 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
FINANTE
Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale) |
| StiuCum
Home » finante
» finantele intreprinderilor
» Modelul de evaluare a activelor financiare (capm) si modelul de arbitraj (apt)
|
|
Componentele rentabilitatii scontate a activelor financiare |
|
| Renilitatea scontata a oricarui proiect de investitii, pe piata financiara, trebuie sa cuprinda: 1) o renilitate minim realizabila la nivelul economiei nationale (dobanda la CEC sau la viitoarele obligatiuni de stat). Este renilitatea minima pentru active fara risc, pentru cele mai sigure plasamente pe piata financiara privind plata dobanzii si rambursarea capitalului plasat. 2) o prima de risc sistematic corespunzatoare incertitudinii (variabilitatii rezultatelor) proiectului de investitii respectiv. Riscul specific nu va fi remunerat de piata financiara, deoarece, asa cum am mai spus anterior, el poate fi eliminat prin diversificare. Asupra primei componente a renilitatii scontate, majoritatea cercetatorilor a conchis ca dobanda la titlurile de stat reprezinta o buna evaluare a randamentului minim accepil pe piata financiara respectiva. Este deci renilitatea activului fara risc notata cu Rf. Fiind o dobanda fara risc, se considera o dobanda certa (a unui activ cert). Investitorii, cu aversiune fata de risc, pot cumpara aceste titluri de stat in schimbul unei dobanzi minime. De asemenea, investitorii, cu preferinta pentru risc, pot sa se imprumute la aceasta dobanda fara risc pentru a cumpara si detine apoi active riscante, dar cu renilitate superioara. Notiunea de active riscante este cel mai bine surprinsa de portofoliul de piata suficient de diversificat. Un portofoliu de piata perfect este format din totalitatea titlurilor financiare de pe piata financiara respectiva, in proportii egale cu ponderea capitalizarii bursiere1 a fiecarui titlu, in total capitalizare bursiera a pietei bursiere. Cum insa, este practic imposibil sa se detina un astfel de portofoliu, s-a apelat la structura indicelui bursier. Portofoliul, la nivelul indicelui bursier, reuneste cele mai active titluri ale pietei financiare respective si se considera ca fiind cel mai reprezentativ (fiind, in acelasi timp, suficient de diversificat). Portofoliul de piata degaja o renilitate medie generala de piata (Rm) care, cel mai adesea, se masoara prin indicele bursier. Ceea ce intereseaza este, insa, renilitatea scontata in viitor de la acest portofoliu de piata (E(Rm)). Diferenta, dintre aceasta renilitate generala scontata a pietei (E(Rm)) si renilitatea minim accepila (Rf), reprezinta pretul riscului sistematic recunoscut de piata financiara pentru orice activ riscant. La formarea acestui pret al riscului de piata contribuie fiecare activ riscant. Contributia marginala a activelor riscante la formarea riscului sistematic se masoara prin coeficientul de latilitate ji al fiecarui titlu. Fiind un parametru exogen al modelului CAPM, este considerat (relativ) constant in timp (ceea ce nu corespunde, pe de-a intregul realitatii economice). Prima de risc sistematic asociata, unui activ riscant este, deci, determinata de pretul riscului sistematic (acelasi pentru toate activele riscante) si coeficientul beta specific fiecarui activ riscant. Factorii de determinare a renilitatii individuale a unui titlu, dupa CAPM, sunt deci: - renilitatea activelor fara risc - pretul riscului sistematic - coeficientul beta de latilitate a titlului |
|
|
Politica de confidentialitate
|
