StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Trimite articolul prin email Finantarea activelor circulante : Gestiunea activelor s! pasivelor circulante Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Finantarea activelor circulante



Necesarul financiar al exploatarii ; pasivele de exploatare ' sursa de acoperire a activelor circulante
Investitiile pot fi grupate in urmatoarele doua categorii principale :
' investitii in masini, utilaje, cladiri si alte elemente de imobilizari;


' investitii in active de exploatare sau circulante.
Neile de investitii in active de exploatare, chiar daca corespund unor active circulante, au un caracter continuu ; necesarul de finantare asociat stocurilor si creditelor acordate clientilor este mereu prezent. Cu toate ca activele circulante reprezinta stocuri si creante, care apar si dispar in scurt timp, noi stocuri si creante r inlocui pe cele precedente, dand nastere astfel unui necesar de finantare cu caracter permanent.
Toate intreprinderile functioneaza potr



ivit unui mecanism identic : ele incep prin a cumpara materii prime si materiale pe care le transforma in produse finite, pentru ca la sfarsit sa vanda aceste produse. Acest ciclu ' cumparare, transformare si vanzare ' este cunoscut, asa cum s-a mai aratat, sub denumirea de ciclu de exploatare.
In ciclul de exploatare se nasc fluxuri reale articulate pe trei categorii de stocuri fizice ' materii prime si materiale, productie in curs sau neterminata si produse finite, carora le corespund fluxuri financiare si un ansamblu de active financiare sub forma creantelor si datoriilor.
In general, datoriile cele mai importante apar in procesul de aprovizionare, luand forma creditului de furnizori. Decalajul de plata referitor la obligatiile catre furnizori micsoreaza timpul in care intreprinderea trebuie sa-si suporte stocurile de materiale, adica sa le asigure finantarea.
Pe durata ciclului de productie, produsele in curs de transformare alcatuiesc un stoc care inglobeaza, in afara materialelor, munca si alte bunuri. In acest stadiu, decalajul privind plata unor obligatii este mai redus, totusi si aici, de pilda, acontul varsat de clienti si alte surse asigura o parte din finantarea necesarului fazei de transformare sau productie.Intreprinderile trebuie sa-si acopere, din punct de vedere financiar si stocurile din stadiul de comercializare, carora le corespund o faza de stocaj, o faza de vanzare (livrare, facturare) si o alta faza financiara referitoare la creditul acordat clientilor. Numai dupa iesirea din aceasta faza, intreprinderea isi recupereaza numerarul pe care 1-a scos din casa, fie la data cumpararii, fie la scadenta datoriilor sale. Efortul sau poate fi diminuat prin procedeul scontului, adica prin vanzarea creantelor sale.
Rezulta urmatoarele consecinte financiare clin desfasurarea ciclului de exploatare :
1. intreprinderea poate obtine amanari la plata furnizorilor, ceea ce reprezinta un mijloc de finantare (aceasta consecinta este farabila) ;
2. de la cumpararea materiilor prime si pana la vanzarea produselor finite, intreprinderea blocheaza o anumita suma din capital in stocuri create in diferite faze ale ciclului de exploatare (materii prime, productie neterminata, produse finite), astfel ca acestea genereaza un prim necesar de finantare (aceasta consecinta este nefarabila) ;
3. intr-o economie de piata acordarea de amanari la plata clientilor este o practica curenta, intreprinderea privandu-se de recuperarea imediata a lichiditatilor investite anterior. Aceasta privatiune reprezinta al doilea tip de necesar de finantare legat de ciclul de exploatare (aceasta consecinta este nefarabila).
Sintetizand, se poate spune ca ciclul de exploatare proaca o blocare de capital datorita stocurilor create de-a lungul lantului de productie, precum si amanarilor de plati acordate clientilor. in compensare, ciclul isi atrage o finantare, in special, prin creditul acordat de furnizori.
Necesarul financiar al exploatarii este diferenta dintre banii blocati pentru alcatuirea stocurilor si formarea creantelor clientilor si asimilatelor acestora, pe de o parte, si finantarea inglobata in datoriile furnizorilor si asimilatelor acestora, pe de alta parte.
Necesarul financiar al exploatarii poate fi denumit si necesar al fondului de rulment sau, pur si simplu, necesar al exploatarii. Unele firme sau economisti il denumesc chiar fond de rulment, ceea ce nu corespunde realitatii (m vedea mai departe).
Relatia de calcul simplificata a necesarului fondului de rulment (Nfr) este urmatoarea :


Nfr = Stocuri + Clienti ' furnizori
Stocurile si clientii reprezinta, dupa cum s-a mai aratat, active de exploatare, iar furnizorii sunt pasive de exploatare. in grupa activelor de exploatare, pe langa stocuri si clienti, mai intra si o serie de asimilate, cum sunt avansuri si aconturi acordate furnizorilor si personalului, debitori etc, iar in grupa pasivelor, in afara de furnizori, se mai includ si asimilate ca avansuri si aconturi primite de la clienti, datorii fata de personal, stat, asigurari sociale etc.In previziunea privind izarele de acoperire financiara a activelor circulante care au la baza datoriile fata de furnizori, salariati, stat, asigurari sociale etc, prezinta insemnatate dimensionarea lor, spre a fi luate in consideratie in finantare. Aceste surse sunt determinate de decalajul de timp ce apare intre momentul in care se nasc datoriile si pana la cel al lichidarii lor, al efectuarii platilor respective. De pilda :
' in cazul aprovizionarii de la furnizori apare un decalaj intre data receptiei si cea a platii materialelor, timp in care intreprinderea cumparatoare foloseste niste resurse banesti ce nu-i apartin (contravaloarea materialelor) si care se cuvin intreprinderii furnizoare ;
' in cazul salariilor apare un decalaj intre data formarii drepturilor de personal si cea a achitarii lor etc.
Aceste resurse in practica noastra financiara sunt cunoscute sub denumirea de resurse atrase si care nu sunt altceva decat pasivele de exploatare.In previziunea finantarii este necesar sa se ia in consideratie numai soldul minim al pasivelor, ceea ce asigura un caracter sil si permanent acestora, astfel ca o parte din resursele atrase pot fi denumite pasive sile. Rezulta ca pasivele sile reprezinta datoriile minime si cu caracter de permanenta ale intreprinderilor fata de diferite persoane juridice si fizice.
Elementele concrete generatoare de pasive sile sunt numeroase, intre care : salarii, impozit pe salarii, contributii de asigurari sociale, impozit pe profit, alte impozite si taxe, obligatii ce izrasc din aprovizionari, energie, gaze naturale, termoficare, apa calda, dobanzi bancare, avansuri primite etc.In practica noastra financiara, dupa metodele de calcul, putem grupa pasivele sile in urmatoarele doua categorii :
' pasive sile determinate prin metoda soldurilor zilnice ;
' pasive sile determinate direct pe fiecare element.In prima grupa se includ pasive sile din salarii, impozit pe salarii, contributii de asigurari sociale, alte impozite, datorii din gaze naturale, termoficare, apa calda, dobanzi bancare etc, iar din grupa a doua fac parte pasivele sile ce provin din aprovizionari, avansuri, garantii, preliminari pentru plata concediilor si pentru reparatii etc.
Metoda soldurilor zilnice consta in urmatoarele operatiuni :
' se alege trimestrul cu activitatea cea mai redusa, iar calculul se face pentru o singura luna (30 zile) din acest trimestru ;
' se sileste cota medie zilnica pentru fiecare datorie prin raportarea obligatiilor trimestriale la numarul de zile de 90 ;
' se inmulteste cota medie zilnica a datoriilor cu numarul de zile intarziere a platii obligatiilor, obtinandu-se soldul acestora in ziua in care are loc achitarea ;
' la acest sold se aduna in fiecare zi cota medie zilnica, pana in ziua in care are loc plata obligatiilor, cand soldul va scadea brusc cu suma achitata ;
' se insumeaza pentru fiecare zi soldurile de la toate elementele generatoare de pasive, cu mentiunea ca suma cea mai mica existenta in una din cele 30 zile ale lunii reprezinta pasivele sile.
Singura exceptie de la aceasta regula o prezinta pasivele sile ce se formeaza din preliminarile de fonduri in vederea executarii reparatiilor, in acest caz, pasivele sile reprezinta suma cea mai mica a rezervelor de fonduri influentata cu cheltuielile privind reparatiile.Inainte de a cauta alte izare de finantare si a sili proportiile acestora, intreprinderea trebuie sa influenteze lumul stocurilor, clientilor si asimilatelor cu pasivele de exploatare, obtinand astfel necesarul fondului de rulment. Cu alte cuvinte, aceste pasive reduc nivelul fondurilor ce se r forma din alte izare.
Necesarul fondului de rulment difera de la o intreprindere la alta si mai ales de la un sector la altul, fiind influentat, intre altele, de :
' durata ciclului de exploatare, fata de care necesarul este direct proportional ;
' valoarea adaugata, in sensul ca, cu cat aceasta este mai mica cu atat creditul de furnizor poate sa compenseze pe cel acordat clientilor ;
' ritmul de crestere al cifrei de afaceri, in sensul ca necesarul fondului de rulment comporta o elutie paralela cu cea a cifrei de afaceri.
Uneori, necesarul fondului de rulment poate fi si negativ; caracterul negativ poate fi determinat de o valoare adaugata slaba, existenta unui raport de forte farabil spre furnizori si clienti si o rotatie accelerata a stocurilor, in aceasta situatie, finantarea prin credite de furnizori si asimilate acopera intr-o proportie mai mare decat sumele blocate in stocuri si creante ale clientilor si asimilatelor acestora. Pentru clarificare, redam doua cazuri, in care unul va avea un sold pozitiv al necesarului fondului de rulment, iar altul negativ.In cazul necesarului fondului de rulment negativ se elibereaza o resursa farabila pentru activul economic. La aceasta situatie contribuie, intre altele, si politica industriala sau comerciala, calitatea gestiunii financiare (incasari de creante), sezonalitatea exploatarii, ciclul mai scurt al exploatarii etc.
In general, intreprinderile inregistreaza o crestere a necesarului fondului de rulment, nu numai ca efecl al sporirii cifrei de afaceri, dar si datorita fenomenelor inflationiste. La intreprinderi, si mai ales la cele cu necesarul fondului de rulment negativ, apare un surplus de disponibilitati, cu mentiunea ca acesta este considerat normal in practica financiara a firmelor daca nu depaseste nivelul de 5% din activul economic. Acest surplus de lichiditate are rolul unui pret de siguranta platit pentru satisfacerea necesarului financiar al exploatarii. Daca procentul este mai mare si nu exista un necesar al fondului de rulment negativ se poate considera ca disponibilul exista pentru a efectua o investitie sau pentru a profita de o ocazie farabila apropiata. Disponibilul trebuie scazut din credite spre a se determina teoretic necesarul real de imprumuturi pentru activul economic. Rostul disponibilului nu este de a ingramadi excedente de lichiditati fara a le investi, deoarece o intreprindere nu este un organism financiar specializat.
Prin reducerea necesarului fondului de rulment, resursele ce apar disponibile la exploatare pot fi folosite pentru investitii in imobilizari, sau pot fi plasate in alte scopuri pentru a aduce profit.
Intre caile de reducere a necesarului fondului de rulment: mentionam :
' cresterea duratei pana la plata furnizorilor si a lumului acestora ;
' reducerea duratei si lumului creditului acordat clientilor ;
' reducerea pe cat este posibil a stocurilor.
Dimensionarea necesarului financiar previzional al exploatarii prin metoda normativa sau standard
Consideratii generale asupra metodei
Pentru a atinge un grad mai inalt de precizie in silirea necesarului financiar al exploatarii si a obtine un mijloc de control mai eficace in acest domeniu, se utilizeaza o tehnica speciala cunoscuta sub denumirea de metoda normativa sau standard.
Ideea de baza a acestei metode consta intr-o interventie analitica, dupa cum urmeaza :
a) a dispune de elementele pretului de cost standard, adica de o fisa a pretului de cost pe produs sau de un cont analitic al rezultatului ;
b) a identifica principalii timpi de desfasurare a ciclului exploatarii si anume : durata stocajului de materii prime, durata fabricatiei, durata stoca-jului de produse finite, durata creditului acordat clientilor, durata creditului de furnizori etc. ;
c) a transforma fiecare dintre timpii sau dura Lele de mai sus in zile echivalente in cifra de afaceri.
Ultima etapa va permite sa se poata aduna sau scadea niste elemente, care din punct de vedere financiar nu au aceeasi greutate. De pilda, nu se poate a termenul de plata de 15 zile pentru creditul acordat clientilor cu 15 zile pentru creditul de furnizori, deoarece capitalurile blocate sau atrase sunt diferite. Trebuie totusi sa putem exprima fiecare fenomen intr-o unitate omogena, moment in care intervine fisa pretului de cost, care permite sa transformam timpii specifici de blocare sau atragere a capitalurilor in echivalentele lor in cifra de afaceri.
Acesti timpi specifici se transforma in echivalentele lor in cifra de afaceri pe baza unui coeficient de echivalenta, care se calculeaza prin raportarea elementelor de active si pasive de exploatare la pretul de vanzare. Coeficientul de echivalenta se inmulteste apoi cu timpii ponderati, obtinandu-se timpul echivalent in cifre de afaceri. La randul lor, timpii ponderati se obtin prin inmultirea timpilor specifici de blocare sau atragere a capitalurilor cu greutatea specifica a diferitelor materii prime in consumul total, a diferitilor clienti in cifra de afaceri, a diferitilor furnizori in total cumparari etc. Mentionam ca la unele elemente (furnizori si clienti) trebuie luata in consideratie si taxa pe valoarea adaugata.
Dupa transformarea tuturor timpilor specifici ponderati in zile cifra de afaceri se face o grupare a acestora pe active de exploatare (stocuri de materiale, stocuri in curs, stocuri de produse finite si clienti) si pasive de exploatare (furnizori, obligatii din salarii, comisioane, asigurari sociale etc).
Din activele de exploatare exprimate in zile echivalente (considerate factori nefarabili) se scad pasivele exprimate tot in zile echivalente (considerate factori farabili), obtinandu-se necesarul fondului de rulment (necesarul financiar al exploatarii) standard in zile (Nfr in zile).
Relatii intre necesarul de fond de rulment, cifra de afaceri si capacitatea de autofinantare
Sunt numeroase cauze care pot proca o variatie a necesarului de fond de rulment, dar cea cu pondere deosebita se refera la modificarea cifrei de afaceri. Faza de expansiune a firmei este caracterizata, intre altele, printr-o crestere a cifrei de afaceri, care, la randul ei, antreneaza o sporire a necesarului de fond de rulment. in principiu, cresterea cifrei de afaceri trebuie sa genereze un flux de autofinantare, care, atunci cand este cel putin egal cu sporul necesarului de fond de rulment, se poate afirma ca intreprinderea se gaseste intr-o situatie echilibrata. Daca acest flux are o dimensiune mai redusa si, prin urmare, nu acopera suplimentul necesarului de fond de rulment generat de cresterea cifrei de afaceri, intreprinderea risca sa-si faca intrarea intr-un efect de foarfece". Acest efect consta in aceea ca intreprinderea, pentru a face fata neilor de acoperire financiara a ciclului de exploatare, trebuie sa recurga la contractarea de datorii, iar acestea fiind purtatoare de cheltuieli financiare r influenta rezultatul exploatarii in sensul reducerii, astfel ca si autofinantarea se va micsora : intr-o asemenea situatie, asistam de fapt la o deteriorare a renilitatii, determinata de cresterea cheltuielilor financiare ca efect al sporirii datoriilor. in vederea limitarii riscului financiar, intreprinderea trebuie sa-si sileasca o rata de crestere care sa-i permita autofinantarea expansiunii si sa nu recurga la contractarea de datorii decat pentru achizitionarea echipamentelor necesare. Necesarul fondului de rulment depinde de stocuri, clienti si furnizori, iar toate aceste elemente variaza, in general, in functie de cifra de afaceri, asa cum s-a mai aratat.
Necesarul total al fondului de rulment poate fi si mai mare daca avem in vedere ca termenele de acordare a creditelor clientilor se maresc sau creditele de furnizori se r obtine pe perioade mai'scurte. in asemenea conditii, intreprinderea va trebui sa intervina asupra acestor variabile pentru a limita necesarul de fond de rulment si mai ales ca sporul trebuie sa fie finantat din resurse interne si eventual si externe permanente.
Fondul de rulment ' sursa de finantare a activelor circulante
Continutul si modul de calcul al fondului de rulment : strategii legate de nivelul acestui fond
Necesarul fondului de rulment reprezinta necesarul de finantare generat de activitatea intreprinderii in fiecare stadiu al ciclului de exploatare ' cumparare, transformare, comercializare. El este legat de decalajul dintre incasari si cheltuieli. Cumpararile nu sunt platite imediat, pe loc, astfel ca intreprinderea beneficiaza de un credit de furnizor. Paralel, nici vanzarile nu sunt incasate imediat, astfel ca intreprinderea acorda un credit clientilor.In bilant, asa cum s-a mai aratat, necesarul fondului de rulment apare ca diferenta intre activele si pasivele de exploatare. Cu toate ca acest necesar reprezinta active de exploatare care se reinnoiesc regulat, necesarul insusi are un caracter permanent; chiar daca stocul ruleaza, el trebuie sa fie finantat in mod constant.
Unui necesar permanent de finantare trebuie sa-i corespunda capitaluri permanente, iar pentru neile temporare se cuvine sa se utilizeze credite pe termen scurt (de trezorerie).
Partea din resursele financiare care asigura finantarea permanenta a activelor circulante reprezinta fondul de rulment. Acesta se formeaza din capitaluri proprii si imprumuturi pe termen mediu si lung.
O decizie importanta de politica financiara consta in alegerea uruit anumit nivel al fondului de rulment si finantarea complementara a necesarului financiar al exploa tarii prin resurse de trezorerie.
Relatia fundamentala de care trebuie sa se tina seama in acoperirea necesarului financiar al exploatarii, denumit si necesarul fondului de rulment (Nfr) este urmatoarea :
Nfr = Fond de rulment -f- credite de trezorerie
Deci, sa nu se confunde necesarul fondului de rulment cu partea care este finantata din capitalul permanent, adica cu fondul de rulment. Aceasta inseamna de fapt o confuzie intre necesarul de investitii in active circulante si o resursa de acoperire financiara a acestora.
Fondul de rulment poate fi exprimat in suma absoluta si in raport cu lumul de activitate. Un fond de rulment estimat in valoare absoluta are relativ o mica semnificatie economica, de aceea este necesar sa fie masurat si in raport cu lumul activitatii si mai ales in numar de zile cifra de afaceri, dupa cum urmeaza :
a) ' in raport cu lumul de activitate, relatia de calcul este :
Fondul de rulment x 100


Cifra de afaceri
b) ' in numar de zile cifra de afaceri, relatia este :


Fond de rulment x 360
Cifra de afaceri
Prima rata permite sa se analizeze nivelul fondului de rulment in raport cu cifra de afaceri, iar a doua reprezinta de fapt o viteza de rotatie exprimata in zile a fondului de rulment.
Fondul de rulment poate fi considerat ca o marja de siguranta atunci cand creditorii solicita rambursarea datoriilor pe termen scurt. Activele circulante trebuie sa fie mai mari decat datoriile pe termen scurt, cu mentiunea ca aceasta marja de siguranta poate fi denumita fond de rulment.


Fondul de rulment este considerat :
a) o componenta a activelor circulante si anume, acea parte care nu este finantata prin datorii pe termen scurt, putandu-se calcula dupa relatia : Fond de rulment = Active circulante ' Datorii pe termen scurt ;
b) o parte a capitalurilor permanente si care se poate calcula astfel : Fond de rulment = Capitaluri permanente ' Active fixe (imobilizari).
Tot din reprezentarea de mai sus rezulta ca activele fixe sunt finantate integral din capitaluri permanente, in timp ce activele circulante sunt acoperite atat cu capitaluri permanente cat si cu datorii pe termen scurt.
Reducerea necesarului financiar al exploatarii si deci si a fondului de rulment, asa cum s-a mai aratat, reclama aplicarea a numeroase actiuni asupra nivelului stocurilor, clientilor si furnizorilor. Este bine sa se reduca stocurile la minimum necesar bunului mers al intreprinderii, deoarece fondul de rulment va putea fi mai mic cu cat acestea se transforma mai repede in lichiditati, cu mentiunea ca gradul de lichiditate depinde de viteza de rotatie, viteza ce se cuvine a fi accelerata prin aplicarea unor metode stiintifice de gestiune. Actiunile asupra clientilor se refera la reducerea numarului acelora care achita contravaloarea marfurilor si serviciilor la termene indepartate. Mentionam ca scontul contribuie la micsorarea necesarului fondului de rulment, deoarece aplicarea lui are ca efect reducerea termenului de plata a clientilor. Actiunile asupra furnizorilor constau in prelungirea termenelor de plata a marfurilor si serviciilor furnizate de catre acestia.In legatura cu nivelul fondului de rulment, se pot adopta urmatoarele strategii:
a) silirea medie a fondului de rulment in acoperirea necesarului financiar al exploatarii, iar pentru diferenta in plus fata de necesarul de varf (mai mare) si diferenta in minus fata de necesarul perioadei cu lumul de activitate cel mai redus sa se apeleze la credite de trezorerie si, respectiv, sa se replaseze excedentul de lichiditati pe termen scurt;
b) silirea fondului de rulment la un nivel superior mediei necesarului financiar al exploatarii, ceea ce inseamna o atitudine prudenta a intreprinderii, deoarece excedentul, care este un fel de rezerva, poate fi utilizat la o eventuala crestere a necesarului. Aceasta strategie da nastere unor lichiditati prea mari ;
c) silirea fondului de rulment la un nivel inferior mediei necesarului financiar al exploatarii, ceea ce presupune o utilizare permanenta a creditelor de trezorerie. Aceasta strategie nu tine seama de riscul de a nu avea lichiditati pentru efectuarea platilor.
Dupa unii economisti, fondul de rulment poate fi propriu, permanent si total, calculul acestor categorii putandu-se efectua dupa urmatoarele relatii :
' Frp = Cpt - Cf;


' Fr per = Ve + Vr + Vd - Ots ;
' Frt = Ve + Vr + Vd.In aceste relatii, semnificatiile simbolurilor sunt :
' Frp, Fr per si Frt = fondurile de rulment propriu, permanent si total ;
' Cpt ' capital propriu total ;


' Cf = capital fix ;
' Ve = valori in exploatare ;


' Vr ' valori realizabile in termen scurt ;
' Vd = valori disponibile ;


' Ots = obligatii pe termen scurt.
Precizam ca in aceste relatii apar unele deosebiri fata de definitia data mai sus fondului de rulment.
Din cele prezentate pana acum, rezulta ca activele circulante au ca surse de acoperire pasivele de exploatare, fondul de rulment si creditele de trezorerie. Mai este necesara precizarea ca o crestere puternica a activelor circulante nu trebuie sa fie finantata decat in limitele renilitatii investitiilor si a sporului cifrei de afaceri.
Surse de formare a fondului de rulment si echilibrul acestuia in raport cu necesarul; unele rate ce se pot calcula pe baza fondului de rulment
Valoarea fondului de rulment nu este o dimensiune intangibila si legata doar de cifra de afaceri, ci o rezultanta a actiunii unui anumit numar de parametri si a deciziilor de politica economica si financiara promovate de conducerea intreprinderii. Astfel, in buna masura, asa cum rezulta si din cele prezentate pana acum, fondul de rulment depinde de creditul acordat clientilor (care la randul sau este in functie de cifra de afaceri, conditiile de plata impuse clientului, riscul datorat existentei unor clienti rau platnici sau mai putin solvabili etc), creditul acordat de furnizori si lumul stocurilor. Daca acesti parametri se modifica, valoarea fondului de rulment poate suferi fluctuatii. Pentru ajustarea fondului de rulment dezechilibrat, intreprinderea trebuie sa procedeze la aplicarea unui numar mare de actiuni.In atentia intreprinderii trebuie sa stea, in special, dezechilibrul dintre fondul de rulment real ' mai mic ' si fondul de rulment necesar sau de dorit ' mai mare. Resilirea echilibrului intre aceste doua fonduri se poate realiza prin majorarea fondului de rulment real pana la nivelul celui de dorit si prin diminuarea acestuia din urma pana la nivelul fondului de rulment real.
Pentru marirea fondului de rulment real se poate actio


na asupra celor doi termeni ai relatiei de calcul al acestuia, adica asupra capitalurilor permanente si activelor fixe (imobilizarilor), deoarece aceasta relatie, dupa cum se stie, este urmatoarea :


Fond de rulment = Capitaluri permanente ' Active fixe.
Pentru diminuarea fondului de rulment de dorit se pot lua masuri de micsorare a necesarului financiar al exploatarii prin modificarea gradului de lichiditate a activelor circulante si a gradului de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Cu alte cuvinte, trebuie sa se actioneze asupra termenilor din relatia :
Fond de rulment = Active circulante ' Datorii pe termen scurt.
Fondul de rulment efectiv poate suporta micsorari din cauze ca :
' obtinerea de pierderi, cu mentiunea ca acestea reduc capitalul propriu si care, dupa cum se stie, face parte din capitalul permanent;
' rambursarea de imprumuturi pe termen mediu si lung, daca restituirea nu se efectueaza din beneficii si daca este mai mare decat anuitatile de amortizare ;
' cresterea valorilor imobilizate (a activelor fixe) ca efect al marilor investitii a caror finantare nu este asigurata prin noi capitaluri permanente sau a caror suma depaseste amortizarea normala.
Fondul de rulment poate deveni insuficient si in urma unei majorari a duratei creditelor acordate clientilor, precum si a cresterii stocurilor ca efect al incetinirii vanzarilor. Reechilibrarea in asemenea situatii se poate realiza prin urmatoarele doua procedee :


' o sporire a capitalurilor permanente ;
' o diminuare a activelor fixe (imobilizarilor). in ceea ce priveste sporirea capitalurilor permanente, se poate obtine prin :


' aporturi noi ale asociatilor ;
' recurgerea la imprumuturi pe termen mediu si lung;


' punerea in rezerva de beneficii (autofinantare);
' consolidarea imprumuturilor pe termen scurt-
Aporturile noi in numerar ale asociatilor au rolul de a spori capitalul propriu numai ca in practica nu prea se intalnesc cazuri de marire de capital in scopul cresterii doar a fondului de rulment. O asemenea masura nu prea se practica, deoarece sumele ce trebuie mobilizate sunt relativ mici, iar cheltuielile ocazionate de colectarea capitalului au un nivel ridicat. Astfel, se recomanda ca o data cu majorarea de capital corespunzatoare unei noi investitii in imobilizari sa se prevada niste sume suplimentare pentru refacerea sau cresterea fondului de rulment (daca este necesara). De fapt, noile investitii ce se efectueaza prin majorarea de capital r permite cresterea cifrei de afaceri, si, dupa cum se stie, exista o anumita proportionalitate intre lumul de activitate si fondul de rulment, fond care trebuie sporit pentru a satisface necesarul financiar al exploatarii.
Recurgerea la imprumuturi pe termen mediu si lung pentru refacerea sau sporirea fondului de rulment este, de asemenea, o practica foarte rar intalnita in economia de piata, deoarece putine organisme financiare consimt sa acorde credite destinate acestui scop.
Expansiunea firmei cu ajutorul imprumutului atrage o majorare a necesarului fondului de rulment si este de dorit ca o parte din sumele primite sa fie pastrate pentru finantarea activelor circulante.
Punerea in rezerva a unei parli din beneficii este o realitate des intalnita in vederea silirii echilibrului dintre fondul de rulment necesar si cel efectiv, ceea ce reprezinta, de fapt, o autofinantare. intreprinderea care realizeaza beneficii poate renunta temporar la cresterea dividendelor; in plus, le poate diminua sau chiar suprima (fara insa a da nastere la unele riscuri) iar autofinantarea pe seama acestor resurse va putea resili echilibrul dintre fondul de rulment efectiv, mai mic, si cel necesar, mai mare. in cadrul consolidarii imprumuturilor pe termen scurt, mentionam posibilitatea convertirii creantelor pe termen scurt fie in actiuni, ceea ce reprezinta o sporire de capital, fie in creante pe termen mediu si lung. in ambele cazuri, prin aceste operatiuni de transfer, asistam la o ameliorare a fondului de rulment.In ceea ce priveste diminuarea activelor fixe ca procedeu de reechilibrare a fondului de rulment existent cu cel necesar se poate actiona astfel :
' majorarea fondului de amortizare in conditiile posibile din punct de vedere fiscal, cu mentiunea ca aceasta masura permite cresterea autofinantarii ;
' retinerea unei parti din fondul de amortizare care nu se mai reinves-teste in imobilizari. Aceasta masura prezinta un anumit grad de periculozitate, deoarece micsoreaza potentialul firmei, astfel ca se poate recurge la aplicarea ei numai dupa un studiu amanuntit al pietei, al utilizarii capacitatilor de productie etc. ;
' cedarea unor elemente de active fixe, cu precadere din cele ce se gasesc in afara exploatarii.In silirea unui echilibru intre fondul de rulment efectiv si cel necesar, o insemnatate deosebita are fundamentarea ului de finantare pe termen lung, care trebuie sa previzioneze modificarea acestui fond in corelatie cu expansiunea sau restrangerea lumului de activitate. Cresterea cifrei de afaceri are ca efect sporirea creantelor si stocurilor si deci si a fondului de rulment ; scaderea cifrei de afaceri si necorelarea acesteia cu productia atrage, de asemenea, o umflare a stocurilor si, prin urmare, va trebui marit si fondul de rulment. Daca in asemenea situatii nu se prevede un fond de rulment corespunzator, cu o marja de siguranta satisfacatoare, firma va risca sa se gaseasca in dificultati de trezorerie, mai ales in cazul reducerii cifrei de afaceri, in cazul in care fondul de rulment este exagerat de pozitiv, supradimensionat, situatia este farabila creantierilor, dar poate dezvalui o slaba folosire a resurselor financiare ale firmei in cauza. in asemenea conditii este necesar ca fondul de rulment sa fie adus la un nivel normal, ceea ce se poate realiza prin expansiunea intreprinderii, achizitionarea de imobilizari, plasarea de resurse financiare in afara firmei, reluarea distribuirii de beneficii pentru plata dividendelor etc.
Pe baza fondului de rulment, a capitalurilor circulante, a stocurilor etc. se pot obtine o serie de rate ' altele decat cele aratate ', legate, in special, de lichiditate, care ne ajuta la efectuarea unor analize economice si financiare, in vederea silirii diagnosticului si a masurilor de eficientizare. intre aceste rate mentionam :
' rata de finantare a capitalurilor circulante, care este data de raportul : Fond de rulment/Capitaluri circulante. Rata in cauza, ne da posibilitatea sa urmarim, sa supraveghem, elutia fondului de rulment in raport cu cea a capitalurilor circulante, reflectand si gradul de acoperire a acestor capitaluri impotriva riscurilor.
Aceasta rata se inrudeste cu cea a lichiditatii generale care se obtine astfel : Capitaluri circulante/Datorii pe termen scurt. Precizam ca atunci cand acest raport este mai mic de 1, capitalurile circulante nu acopera datoriile pe termen scurt, ceea ce inseamna ca fondul de rulment a devenit negativ. intr-o asemenea situatie, firma a imobilizat niste fonduri provenite -din credite pe termen scurt, ceea ce contravine regulilor gestiunii financiare ;
' rata de acoperire a stocurilor, care este data de raportul Fond de rulment/Stocuri, cu mentiunea ca arata in ce proportie sunt finantate stocurile prin capitaluri permanente si nu prin credite pe termen scurt. Un fond de rulment este satisfacator ' rezulta din literatura franceza de specialitate ' cand acopera circa 2/3 din stocuri. Proportia poale fi si mai redusa daca firma practica o foarte buna gestiune a resurselor.
Creditele pe termen scurt ' sursa de acoperire a activelor circulante


Categorii de credite pe termen seurt
Pe langa capitalurile proprii, resursele financiare ale intreprinderii se formeaza si din capitaluri de imprumut, cu mentiunea ca o componenta a acestuia o reprezinta creditul pe termen scurt, adica contractarea de datorii cu scadenta mai mica de un an, in scopul asigurarii fondurilor pentru operatiuni a caror desfasurare constituie ciclul curent al exploatarii.


Printre datoriile pe termen scurt mentionam :
' creditul de furnizor ;


' datorii fata de diversi creantieri;
' creditul bancar (pe termen scurt).
Creditul de furnizor se naste in momentul in care furnizorul accepta sa nu fie platit o data cu livrarea marfurilor. Pentru a nu avea dificultati de trezorerie, furnizorul poate cere clientului sau permisiunea de a atrage trate cu scadente corespunzatoare. Cu alte cuvinte, furnizorul va putea sconta aceste trate la bancherul sau in vederea refacerii trezoreriei. in bilantul conil, creditul de furnizor apare la postul furnizori" (caruia ii corespunde suma tratelor acceptate de intreprindere dar nescadente inca). Durata creditului de furnizor variaza intre 30 ' 90 de zile.
Datoriile fata de diversi creantieri reprezinta tot un fel de credite pe termen scurt, reflectand sume datorate si neplatite si cuprind in structura lor urmatoarele elemente mai importante :


' salarii datorate personalului ;
' impozite datorate statului ;
' sarcini sociale asupra salariilor, datorate unor organisme specializate in domeniul protectiei sociale ;
' dividende de platit asociatilor etc.
De regula, aceste datorii sunt platibile in termene scurte sau chiar in avans.
Creditele bancare (pe termen scurt).
Aceste credite difera prin obiect, modalitati practicate in acordare, garantare, restituire, durata si cost si se obtin direct de la banca.In timp ce creditul pe termen lung se va rambursa pe seama activitatii renile, a marjei brute de autofinantare, restituirea creditului pe termen scurt se asigura prin deznodamantul operatiunilor de exploatare. Bancherul are drept gaj, de obicei, o incasare prevazuta ; uneori, creditul nu are o garantie speciala, ci doar gradul de solvabilitate al intreprinderii. intreprinderea remite bancii un efect de comert (bilet la ordin, scrisoare de schimb), in care caz se acorda un credit.Intre categoriile de credite pe termen scurt intr-o economie de piata (pe exemplul Frantei) mentionam :
' A) credite generale ;


' B) credite legate direct de activele de exploatare ;
' C) credite specifice unor operatiuni speciale.
A) Creditele generale se acorda intreprinderii pentru a-si imbunatati trezoreria, nu au o garantie speciala, bancherul informandu-se doar de lichiditatea pe termen scurt a clientului. in structura creditelor generale se includ credite pentru facilitate de casa, pentru descoperire, de campanie, credite releu, credite de trezorerie prin mobilizare de efecte financiare.
' Creditele pentru facilitate de casa se acorda pe o durata foarte scurta (cateva zile) in situatia in care intreprinderea are scadente dificile, cu mentiunea ca incasarile care r servi la restituirea imprumutului trebuie sa fie identificate cu claritate.
' Creditele pentru descoperire se acorda pe o perioada mai lunga si se materializeaza intr-un sold descoperit asupra contului bancar curent al intreprinderii.
Creditul releu se acorda in asteptarea unei intrari de fonduri sigure si apropiate, ca, de pilda, in cazul emiterii de obligatiuni si majorari de capital.
Creditele de trezorerie prin mobilizarea de efecte financiare se obtin in schimbul remiterii efectelor financiare (nu de comert).
Toate aceste credite au un caracter general, prezinta un risc relativ mare pentru bancher si nu pol. fi garantate prin active speciale de exploatare. Pentru acordarea lor, bancherul procedeaza la o analiza financiara profunda, in special cu privire la gradul de lichiditate al intreprinderilor pe care le crediteaza. Asemenea credite, dupa rolul si obiectul lor, sunt legate direct de trezorerie.
B) Creditele legate direct de activitatea de exploatare se refera cu deosebire la mobilizarea de creante comerciale, credite de mobilizare de creante asupra strainatatii etc.
Creditul de scont se caracterizeaza prin aceea ca bancherii sconteaza trate, adica avanseaza bani unei intreprinderi in schimbul unor trate, a caror incasare va avea loc peste catva timp. Bancherul remite suma tratei mai putin un comision sau dobanaa. Durata creditului corespunde intervalului de timp dintre remiterea efectului la banca si recuperarea lui efectiva. Scontul in prezent nu este o cumparare reala de creante ci o forma de credit. Cel care beneficiaza de acest credit ramane raspunzator de rambursare, astfel ca daca trata nu este platita de client in ziua fixata, furnizorul trebuie sa restituie creditul. Prin urmare, creditul de scont se acorda pe baza unor efecte de comert (bilet la ordin, trata) si este cel mai raspandit si mai ieftin, cu mentiunea ca implica o tehnica bancara destul de complicata si o gestiune greoaie a creditelor acordate clientilor.
Creditul de mobilizare de creante comerciale s-a introdus in scopul de a atenua carentele scontului si se acorda tot pentru creante comerciale, care nu sunt insa individualizate ci regrupate intr-un singur bilet. Pentru bancher, riscul este mai mare, deoarece nu are la dispozitie tratele si nici putere impotriva clientului furnizorului spre a-si recupera resursele date cu imprumut ; in cazul creditului de scont, bancherul putea sa-si recupereze imprumutul atat de la clientul furnizorului cat si de la furnizor.
Creditul de mobilizari de creante asupra strainatatii are rolul de a fariza exporturile, in care scop, Banca Frantei a creat o procedura de mobilizare a creditelor nascute asupra strainatatii si pentru a indemna bancile s-o foloseasca, accepta acestora sa resconteze creantele in conditii farabile. Procedura de acordare a resurselor imprumutate este apropiata de cea referitoare la creditele pe baza de bilete la ordin. Creditele se pot acorda pe un termen mai mare si pot fi transformate in imprumuturi pe termen mediu.
Creditele asupra stocurilor se acorda mai rar, deoarece reclama verificarea valorii si existentei stocurilor. Pentru a beneficia de credite, intreprinderea, de obicei, trebuie sa depuna stocurile gajate in magazine generale. Magazinele generale elibereaza o recipisa ce reprezinta de fapt titlul de proprietate asupra stocurilor la care adauga un fel de bilet la ordin. Acest efect de comert este scontat de banca ce acorda creditul. Mentionam ca pot exista situatii in care creditele se pot acorda fara ca stocurile sa fie trecute in magazinele generale, intreprinderea insa angajandu-se sa nu le vanda in perioada creditarii.In economia de piata, anumite societati specializate pot cumpara pur si simplu creantele unor intreprinderi. Pentru intreprinderea care isi vinde efectele de incasat unor asemenea societati prezinta unele avantaje :
' asigura o finantare rapida a neilor ;
' asigura un transfer al riscului de neplata a creantelor ;
' asigura o simplificare a gestionarii conturilor de clienti. in acest caz nu avem un credit, ci pur si simplu o cumparare de creante.
C) Credite specifice unor operatiuni speciale. in structura acestora intra, in special, creditele documentare, dar si altele de mai mica importanta. Aceste credite se refera la forma traditionala a creditului de comert international, implicand interventia bancii importatorului si a bancii exportatorului, cu mentiunea ca exportatorul cere sa fie platit pe loc. Importatorul cere bancii sale sa deschida un credit documentar pe langa banca exportatorului. Exportatorul va fi platit din clipa expedierii marfurilor in schimbul depunerii unor documente care sa ateste ca marfurile au fost expediate. Prin urmare, acest credit se naste prin operatiunea prin care banca se angajeaza in contul cumparatorului sa plateasca vanzatorului strain pretul marfii in schimbul remiterii unor documente.
Alegerea finantarii pe termen scurt reprezinta un aspect esential al gestiunii financiare, astfel ca agentii economici trebuie sa acorde toata atentia negocierii resurselor imprumutate in conditii avantajoase, spre a realiza un cost cat mai redus al acestora.
Regimul de formare si utilizare a resurselor imprumutate de la banca pe termen scurt in perioada actuala de tranzitie la economia de piata
In prezent, in economia noastra, pentru activitati de aprovizionare, productie si comercializare, regiile autonome, societatile comerciale si alti agenti economici pot obtine resurse imprumutate pe termen scurt de la bancile comerciale, cu scadente de rambursare de pana la 12 luni. Pentru a beneficia de resurse imprumutate, agentii economici mentionati trebuie sa indeplineasca anumite conditii, cum sunt :


' sa fie inscrisi in registrul comertului;
' sa posede capital social ;


' sa aiba conturi deschise la banca ;
' sa prezinte bancii garantii si documente, care sa ateste ca desfasoara o activitate legala si eficienta ;


' sa accepte clauzele contractului de imprumut ;
' sa raspunda cerintelor de bonitate caracterizata prin lichiditate, solvabilitate si renilitate.
Bonitatea unui agent cuprinde elemente care redau capacitatea acestuia de a-si achita obligatiile pe care si le asuma prin semnarea contractului de credite. Componentele principale care conureaza notiunea de bonitate sunt :
' lichiditatea patrimoniala, care reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si acoperi, prin elementele patrimoniale active, obligatiile de plata pe termen scurt;
' solvabilitatea, care arata gradul in care capitalul social asigura acoperirea datoriilor ;
' renilitatea exprimata prin rata profitului net calculata in raport cu capitalul social si care caracterizeaza eficienta intregii activitati. Imaginea bonitatii se completeaza si cu elemente cum sunt : corectitudinea, receptivitatea, promptitudinea etc.
Bonitatea este verificata de organele bancare pe baza unor surse de informare directa (bilant conil, balanta, contul de profit si pierderi si alte documente) si indirecta (de la partenerii de afaceri sau terte persoane), constituind un factor decisiv in acordarea creditelor si, in general, in intreaga activitate de creditare. Bonitatea, in esenta sa, se reflecta, in principal, prin urmatorii coeficienti :
' coeficientul lichiditatii patrimoniale ;


' coeficientul solvabilitati patrimoniale ;
' coeficientul renilitatii.
Precizam ca lichiditatea, solvabilitatea si renilitatea pot fi dimensionate si pe baza altor rate.In calculul coeficientului de lichiditate nu se r lua in consideratie imobilizarile de fonduri de natura materialelor degradate, inutilizabile, fara miscare, produse finite si marfuri fara desfacere sau greu vandabile, clienti neincasati in termen de 60 de zile, debitori incerti etc.
Cand coeficientul este supraunitar arata o lichiditate buna, iar cand este subunitar evidentiaza o activitate nesatisfacatoare (plati restante fata de furnizori si bugetul statului, credite restante fata de banca etc).In prezent, creditele bancare pe termen scurt, care vin sa completeze resursele proprii ale agentului economic, pot fi :


' credite de trezorerie ;
' credite pentru stocuri, cheltuieli si alte active ce se constituie temporar din cauze justificate din punct de vedere economic ;
' credite pentru stocuri sezoniere de materii prime si produse de provenienta agricola ;
' credite pentru nei temporare pe termen de pana la 90 de zile. intre agentul economic si banca se incheie un contract de credit, cu precizarea ca acesta reprezinta titlu executoriu si in care se sileste, intre altele, lumul resurselor imprumutate, termenele si modul de acordare, destinatiaAğ garantia si dobanda, precum si alte drepturi si obligatii ale partilor contractante.
Creditele de trezorerie acopera diferenta dintre totalul stocurilor si cheltuielilor (platilor), pe de o parte, si totalul resurselor formate din fondul de rulment, pasivele de exploatare (resursele atrase) si incasari, pe de alta parte. Aceste credite se acorda prin contul curent prin care se efectueaza, de regula, Incasarile si platile, lumul lor silindu-se prin ul de trezorerie. Daca totalul resurselor este mai mare decat totalul stocurilor si cheltuielilor (platilor), diferenta reprezinta excedent de trezorerie, care se va utiliza pentru restituirea creditelor in perioada urmatoare. in situatia inversa si anume, atunci cand resursele sunt mai mici decat totalul stocurilor si cheltuielilor (platilor), apare un deficit de trezorerie si care arata lumul noilor credite de care poate beneficia agentul economic in perioada urmatoare (peste cele ce provin din trimestrul anterior).
Creditele pentru stocuri, cheltuieli si alte active constituite temporar din cauze justificate se obtin printr-un cont simplu de imprumut, in care scop agentul economic depune cerere si documente adecvate. Din situatia de stoc pe care agentul economic o depune la banca trebuie sa rezulte obiectul creditarii, cauzele constituirii temporare a stocurilor, modul si termenele de valorificare si de rambursare a creditelor si daca stocurile corespund productiei ce are desfacere asigurata.
Credite pentru stocuri sezoniere de materii prime si produse de provenienta agricola se obtin de catre agentii economici printr-un cont simplu de imprumut pe baza cererii si situatiei prezentate la banca. Din contul simplu de imprumut se pot face plati direct pe masura efectuarii aprovizionarii si cheltuielilor respective.
Credite pentru nei temporare se obtin, de asemenea, printr-un cont simplu de imprumut, dar pe un termen ce nu poate depasi 90 zile. Agentii economici beneficiaza de aceste credite in situatia ca temporar au necesitati de fonduri peste cele prevazute in ul de trezorerie, cu mentiunea ca neile suplimentare sunt determinate de cauze independente, intre care :
' primirea in avans de materii prime si materiale de la furnizori ;
' intreruperea productiei din diferite cauze ;


' lipsa mijloacelor de transport;
' neincasarea la termen a produselor, serviciilor si lucrarilor facturate datorata lipsei de capacitate de plata a clientilor etc. Obtinerea ultimei categorii de credite reclama ca intreprinderea sa faca dovada ca se r inlatura cauzele care au generat neile suplimentare si temporare de fonduri intr-un termen ce nu poate depasi 90 zile.
Mentionam ca pentru ultimele trei categorii de credite, stocurile si cheltuielile ce formeaza obiectul pentru care se obtin resurse imprumutate nu se includ in ul de trezorerie, iar acordarea lor de catre banca se face numai daca agentul economic a ulilizat integral creditele aprobate pe baza ului de trezorerie.
Toate resursele imprumutate de la banca se r obtine pe baza de garantii asiguratorii formate din :
' intregul patrimoniu al agentului economic, asupra caruia se constituie dreptul de gaj al bancii ;
' bunurile ce se procura din credite ;
' cesionarea in faarea bancii a drepturilor banesti pe care beneficiarul de credite le are de primit de la alte unitati contractante ;
' titluri de valoare etc.
Scadenta creditelor si rambursarea lor se face pe masura utilizarii si valorificarii stocurilor si a trecerii pe costuri a cheltuielilor creditate.
Utilizarea si garantia creditelor se verifica, faptic si scriptic, de catre banca. Verificarea faptica se efectueaza la fata locului si vizeaza existenta stocurilor, calitatea acestora, conditiile de pastrare, utilizare in consum si valorificare. Verificarea scriptica se realizeaza pe baza datelor din bilant sau balante, precum si a altor date pe care le prezinta agentii economici. Cu ocazia verificarii garantiei, organele bancare urmaresc sa identifice activele imobilizate si pierderile, care impreuna se trec la credite restante, cu mentiunea ca aceste credite, plus cele curente, nu r putea depasi plafonul silit prin pianul de trezorerie.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre gestiunea activelor s! pasivelor circulante

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare