul dobanzii (365 sau 366 zile intr-un an). Pe exemplul cecului bancar, 2 zile lucratoare, pentru decontarea lui la banca, pot determina 4 zile calendaristice de decontare daca a fost depus la banca la sfarsitul saptamanii (joi sau neri) sau pot determina numai 2 zile calendaristice, daca este depus la inceputul saptamanii (luni, marti sau miercuri).
De asemenea, se face distinctie intre decontarile cu terte intreprinderi care au cont la aceeasi unitate bancara, fata de decontarile cu intreprinderi ce au cont la alta unitate bancara din aceeasi localitate sau din localitati diferite, fn aceste situatii, delimitarile intre ziua de decontare si cea de operare dobandesc semnificatii diferite, in functie de durata efectiva a ramentelor bancare.
Costul aplicabil al creditelor cuprinde, pe langa dobanda, o serie de comisioane de riscuri si de cheltuieli administrative, fn marea lor majoritate, acestea sunt variabile, silite in raport cu marimea creditului sau cu marimea riscului. Cheltuielile administrative, cu manipularea mijloacelor de plata (cecuri, efecte comerciale etc.) si cu indosarierea lor, sunt remunerate prin comisioane fixe (o taxa forfetara fixa pe fiecare titlu).
Asa cum am mentionat la inceput, costul real al creditelor este mai mare decat cel aplicabil. Luarea in calculul dobanzilor si comisioanelor (variabile) a numarului de zile calendaristice si nu a celor lucratoare determina un coeficient de majorare a costului real de 1,0139 = 365/360. Operarea cu rata anuala a dobanzii, fractionata, proportional cu perioada de acordare a creditelor prin raportul Nr./360, determina, de asemenea, o majorare a costului real (corect ar fi raportul: Nr./365).
Elementele de fundamentare a costului creditelor, prezentate mai sus, se constituie ca veriile criterii de selectie si de optimizare a structurii surselor de finantare a activelor circulante. ,
Bancile comerciale din Romania utilizeaza metodologii de clasificare consacrate pe international, pe care le considera cel mai bine adapile la clientela lor. O analiza a dosarului de credit al unui client bancar cuprinde doua componente ale investigatiei:
- analiza manageriala prind motivarea personalului, inclinatia spre inovare si creatitate, calitatea gestiunii financiare, a gestiunii productiei si comercializarii produselor si serciilor, integritatea personala, flexibilitatea etc.
z- analiza performantelor economico-financiare prind lichiditatea, solvabilitatea, renilitatea, rotatia activelor circulante, dependenta fata de pietele de aprozionare si desfacere, garantii etc.
Aceasta intreaga investigatie este realizata de inspectorul bancar, pe baza documentelor din dosarul de credite si a cunoasterii directe a intreprinderii solicitatoare de credite. Rezultatele analizei sunt comunicate Comitetului de Directie al bancii, pentru transformarea acestor informatii in calificative si acordarea de punctaje. Decizia de creditare, prind volumul, durata, rambursarea, dobanda etc, va tine cont de punctajul obtinut si de incadrarea intreprinderii (conform punctajului) intr-o anumita clasa (categorie) de risc: A, B, C, D sau E.
Pentru clientii bancii, care au deja un portofoliu de credite angajate in perioadele anterioare, analiza solicitarii unui nou credit se combina cu analiza serciului datoriei. Aceasta ultima analiza foloseste indicatori prind acoperirea dobanzii, creditele restante, plati restante etc, acordandu-se trei calificative, in functie de rezultatul obtinut: calitate buna, calitate slaba si calitate necorespunzatoare.
Din combinarea celor 5 categorii de risc cu cele 3 calitati ale serciului datoriei rezulta o matrice a incadrarii intreprinderii (indatorate) intr-una din cele 15 clase de risc . Pentru fiecare din aceste clase de risc exista o majorare specifica a dobanzii, cu o prima corespunzatoare gradului de risc asumat de banca in acordarea creditului solicitat de intreprindere.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare