StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finantele intreprinderilor » Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Trimite articolul prin email Continutul sl structura bugetului de venituri sl cheltuieli : Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Continutul sl structura bugetului de venituri sl cheltuieli



La noi in tara, in perioada de tranzitie la economia de piata, societatile comerciale si regiile autonome si alte firme private intocmesc un buget de venituri si cheltuieli general, care cuprinde intreaga actitate financiara a intreprinderii.
Rolul financiar al bugetului de venituri si cheltuieli rezulta nu numai din determinarea in cuantum optim a veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare ci si modul cum fiecare intreprindere, firma etc, urmeaza sa-si asigure propriile resurse pentru finantarea actitatii economice, inclusiv de investitii, precum si fondurile banesti necesare pentru nevoi social-cultu-rale, de risc comercial si de asigurare, de rezerva, de premiere a salariatilor, a



salariilor in stransa corelare cu actitatea desfasurata, plata didendelor etc. De asemenea, prin bugetul de venituri si cheltuieli se prezioneaza relatiile cu banca unde isi are cont curent, pe linia creditelor solicitate, a relatiilor cu agentii economici furnizori si clienti, cu bugetul public national zand varsamintele de impozite si taxe, ca si varsarea contributiilor la formarea bugetului de asigurari sociale si protectie sociala.
Ca instrument al echilibrului financiar si al gestiunii, bugetul de venituri si cheltuieli dimensioneaza veniturile si cheltuielile, resursele si destinatia | lor numai in functie de productia, prestarile de sercii sau executarile de
lucrari contractate la intern si la export, pe intregul an calendaristic cat si pe perioade mai scurte (trimestru, luna). Bugetul trebuie astfel intocmit si urmarit in executie, incat sa existe permanent un echilibru intre fluxurile banesti de intrare si de iesire din intreprindere, intre necesitatile de resurse si posibilitatea acoperirii acestora.
Macheta bugetului de venituri si cheltuieli nu contine date prind programul de actitate al societatii comerciale, firmei etc, dar reflecta toate resursele de finantare a acestui program care se elaboreaza in mod distinct de buget.
La intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli trebuie sa se tina seama de urmatoarele cerinte ale gestiunii economice si autonomiei financiare :
' asigurarea tuturor resurselor de care dispune societatea comerciala, firma etc, pentru finantarea actitatii proiectata, a nevoilor de dezvoltare, a actiunilor social-culturale si a altor actiuni economice;
' proiectarea tuturor fluxurilor banesti in lei si in deze, ocazionate de actitatea prezionata pentru asigurarea capacitatii de plata a intreprinderii ;
' reflectarea in buget a modificarilor in structura sau in evolutia patrimoniului si a capitalului propriu (capital social varsat, fondurile proprii, rezerve si finantari, subventii, profit nerepartizat, prozioane neutilizate) ;
' evaluarea si dimensionarea relatiilor banesti cu salariatii proprii, cu bugetul statului, cu bancile, cu furnizorii si clientii intreprinderii, precum si cu alte persoane fizice sau juridice in calitate de debitori sau creditori ;
' proiectarea ratei renilitatii economice prin raportarea profitului brut prezibil de realizat la capitalul permanent (capitalul propriu + imprumuturile pe termen mijlociu si lung) si a ratei renilitatii financiare, prin raportarea profitului net la capitalul propriu si a altor indicatori financiari.
Bugetul de venituri si cheltuieli cuprinde modul de formare, administrare si utilizare a fondurilor financiare necesare functionarii unitatii patrimoniale respective si furnizeaza, totodata, informatiile indispensabile pentru fundamentarea deciziilor prind gestiunea patrimoniului intreprinderii.
Toate unitatile patrimoniale (intreprinderile) sunt obligate sa intocmeasca, in fiecare an, bugetul de venituri si cheltuieli, cu defalcarea pe trimestre a actitatii financiare.
Bugetul de venituri si cheltuieli se compune din urmatoarele anexe :
' bugetul actitatii generale ;


' bugetul actitatii de productie ;
' bugetul actitatii de trezorerie;
' bugetul actitatii de incasari si plati in valuta ;
' bugetul actitatii de investitii ;


' imprumuturi garantate de stat ;
' rezerve ;


' repartizarea profitului ;
' principalii indicatori economici si financiari.
Bugetul actitatii generale contine o serie de indicatori ce se refera la veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare nete ale exercitiului pe anul financiar respectiv, preconizate a se realiza, ativ cu cele preliminate in anul precedent.
Aceasta anexa cuprinde o serie de indicatori ce privesc veniturile din exploatare, veniturile financiare si cele exceptionale, precum si indicatori ce privesc cheltuielile pentru exploatare, cheltuielile financiare si cele exceptionale, rezervele legale, eventualele pierderi din anii precedenti si impozitul pe profit.
Principalii indicatori economico-financiari ai bugetului actitatii generale sunt :
' veniturile din vanzarea produselor finite, semifabricatelor, marfurilor, lucrarilor si serciilor prestate ;
' veniturile din studii si cercetari, redevente, locatii de gestiune si chirii ;
' sumele a se primi drept subventii pentru produse si alte actitati, diferente de pret si tarife, dupa caz etc. ;
' veniturile din participatii, alte imobilizari financiare, creante imobilizate, titluri de plasament, diferente de curs valutar, dobanzi etc. ;
' veniturile rezultate din dezmembrarea imobilizarilor corporale (mijloace fixe) ;
' venituri din operatiuni de capital (subventii pentru investitii) ;
' venituri din vanzarea activelor imobilizate.In ceea ce priveste cheltuielile intreprinderilor, amintim urmatorii indicatori :
' cheltuielile cu materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar ce urmeaza a fi date in consum, marfurile, ambalajele, energia si apa, materialele nestocate etc. ;
' salariile silite conform contractului colectiv de munca si a negocierilor intre patronat si sindicate, inclusiv asigurarile sociale si protectia sociala ;
' amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale, prozioane pentru riscuri si cheltuieli, precum si alte prozioane reglementate;
' cheltuieli de protocol, reclama si publicitate calculate in conformitate cu prevederile legale ;
' cheltuielile prind titlurile de plasament cedate, dobanzile, cheltuielile din diferente de curs valutar, precum si alte'cheltuieli financiare.
Dintre cheltuielile operatiunilor de gestionare a resurselor financiare ale unitatii patrimoniale nominalizam : desubirile, amenzile si penalitatile, donatiile si subventiile acordate, pierderile provenite de la debitorii litigiosi etc. In final, aceasta anexa cuprinde rezervele legale silite de managerii financiari ai intreprinderii, aprobate de Consiliul de administratie sau Adunarea generala a actionarilor, eventualele pierderi fiscale din anii precedenti si impozitul pe prof.t calculat tinand seama de limitarea cheltuielilor deductibile.
Bugetul actitatii de productie cuprinde doua elemente, si anume :
' costul de productie aferent productiei marfa ce se va fabrica in trimestrul sau anul respectiv si rezultatele financiare, respectiv profitul sau pierderea prezionala. in cadrul costului de productie se vor edentia ' conform datelor din conilitatea de gestiune ' cheltuielile cu materii prime si materiale, combustibil apa si energie, amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, lucrari si sercii executate de terti, salarii personal, asiguraii si protectie sociala, alte costuri.
Bugetul actitatii de trezorerie are un rol deosebit de important in gestionarea optima a resurselor financiare proprii ale unitatii patrimoniale, deoarece in aceasta anexa se prezinta o sinteza a resurselor proprii ce sunt grupate in functie de provenienta si destinatii pe principalele actitati care genereaza cheltuieli si plati. Fluxurile financiare respective trebuie sa asigure echilibrul financiar al actitatii intreprinderii.
Aceasta anexa nu reflecta disponibilitatile banesti de la inceputul anului calendaristic sau trimestrului, cuprinse sub aceasta forma functionala de rotatie a activelor circulante care a avut loc in perioadele precedente. Angajarea acestor disponibilitati in acoperirea necesarului de resurse in anul curent ar presupune concomitent prevederea unor cresteri fata de inceputul perioadei, a altor elemente de active circulante (stocuri si alte active) sau plata altor obligatii financiare existente la inceputul perioadei. Deci, putem spune ca astfel de modificari in structura activelor circulante, fara modificarea volumului total al acestora, nu influenteaza excedentul sau deficitul de resurse pe perioada proiectata.
Resursele financiare proprii cuprinse in bugetul actitatii de trezorerie se refera la fondul de dezvoltare, rezervele constituite in intreprindere, alte fonduri proprii, veniturile din exploatare, venituri financiare, exceptionale si alte resurse. Totodata sunt edentiate si necesitatile


de resurse pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare (exclusiv amortizarea activelor corporale si necorporale), finantarea cheltuielilor financiare, rambursari de credite bancare, finantarea imobilizariloi corporale si necorporale, majorarea rezervelor legale, impozitul pe profit, participarea la profit a salariatilor, cota managerului, varsaminte la bugetul administratiei centrale de stat spu local, plata didendelor etc.
Bugetul de trezorerie se poate incheia cu excedent sau deficit. in cazul deficitului, acesta se poate acoperi financiar prin credite bancare sau alte imprumuturi (imprumuturi obligatare), subventii pe produse si actitati, numai la regii si societati comerciale cu capital de stat, sau prin alocatii pentru investitii.
Bugetul actitatilor de incasari si plati in valuta se intocmeste numai de unitatile patrimoniale care au incasari si plati in valuta efectuate conform prevederilor Regulamentului prind efectuarea operatiunilor valutare, elaborat de Banca Nationala a Romaniei.
Acest document de preziune financiara cuprinde pe de o parte incasa-rile in valuta din actitatea de baza, valuta cumparata, creditele in valuta, dobanzile bancare incasate pentru depozitele in valuta, iar pe de alta parte, importurile realizate in valuta, precum si alte cheltuieli in valuta.Incasarile in valuta din actitatea de baza cuprind urmatorii indicatori:


' incasari din export direct;
' incasari din executarea de lucrari in strainatate ;


' prestatii de sercii internationale ;
' aport valutar;
' comisioane incasate de la furnizorii de marfuri la export sau beneficiarii de marfuri din import etc.
Cheltuielile in valuta se refera la executari de investitii proprii, importuri de materii prime, materiale, subansambluri, precum si la alte cheltuieli ca :


' reprezentatii in strainatate (salarii etc.) ;
' reclama si publicitate ;


' deplasari in strainatate ;
' restituiri de credite primite in valuta ;


' valuta vanduta bancilor comerciale etc.
Bugetul actitatii de investitii cuprinde, pe de o parte, resursele proprii de finantare a investitiilor, iar pe de alta parte, destinatia resurselor proprii, ca si cheltuielile de investitii, excedentul si deficitul de resurse.
Resursele financiare proprii prezionate in aceasta anexa sunt :
' disponibilul in contul curent la banca la inceputul perioadei prezionate ;
' sume din valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea imobilizarilor corporale ;
' sume din vanzarea activelor si mijloacelor fixe ;
' amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale ;
' sume repartizate din profitul net;
' sume ieprezentand reducerea impozitului pe profit cu 50% din partea de profit utilizata pentru modernizare, retehnologizare etc.
In ceea ce priveste destinatia resurselor financiare prezionate in buget se refera la rambursarea creditelor pe termen mediu si lung primite de unitatea patrimoniala in anii precedenti si la finantarea investitiilor curente, cum sunt : lucrari de executat in continuare, lucrari noi, achizitii de bunuri si alte cheltuieli de investitii etc.In cazul deficitului de resurse financiare prezionate in anul respectiv, acesta poate fi acoperit din credite si aite imprumuturi obligatare si externe, alocatii de la buget, insa numai pentru regii sau societati comerciale cu capital de stat.
Unele unitati patrimoniale beneficiaza de imprumuturi garantate de stat, pentru care intocmesc, ca anexa la bugetul de venituri si cheltuieli, bugetul imprumuturilor garantate de stal". Acest buget prezioneaza datoria efectiva la inceputul perioadei, intrarile de capital din imprumuturi, precum si platile aferente imprumuturilor (plati restante, rambursari, dobanzi, comisioane, speze bancare etc). in finalul formularului se edentiaza datoria efectiva la sfarsitul perioadei prezionate. Sectiune amintita se intocmeste avand la baza acordurile sau contractele incheiate, pe fiecare garant, care poate fi statul sau banca finantatoare.
Urmatoarea anexa Rezerve" edentiaza resursele curente deformarea fondului de rezerva si utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderilor provenite din anii precedenti si alte utilizari. Soldul fondului de rezerva se sileste in fiecare an in bugetul de venituri si cheltuieli, ca si ponderea rezervelor constituite si neutilizate, fata de capitalul social al societatilor comerciale, la finele fiecarei perioade prezionate.In sfarsit, bugetul de venituri si cheltuieli al unitatii patrimoniale este insotit si de anexele : repartizarea profitului net" si principalii indicatori economico-fin anciari".In prima anexa se determina profilul net al exercitiului financiar si se repartizeaza pe urmatoarele destinatii :
' pentru fondul de participare a salariatilor la profit, un anumit procent ;
' pentru constituirea fondului de dezvoltare a intreprinderii, firmei etc. ;
' cota din profit la dispozitia managerului unitatii patrimoniale ;
' varsaminte la bugetul statului ;
' didende cuvenite fondului proprietatii de stat si fondului proprietatii private actionarilor, alte repartitii legale.
Principalii indicatori economico-financiari ' anexa la bugetul de venituri si cheltuieli sunt:
1. Pragul de renilitate ' indicator ce reflecta nivelul cifrei de afaceri pentru care profitul unitatii patrimoniale este egal cu zero.
Pragul de renilitate se calculeaza ca raport dintre costurile fixe si pretul de livrare unitar, minus costurile variabile unitare.
2. Lichiditatea generala este indicatorul care indica posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatia de plata exigibila. Acest indicator se calculeaza raportand activele circulante la datoriile curente. Managerii financiari apreciaza o lichiditate globala favorabila atunci cand indicatorul are o marime supraunitara (intre 2 si 2,5).
3. Lichiditatea redusa sau intermediara trebuie sa tinda spre o marime unitara intre 0,5 si 1. Acest indicator se calculeaza ca raport, dintre active circulante, minus stocuri si datorii curente.
4. Lichiditatea imediata se calculeaza rapoitand trezoreria (casa + dispozitii bancare si plasamente de scurta durata) la datorii pe termen scurt.
5. Securitatea financiara este indicatorul care reflecta gradul in care capitalurile proprii asigura finantarea actitatii economice si se calculeaza ca raport dintre capitalul propriu si datorii pe termen mediu si lung.
6. Raia autonomiei financiare sau rata generala a solvabilitatii se calculeaza ca raport dintre capitalul strain contractat de unitatea patrimoniala si capitalul propriu, inmultit cu 100.
7. Gradul de indatorare este indicatorul care arata limita pana la care agentul economic este finantat din alte surse decat fondurile proprii si se calculeaza ca raport dintre platile exigibile si totalul activului din bilantul conil, inmultit cu 100.
De asemenea, in aceasta anexa se mai calculeaza si urmatorii indicatori economico-financiari : rata renilitatii economice, rata renilitatii financiare, solvabilitatea patrimoniala, rata profitului, perioada de recuperare a creantelor, rotatia stocurilor, productitatea muncii, ponderea salariilor in costuri etc, indicatori comentati in modulul Venituri, cheltuieli si profitul intreprinderii".
Desigur, in functie de necesitatile de fundamentare si a altor indicatori economico-financiari, se pot intormi si alte anexe ale bugetului de venituri si cheltuieli.
Toate prevederile bugetului de venituri si cheltuieli se urmaresc sistematic pe tot parcursul desfasurarii actitatii economico-financiare, trimestrial sau chiar lunar. De altfel, conform Legii nr. 31 din 1990 prind societatile comerciale, consiliile de administratie sunt obligate sa prezinte in fata adunarilor generale a actionarilor situatia realizarii indicatorilor economico-financiari cuprinsi in bugetul de venii uri si cheltuieli si din bilantul conil si masurile ce au fost adoptate in vederea imbunatatirii actitatii financiare.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii

Functiile sl organizarea finantelor in economia de piata
Continutul finantelor private
Modelul de piata al rentabilitatii si riscului valorilor mobiliare
Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
Teoria optiunilor: fundamentele unei optiuni
Teoria optiunilor: utilizarea si evaluarea optiunilor
Decizia de investitii in mediu cert
Intreprinderea, ca un portofoliu de investitii
Selectionarea proiectelor de investitii probabiliste cu ajutorul capm
Decizia de finantare
Politica de dividend
Influenta structurii capitalurilor asupra valorii intreprinderii
Evaluarea patrimoniala si financiara a intreprinderii
Evaluarea mixta a intreprinderii
Analiza rezultatelor intreprinderii
Tabloul de finantare
Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului intreprinderii
Necesitatile de finantare a activitatii intreprinderii
Bugetele intreprinderii
Bugetul vanzarilor
Bugetul productiei
Bugetele liniare si neliniare ale exploatarii
Previziunea trezoreriei
Determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare (nfce)
Finantarea ciclului de exploatare
Costul creditelor de trezorerie si costul creditelor de scont
Teoria pietelor financiare
Politica de investitii
Politica de finantare si de dividend
Evaluarea intreprinderilor
Analiza financiara
Gestiunea financiara pe termen scurt
Gestiunea financiara pe termen lung
Planificarea financiara
Necesitatea, continutul economic sl functiile finantelor romaniei
Finantele sl activitatea financiara a intreprinderii
Sistemul financiar-bancar
Investitiile intreprinderii, finantarea sl amortizarea lor
Gestiunea activelor s! pasivelor circulante
Bugetul de venituri sl cheltuieli al intreprinderii
Veniturile, cheltuielile si profitul agentilor economici din industrie
Mecanismul financiar al romaniei
Politica financiara a firmei
Capitalurile intreprinderii
Veniturile bugetare ale romaniei din impozitele directe
Imprumuturile de stat
Bugetul de stat
Cheltuieli bugetare ale romaniei
Asigurarile sociale de stat
Asigurarile de bunuri, persoane sl raspundere civila
Atragerea economiilor banesti ale populatiei la casa de economii sl consemnatiuni
Datoria publica externa







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare