StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finate publice » Romania intre fiscalitate si politici fiscale
Trimite articolul prin email Evolutii recente si posibile concluzii : Romania intre fiscalitate si politici fiscale Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Evolutii recente si posibile concluzii



EVOLUTII RECENTE - PROPUNEREA DE MODIFICARE A CODULUI FISCAL ROMA‚N - elemente principale
Proiectul de lege pentru modificarea Codului Fiscal promoaza masuri pentru:
- generalizarea cotei unice de 16%;


- extinderea bazei de impunere;
- preluarea directilor in materie din legislatia Uniunii Europene;
- perfectionarea si simplificarea cadrului legislativ in vigoare (obiecti cuprinse in Programul de gurnare).
Perfectionarea continua a cadrului legislativ urmareste corelarea cu situatia indicatorilor macro-economici, cu cerintele mediului de afaceri si cu constructia bugetara viitoare.


Principalele modificari legislati propuse (pe domenii):
Dispozitii generale:
Se completeaza definitia contractului de leasing financiar, pentru a raspunde problemelor aparute in practica, la incadrar



ea ca fiind operationale sau financiare.
Impozitul pe profit


1. Pentru extinderea bazei de impozitare:
- se elimina rezerle deductibile specifice societatilor comerciale bancare sau altor institutii de credit autorizate, societatilor de credit ipotecar si societatilor de asigurare si reasigurare, restrangandu-se astfel categoriile de rezer deductibile la calculul profitului impozabil;
- se elimina facilitati fiscale pentru cooperatia agricola si pensiunile turistice cuprinse in acte normati speciale, deoarece sunt considerate neconforme cu principiile Uniunii Europene.
2. Pentru simplificarea administrarii impozitului pe profit, proiectul propune schimbarea sistemului de plata trimestrial (sau lunar, in cazul societatilor bancare) cu impozit anual cu plati anticipate in cursul anului.
3. Eliminarea unor bariere administrati in silirea deductibilitatii unor cheltuieli pentru cazare, transport, diurna, legate de conditia de profiilitate si licitatie, in cazul deducerii cheltuielilor reprezentand valoarea ramasa neamortizata la vanzarile de mijloace fixe.
4. Deducerea provizioanelor constituite de companiile aeriene din Romania pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aerona si a componentelor aferente, potrivit programelor de intretinere ale aeronalor, aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana; masura vizeaza asigurarea standardelor de calitate si siguranta a zborurilor companiilor aeriene.
5. Preluarea prederilor aplicabile in UE referitoare la regimul fiscal comun care se aplica societatilor mama si filialelor acestora pentru distributia de dividende, in conformitate cu prederile Directii 90/435/CEE si cel aplicabil fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, transferului de acti si schimbului de actiuni intre societatile din diferitele state membre, conform cu prederile Directii 90/434/CEE. Operatiunile de reorganizare juridica realizate intre persoane juridice din state membre UE beneficiaza in baza acestei Directi de amanarea impunerii transferurilor de acti si pasi ca urmare a fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, transferului de acti si schimbului de actiuni intre acestea.
Impozitul pe nit
1. Se atribuie directiilor generale ale finantelor publice teritoriale competenta de a sili nomenclatorul activitatilor pentru care nitul net se detemina prin norme de nit.
2. Se elimina scutirea de impozit a niturilor din salarii obtinute din crearea de programe de calculator, incepand cu 1 ianuarie 2007, masura ceruta expres de Consiliul Concurentei.
3. Pentru niturile din tranzactii cu titluri de valoare, se propune unificarea impozitarii la 16%; propune retinerea a 5% impozit in timpul anului pentru castigul din tranzactii si regularizarea cu impozit de 16% anual pe baza castigului net.
4. Propune cuprinderea in niturile din activitati agricole si a niturilor din valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati pentru utilizare ca atare.


Microintreprinderi
Se propune abrogarea actualului sistem de impunere a nitului microintreprinderi lor. Astfel, de la 1 ianuarie 2007, microintreprinderi le urmeaza sa plateasca 16% impozit pe profit, fara a mai aa posibilitatea de a opta fie pentru impozit de 3% pe cifra de afaceri (pe nit), fie pentru 16% impozit pe profit. Masura este conforma angajamentelor asumate in negocierea si inchiderea Cap. X Impozitarea" si pentru respectarea principiilor Codului de conduita in impozitarea afacerilor".
Impozitul pe niturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania
1. Venitul obtinut din lichidarea/dizolvarea fara lichidare a unei persoane juridice romane devine nit impozabil, fiind impus cu 16% prin retinere la sursa.
2. Unificarea cotei unice de 16% pentru toate categoriile de nituri impozabile obtinute din Romania de nerezidenti [art. 116 alin. (2)], exceptie facand:
- cota de 10% aplicata platilor de dobanzi si redente facute intre intreprinderi asociate din diferite state membre, cota care se va aplica in perioada de tranzitie prevazuta pentru armonizarea cu prederile Directii Uniunii Europene 2003/49 privind sistemul comun de impozitare;
- dobanzile la depozitele la termen, la depozitele la dere/conturi curente, la certificatele de depozit si la instrumentele de economisire constituite/dobandite anterior datei de 1 ianuarie 2007, care se impun cu cota de impozit prevazuta de legislatia fiscala la data constituirii/dobandirii.
3. Completarea prederilor legate de termenul de plata al impozitelor in cazul niturilor din dividende distribuite persoanelor nerezidente, dar care nu au fost platite pana la sfarsitul anului, precum si in cazul niturilor din dobanzi la depozitele la termen, la certificatele de depozit si la instrumentele de econimisire;
4. Prede ca, dupa aderarea Romaniei la UE, sunt scutite de impozit niturile din economii sub forma platilor de dobanda obtinute de rezidenti ai statelor membre UE.
5. Prede scutirea de impozit a rezidentilor din statelor membre UE pentru niturile obtinute din dobanzi sau redente, cu conditia ca beneficiarul sa detina minim 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica romana, pe o perioada de minim 2 ani (care se incheie la data platii dobanzii sau redentelor). Prederile modulului care contin aceste reglementari se aplica dupa incheierea perioadei de tranzitie silite pentru aplicarea Directii 2003/49/CE, respectiv de la data de 1 ianuarie 2011.


Taxa pe valoarea adaugata
Modificarile sunt impuse de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, surnind in urma desfiintarii barierelor vamale dintre statele membre si datorita necesitatii de a aplica in acest domeniu aceleasi reguli ca si celelalte state. in acest sens, de la data aderarii actuala legislatie in domeniul TVA va fi abrogata si inlocuita cu legislatia armonizata cu acquis-x comunitar.


Pentru bunuri:
Desfiintarea barierelor vamale intre statele membre ale UE va aa ca efect eliminarea controlului vamal al miscarii bunurilor intre aceste state. Notiunile de export si import in relatia dintre statele membre vor fi inlocuite de livrarea intra-comunitara (in locul exportului) si achizitia intra-comunitara (in locul importului). Orice expediere de bunuri din Romania in alt stat membru, chiar si in lipsa unei tranzactii comerciale, va fi tratata drept transfer de bunuri sau non-transfer, care sunt notiuni cu totul noi in legislatia noastra si sunt specifice numai relatiilor dintre statele membre.In urma desfiintarii barierelor vamale, controlul miscarii bunurilor intre statele membre va fi realizat prin intermediul sistemului electronic VIES (VAT International Exchange System). Prin intermediul acestui sistem, statele membre vor face schimb de informatii si controale multilaterale in scopul evitarii fraudei fiscale in domeniul TVA.
Ca in toate statele membre, si in Romania se instituie in legislatia specifica privind TVA obligativitatea depunerii de declaratii recapitulati trimestriale pentru livrarile intracomunitare realizate. in plus, legislatia Romaniei prede si obligativitatea depunerii de declaratii recapitulati pentru achizitiile intracomunitare. Informatiile din aceste declaratii recapitulati sunt transferate in VIES si astfel statele membre pot face rificari ale operatiunilor realizate. De exemplu, atunci cand se raporteaza o achizitie intra-comunitara in Romania, va fi posibil sa fie rificat furnizorul, care a raportat livrarea intra-comunitara, respectiv daca are un numar valabil atribuit in scopuri de TVA in statul sau membru si daca operatiunea este declarata in respectivul stat.
Datorita noutatii acestor operatiuni, este necesar ca toti operatorii economici care in prezent realizeaza importuri, exporturi, operatiuni in lohn sau alte operatiuni care implica miscarea de bunuri intre Romania si alt stat membru, sa cunoasca documentele care trebuie intocmite, data la care intervine exigibilitatea taxei, declaratiile ce trebuie depuse, si in special regulile privind operatiunile intra-comunitare. Regulile sunt foarte importante pentru ca numai cunoscandu-le vor aa posibilitatea sa aplice scutirea de TVA pentru o livrare intra-comunitara, in functie de documentele pe care le prezinta pentru a justifica aceasta scutire. Pentru achizitiile intra-comunitare, operatorii economici inregistrati in scopuri de TVA nu vor face plata efectiva, ci vor aplica taxare inrsa, respectiv plata prin decontul de TVA.
Pe langa operatiunile obisnuite privind livrarile si achizitiile intracomunitare, vor exista reglementari speciale pentru bunurile care fac obiectul contractelor de consignatia, bunurile puse la dispozitia clientului (caii ofstock), bunurile transmise in derea rificarii conformitatii, pentru testare, pentru probe, operatiuni triunghiulare care implica operatori economici din trei state membre diferite, bunuri plasate in regim de antrepozitare de TVA, care fac obiectul unor masuri de simplificare silite prin ordin al ministrului finantelor publice.
Pentru prestarile de servicii:
Apare o noua notiune, transportul intracomunitar de bunuri, care are reguli diferite fata de transportul international de bunuri dintre statele membre si tarile terte. Astfel, transportul international de bunuri aferent unui import sau export este si va ramane scutit de TVA, in timp ce transportul intracomunitar de bunuri nu este scutit de TVA, dar, daca clientul transmite transportatorului un cod valabil de TVA din alt stat membru decat Romania, de unde pleaca transportul, atunci clientul va plati taxa din tara sa, iar transportatorul roman va factura fara TVA. in mod reciproc, cand un operator economic din Romania contracteaza un transport cu un transportator din alt stat membru, va trebui sa comunice codul sau de TVA din Romania si prin urmare va datora taxa aferenta in Romania, dar nu va face plata efectiva, ci va aplica regula taxarii inrse, adica a platii prin decontul de TVA.
Foarte importanta va fi comunicarea codului de inregistrare in scopuri de TVA, care in majoritatea cazurilor conduce la facturarea fara TVA de catre prestator si aplicarea taxarii inrse de catre clientul din alt stat membru, daca acesta din urma este inregistrat in scopuri de TVA.
De la data aderarii, nu mai este reglementata utilizarea de facturi fiscale cu regim special, datorita faptului ca, prin anularea barierelor vamale, marfurile vor circula insotite de facturi emise de fiecare stat membru, care trebuie recunoscute in statul care realizeaza achizitia intraco-munitara indiferent de forma sa, in conditiile in care respecta informatiile minimale prevazute de directiva. De asemenea, in Titlul VI au fost implementate prederile referitoare la facturarea electronica, care sunt obligatorii de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Desigur ca operatorii economici care vor detine in stoc la sfarsitul anului 2006 facturi fiscale speciale, au posibilitatea sa le utilizeze si dupa data aderarii pana la epuizare. De asemenea, este permis ca orice operator economic sa-si personalizeze facturile emise, fara insa a fi obligat in acest sens.
Proiectul de lege prede implementarea de regimuri speciale noi, precum: regimul special pentru aurul de institii, regimul special pentru bunuri second hand, opere de arta si de colectie, regimul special pentru servicii electronice prestate de persoane care nu sunt silite in Comunitate pentru persoane neimpozabile silite in interiorul Comunitatii.In cadrul sectorului imobiliar:
- leasingul cu bunuri imobile va fi scutit de TVA (cu drept de optiune pentru taxare);
- livrarea bunurilor imobile care nu sunt noi si de terenuri care nu sunt construibile, va fi scutita de TVA, dar va fi insotita si de obligativitatea ajustarii dreptului de deducere exercitat pentru respectivul bun imobil;
- schimbarea destinatiei initiale a bunului imobil, respectiv utilizarea acestuia in cadrul unui sector care da drept de deducere intr-o masura diferita fata de deducerea initiala, va fi insotita de obligativitatea ajustarii dreptului de deducere in cadrul unei perioade de ajustare, care in Romania a fost fixata la 20 de ani;
- au fost silite reguli tranzitorii specifice acestui sector, deoarece Romania nu a aplicat in prezent sistemul ajustarilor de TVA decat in cazul inchirierilor de bunuri imobile in scutire de TVA.
Si dupa aderare se va continua aplicarea taxarii inrse, masura de simplificare pentru cei care vor opta pentru taxarea operatiunilor imobiliare.
De la data aderarii vor fi eliminate o serie de scutiri de TVA incompatibile cu acquis-u comunitar. Printre cele mai semnificati amintim eliminarea scutirii de TVA pentru: activitatile de cercetare-dezvol-tare, comisionul pentru tranzactiile burselor de marfuri, precum si niturile obtinute de Societatile de Valori Mobiliare pentru administrarea si depozitarea de actiuni, titluri de participare, titluri de crea


nte, operatiunile finantate din fonduri nerambursabile acordate de gurne straine si organizatii internationale, ingrijirile medicale terinare.
Sunt incluse in legislatia armonizata o serie de scutiri de TVA obligatorii, precum cele pentru: serviciile publice postale, livrarile de aur catre Banca Nationala a Romaniei efectuate in tara, operatiunile de leasing cu bunuri imobile, vanzarea de terenuri de orice fel cu exceptia celor construi-bile, vanzarea de constructii care nu sunt noi.
Adoptarea legislatiei armonizate in domeniul TVA este baza legala a crearii sistemului de interoperativitate in ce priste schimbul de informatii in domeniul TVA cu statele membre ale Uniunii Europene. De asemenea, legislatia privind TVA armonizata este baza legala pentru calcularea contributiei Romaniei la Bugetul Comunitar, taxa pe valoarea adaugata fiind una din resursele cele mai importante ale bazei de calcul a acestei contributii.
AccizeIn domeniul accizelor, actualele modificari ale Codului fiscal sunt impuse de apropiata aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, de necesitatea definitivarii armonizarii legislatiei fiscale cu cea prevazuta de directile europene, de necesitatea implementarii cadrului legal aferent schimbului intracomunitar de produse supuse accizelor, precum si de respectarea angajamentelor asumate prin Documentul de pozitie aferent Capitolului 10 - Impozitarea.In acest sens, principalele modificari aduse titlului VII - Accize din Codul fiscal se refera la:
In domeniul accizelor armonizate
1. Majorarea nilului accizelor la principalele grupe de produse supuse acestui regim cu intrare in vigoare la data de 1 ianuarie 2007 potrivit calendarelor de crestere graduala a accizelor pana la atingerea nilelor minime impuse, astfel:
- benzina cu plumb de la 395,01 euro/1000 litri la 421,19 euro/1000 litri;


- pacura de la 9,50 euro/1000 kg la 13,00 euro/1000 kg;
- gaz natural utilizat drept carburant de la 2,00 euro/gigajoule la 2,60 euro/gigajoule;
- electricitate utilizata in scop comercial de la 0,19 euro/Mwh la 0,26 euro/Mwh;
- electricitate utilizata in scop necomercial de la 0,39 euro/Mwh la 0,52 euro/Mwh.
2. Introducerea de noi produse in sfera de aplicare a accizelor, astfel:
- gaz natural utilizat drept combustibil pentru incalzire in scop comercial si necomercial cu acciza de 0,17 euro/gigajoule (incepand cu data de 1 ianuarie 2007, datorita obligativitatii introducerii accizei la gazul natural utilizat in acest scop a fost eliminat impozitul" datorat bugetului de stat pentru gazul natural pronit din productia interna - in cuantum de 7,4 euro/1000 m3).
3. Instituirea unei accize reduse de 475 euro/hl alcool pur fata de 750 euro/hl alcool pur cat este acciza standard, in cazul alcoolului etilic produs in micile distilerii (prin mica distilerie se intelege distileria a carei productie nu depaseste 10 hectolitri alcool pur/an).
4. Introducerea in legislatia nationala a reglementarilor comunitare privind schimburile de produse accizabile intre statele membre. Ca urmare a desfiintarii frontierelor vamale intre statele membre si implicit a eliminarii notiunilor de importator si exportator au fost definiti operatorii inregistrati, operatorii neinregistrati, reprezentantul fiscal, vanzarea la distanta, regimul produselor cu accize platite.
5. Revizuirea sferei de aplicare a scutirilor de la plata accizelor in domeniul produselor energetice si al energiei electrice si realizarea unei mai bune concordante cu prederile comunitare, prin:
- scutirea de la plata accizelor a biocarburantilor; in cazul amestecului biocarburantilor cu carburantii traditionali, scutirea se va acorda in functie de cantitatea de biocarburant continuta in amestec si nu va depasi o anumita limita, silita in conformitate cu prederile directii comunitare in domeniu;
- scutirea de la plata accizelor a combustibililor pentru motor utilizati pentru operatiunile de dragare in cursurile de apa navigabile si in porturi;
- scutirea de la plata accizelor a combustibililor pentru motor utilizati in domeniul productiei, dezvoltarii, testarii si mentenantei aeronalor si vapoarelor;
- scutirea de la plata accizelor a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie;
- scutirea de la plata accizelor a produselor energetice - gaz natural, carbune, combustibili solizi - folosite de catre gospodariile individuale si/sau organizatiile de caritate.
6. Includerea unor prederi noi privind neaccizarea produselor energetice si a energiei electrice destinate anumitor utilizari, cum ar fi: utilizarea duala a produselor energetice; energia electrica atunci cand reprezinta mai mult de 50% din costul unui produs; energia electrica utilizata in principal in scopul reducerii chimice si in procesele metalurgice si electrolitice.
7. Reavizarea anuala antrepozitarilor autorizati, pentru asigurarea respectarii conditiilor impuse de regimul de antrepozitare fiscala a produselor supuse accizelor armonizate.In domeniul accizelor nearmonizate
1. Includerea motoarelor pentru ambarcatiuni in sfera de aplicare a accizelor (pentru eliminarea posibilitatilor de evaziune fiscala si asigurarea principiului de unicitate al impozitului).
2. Asigurarea aceluiasi regim de accizare pentru armele de vanatoare atat pentru persoanele juridice, cat si pentru persoanele fizice.
3. Reducerea cu 10% a accizelor pentru toate sortimentele de cafea.
4. Reasezarea sistemului de taxare a autoturismelor si a autoturismelor de teren.
Pentru calculul accizelor exprimate in echivalent euro s-a instituit principiul de utilizare a cursului de schimb pe o perioada de un an de zile, cursul fiind cel comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent.
Impozite si taxe locale
1. incasarea impozitelor si taxelor locale se va face la 2 termene, in rate egale, la 31 martie si 30 septembrie, in loc de 4 termene de plata, cum este in prezent.
2. Consiliile locale pot decide instituirea taxelor speciale si majorarea impozitelor si taxelor locale cu pana la 20%, in loc de majorarea nelimitata a acestora (care a creat numeroase nemultumiri din partea cetatenilor).
3. Se propune ca indexarea la inflatie a impozitelor si taxelor locale sa se faca o data la 3 ani, cand rata inflatiei depaseste cumulat 10%, in loc de anual, cum prede legea actuala.
4. Majorarea impozitului pentru locuintele cu suprafata desfasurata de peste 150 metri patrati cu cate 10% pentru fiecare 100 metri patrati sau fractiune din aceasta suprafata (ca urmare a cresterii valorii impozabile a cladirii).
5. Impozitele asupra mijloacelor de transport se vor majora, in functie de capacitatea cilindrica, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cmc cu o valoare cuprinsa intre 7-l20 lei.
6. Majorarea impozitului datorat pentru iahturi, la 5000 lei/an (fata de 1800 lei/an in prezent).
7. S-a introdus obligativitatea in cazul agentilor economici care desfasoara activitatea de alimentatie publica de a achita anual o taxa de pana la 3000 lei (cuantumul acesteia fiind silit de consiliul local).
8. Consiliile locale pot acorda scutire de impozit pe cladiri si impozit pe teren pentru cladirile construite aferente institiei de peste un milion de euro pe perioada de pana la 5 ani inclusiv. Totodata pot acorda cota redusa de 0,25% la calculul impozitului pe cladiri in cazul institiilor executate si puse in functiune pe o perioada de pana la 3 ani inclusiv.
9. in cazul detinerilor de cladiri, terenuri si mijloace de transport in sistem de leasing financiar, locatarii / beneficiarii platesc impozitele aferente acestor bunuri pe durata contractului (in prezent, cel care plateste impozitul fiind societatea de leasing, ca proprietar al respectilor bunuri).
Dificultatile cu care s-a confruntat economia romaneasca in perioada de tranzitie la economia de piata si-au pus amprenta si asupra modului de elaborare si de implementare a politicilor fiscale, bugetare si monetare. Adeseori, a fost dificil sa se sileasca intre acestea o conlucrare stransa, constrangerile cu care s-au confruntat fiecare dintre ele impunand un mix de multe ori contrar preceptelor teoretice, dar care a trebuit sa fie in permanenta adaptat conditiilor specifice ale tarii noastre.
Au existat perioade cand, alaturi de dificultatile de ordin intern generate de slaba capitalizare a intreprinderilor, indisciplina financiara a agentilor economici, managementul defectuos al politicilor economice, autoritatile au trebuit sa faca fata si unor importante constrangeri internationale, in urma crizelor economice care au afectat dirse zone ale lumii.
Odata intrata insa pe calea integrarii in structurile euroatlantice, Romania a trebuit sa-si subordoneze politicile sale economice, in particular pe cele financiara si monetara, cerintelor impuse de rigorile unui astfel de proces si sa-si adapteze permanent instrumentele de elaborare si de implementare a acestor politici la realitatile de zi cu zi.
Romania trebuie sa-si imbunatateasca semnificativ nu numai cerintele in privinta administrarii fiscale, ci si pe cele privind gestionarea cheltuielilor publice. Atat inainte de aderare, cat si dupa, ea beneficiaza de o serie de fonduri acordate de Comisie, care trebuie gestionate corespunzator, pentru a extrage beneficii majore din utilizarea lor. Gurnul trebuie sa se preocupe, deci, atat de imbunatatirea aspectelor de politica fiscala, cat si de eficienti-zarea politicii sale bugetare. in acest sens, trebuie sa aiba grija ca sistemele sale nu numai sa contribuie la integrarea in Uniune, ci si sa faciliteze acest proces, sa permita absorbirea fondurilor de pre si post-aderare intr-o maniera cat mai eficienta si sa se asigure ca aceste sisteme sunt suficient de bune pentru a permite Romaniei sa isi asume toate obligatiile care ii vor reni in calitate de membra a UE, intr-o maniera optima.
Autoritatile trebuie acum sa consolideze progresele inregistrate pe linia armonizarii impozitelor si in acelasi timp sa abordeze cu hotarare domeniile unde progresele au fost insuficiente.
Pentru mentinerea tendintei de crestere a silitatii macroeconomice, masurile recente de intarire a caracterului restrictiv al politicii monetare trebuie sa fie insotite de politici fiscale si salariale prudente, precum si de reducerea in continuare a deficitului cvasifiscal. Previziunile fiscale pe termen mediu trebuie de asemenea sa fie consolidate prin inregistrarea de progrese in domeniul reformei cheltuielilor si prin imbunatatirea gradului de respectare a obligatiilor fiscale. Acestea vor contribui la consolidarea disciplinei financiare a intreprinderilor, care ramane una din problemele cheie nerezolvate. Masurile trebuie sa se concentreze asupra cauzelor care stau la baza acumularii continue a arieratelor la bugetul de stat si in sectorul energetic. Eforturile de ameliorare a functionarii mecanismelor de piata trebuie sa fie insotite de o mai mare disponibilitate catre inchiderea intreprinderilor cu pierderi si catre silirea unor preturi pentru gazele naturale care sa reflecte corect costurile pe termen scurt si lung.In paralel cu imbunatatirea administratiei fiscale, decidentii de politica trebuie acum sa-si canalizeze eforturile spre un management mai performant al cheltuielilor publice, spre trecerea la un proces de elaborare a bugetului pe baza de prioritati, initial la nil national, apoi defalcate la niluri din ce in ce mai mici, pentru a se asigura ca sumele de care dispun sunt cheltuite cu maxima eficienta si isi ating scopurile economice si sociale pentru care au fost proiectate, fara a genera, pe cat posibil, tensiuni sociale majore, depasiri periculoase ale plafoanelor si, in cele din urma, dezechilibre macroeconomice.
Deseori criticata ca fiind prea mare si deosebit de complicata, fiscalitatea romaneasca de dupa Revolutie a cunoscut un indice al cresterii relati in perioada 1991-2000, respectiv o scadere treptata in perioada 2001-2004.
Daca in perioada 1997-2000 indicele de fiscalitate din Romania a crescut cu aproximativ 16 puncte procentuale, intre 2001-2005 s-a consemnat o ordonare a legislatiei fiscale, materializata in Codul fiscal si Codul de procedura fiscala, respectiv scaderi usoare ale cotelor de impozitare, in special cele legate de forta de munca.
Anul 2005 a adus o scadere de peste 10% a indicelui relativ de fiscalitate, avand in dere evolutiile favorabile din economia romaneasca din ultimii ani, precum si politicile regionale de atragere a institiilor straine in Europa Centrala si de Est.
Relaxarea fiscalitatii vine sa stimuleze o economie care trebuie sa iasa din zona neagra" sau gri", in care partenerii de afaceri incorecti vor fi scosi de pe piata. Totusi, drumul pana la normalitate ramane inca lung si anevoios, criteriile economiei competiti de tip european fiind greu de atins. Tinta este o economie sanatoasa, care sa poata asigura protectia sociala si disciplina financiara.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact