StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Lumea poate si a ta
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » finate publice » Romania intre fiscalitate si politici fiscale
Trimite articolul prin email Transpunerea acquis-ului comunitar in romania : Romania intre fiscalitate si politici fiscale Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Transpunerea acquis-ului comunitar in romania



Ministerul Finantelor Publice se afla in plin proces de preluare in legislatia romaneasca a directilor europene in domeniul impozitelor directe, precum si al celor indirecte, incluzand consultarea cu reprezentantii mediului de afaceri. Ministerul Finantelor Publice intentioneaza ca, pana la momentul aderarii Romaniei la UE, directile europene sa fie preluate in legislatia romaneasca, iar mediul de afaceri sa fie informat si consultat pe marginea adoptarii directilor europene.


Armonizarea impozitelor directe
Impozitul pe profit este reglementat prin O.G. nr. 70/1994, cu modificarile si completarile ulterioare si O.U.G. nr. 217/1999, aprobata prin Legea nr. 189/2001, O.G. nr. 70/1994 asigura armonizarea partiala cu prederile Directii 90/434/CEE referitor la determinarea profitului impozabil, in cazul fuziunilor, divizarilor sau al apo



rtului de acti. Cresterea cotei de impozit pe profit aferenta activitatilor de export este prevazuta de O.U.G. nr. 163/2001, intrata in vigoare de la 1 ianuarie 2002. Directiva 90/43 5/CEE privind impozitarea societatilor mama si a filialelor acestora care se afla in state membre diferite este partial armonizata. Astfel, exista prederi in O.G. nr. 70/1994 care asigura neimpunerea niturilor de natura dividendelor primite din strainatate de la filiale. Prederile privind definirea relatiei de subordonare si cele referitoare la impozitul pe dividende in cota de 10% pentru profiturile transferate de filiale catre societatile-mama straine vor fi armonizate pana la 31 decembrie 2006.
Armonizarea prederilor Conntiei 90/43 6/CEE privind eliminarea dublei impuneri se realizeaza prin conntiile de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitul pe nit si impozitul pe capital incheiate de Romania cu statele membre.In ceea ce priste Codul de Conduita pentru impozitarea afacerilor, Romania isi asuma angajamentul ca, pana la data aderarii, sa se conformeze in totalitate acestui cod.In ceea ce priste implementarea angajamentelor din alte acte normati cu relevanta comunitara - Ministerul Finantelor Publice continua revizuirea legislatiei in derea eliminarii masurilor fiscale potential neconforme, in derea compatibilizarii cu Codul de Conduita privind Impozitarea Afacerii.
Subliniem faptul ca prin prederile art. 38 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal15 s-au eliminat o serie de incompatibilitati ale legislatiei nationale cu prederi comunitare prin introducerea unor limitari in aplicarea unor scutiri si reduceri de impozit pe profit.In domeniul impunerii nerezidentilor si al schimbului de informatii:
Romania s-a angajat sa transpuna si sa implementeze, pana la data aderarii la Uniunea Europeana, prederile Directii 48/2003/CE (Impunerea economiilor). Scopul acestei directi este acela de a se impozita efectiv numai in statul membru de rezidenta al persoanei fizice, care este beneficiarul efectiv al niturilor din economii obtinute sub forma platilor de dobanzi platite dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene. Astfel, prederile acestei directi se aplica numai la nilul persoanelor fizice care obtin nituri de natura dobanzilor.
Atingerea obiectivului de impunere a acestor categorii de nituri numai in statul de rezidenta al beneficiarului efectiv se va realiza prin schimb automat de informatii desfasurat intre autoritatile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene, respectiv statele membre din care se obtin niturile de natura dobanzilor vor informa in mod automat statele membre in care sunt rezidenti beneficiarii efectivi ai acestor nituri cu privire la nilul dobanzilor obtinute. Schimbul automat de informatii intre autoritatile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene realizat cu privire la platile de dobanzi acoperite de aceasta directiva va face posibila impunerea efectiva a acestor plati numai in statele de rezidenta ale beneficiarilor efectivi ai acestor nituri.In cazul Romaniei, de la data aderarii, schimbul automat de informatii prevazut de Directiva 48/2003 se va face in mod automat prin intermediul Biroului Central de Legaturi constituit la nilul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Directiva 49/2004 privind un sistem comun de impozitare aplicabil platilor de dobanzi si redente facute intre intreprinderi asociate din diferite state membre ale Uniunii Europene are in dere faptul ca intr-o piata unica tranzactiile facute intre intreprinderi asociate nu trebuie sa fie supuse unui sistem de impunere mai putin favorabil decat cel aplicabil tranzactiilor de aceeasi natura desfasurate intre intreprinderi asociate rezidente ale aceluiasi stat membru. Din acest motiv, directiva sileste ca platile de dobanzi si redente facute intre intreprinderi asociate sa fie scutite de impunere in statul in care apar astfel de plati, iar acestea sa fie impuse numai in statul de rezidenta al beneficiarilor efectivi ai acestor plati.
Fata de prederile acestei directi, de la data aderarii si pana la 31 decembrie 2010, pe perioada de tranzitie, Romania va aplica asupra acestor plati facute la nilul intreprinderilor asociate situate in diferite state membre, cota de impozit prin retinere la sursa de 10%, urmand ca dupa terminarea perioadei de tranzitie astfel de plati sa fie scutite de impozit in Romania.
Directiva Consiliului 77/799/EEC referitoare la asistenta mutuala asigurata prin autoritatile competente ale statelor membre in domeniul impunerii directe are in dere preocuparea constanta privind schimbul de informatii cu relevanta in silirea corecta a impozitelor pe nit si pe capital la nilul statului de rezidenta al beneficiarului acestor plati, pentru prenirea evaziunii fiscale, eliminarea transferurilor artificiale ale profiturilor dintre intreprinderi asociate situate in diferite state membre ale Uniunii Europene sau eliminarea avantajelor fiscale atunci cand asemenea tranzactii sunt realizate intre intreprinderi din doua state membre printr-o a treia tara.
Informatia dezvaluita printr-un asemenea schimb de informatii desfasurat intre autoritatile competente ale statelor membre se foloseste numai pentru scopuri fiscale si nu se dezvaluie persoanelor neautorizate, astfel incat drepturile de baza ale cetatenilor si ale intreprinderilor sa fie protejate.
Directiva prede formele de schimb de informatii prin care autoritatile competente se informeaza reciproc, respectiv: schimb de informatii la cerere, schimb de informatii automat si schimb spontan de informatii. Aceste forme de schimb de informatii sunt cuprinse si in articolul intitulat Schimb de informatii" din conntiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu alte state, inclusiv cu statele membre ale Uniunii Europene.
Toate directile mentionate mai sus vor fi adoptate in legea nationala pana la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si vor fi supuse dezbaterii publice in cadrul sedintelor Comisiei de Dialog Social.


Armonizarea impozitelor indirecte
Taxa pe valoarea adaugata
TVA se aplica in Romania din anul 1993, cand impozitul cumulativ (impozitul pe circulatia marfurilor) a fost inlocuit cu un impozit ce se aplica asupra tranzactiilor fiecarui stadiu al circuitului economic. Armonizarea legislatiei privind taxa pe valoare adaugata cu reglementarile UE in domeniu s-a facut prin adoptarea Legii nr. 547/2001, care a preluat prederile O.G. nr. 17/2000. Ulterior, a fost adoptata Legea nr. 345/2002 privind TVA, lege ce a preluat prederi ale Legii nr. 547/2001 si ale H.G. nr. 402/2000.
La data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana va intra in vigoare legea armonizata privind Taxa pe Valoarea Adaugata, care reprezinta transpunerea in legislatia nationala a acquis-ului comunitar in domeniu, respectiv a Directilor a Vi-a, a VlII-a si a XIII-a ale CEE.
Cele mai importante aspecte ale legii armonizate se refera la:
1. Includerea in legislatia nationala a regimului tranzitoriu in domeniul taxei pe valoarea adaugata, care se va aplica numai in relatia cu statele membre ale Uniunii Europene.
2. Transpunerea Directilor a VlII-a si a XIII-a ale CEE, care silesc procedura de restituire a taxei pe valoarea adaugata pentru achizitiile efectuate in Romania de persoane impozabile din strainatate, silite atat in statele membre ale Uniunii Europene (Directiva a VIII-a), cat si in tari terte (Directiva a XIII-a).
3. Eliminarea unor scutiri de taxa pe valoarea adaugata care nu sunt permise de Directiva a Vl-a a CEE si introducerea altor scutiri de taxa pe valoarea adaugata, prevazute de Directiva a Vl-a a CEE si care nu au fost implementate inca in legislatia nationala.
4. Introducerea in legislatia nationala a altor prederi, precum:
- ajustarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata;
- introducerea regimului special pentru producatorii agricoli, concomitent cu eliminarea scutirii de TVA pentru aceasta activitate;
- introducerea regimurilor speciale pentru: agentiile de turism, bunurile second hand, obiectele de arta, de colectie sau antichitati, aurul pentru institii, bunurile vandute in sistem consignatie si amanet. in prezent, pentru aceste domenii se aplica reguli speciale asemanatoare celor prevazute de Directiva a Vl-a a CEE.
Legea nr. 345/2002 si H.G. nr. 598/2002 privind normele metodologice de aplicare a TVA armonizeaza legislatia romana cu prederile Directii 77/388/CEE. Cele mai importante modificari aduse prin aceste acte normati sunt:
Sfera de aplicabilitate:


a) persoane impozabile
- introducerea notiunii de persoana impozabila, care nu era prevazuta in legislatia romana privind TVA (conform art. 4 din Directiva 77/388/CEE);
- introducerea unor noi entitati in cadrul persoanelor impozabile", care ar fi: organizatii sindicale, organizatii nonguma-mentale, politice, religioase, profesiuni liberale sau persoane care desfasoara activitati independente pe baza liberei initiati.
b) activitati impozabile
Includerea unor noi activitati care inainte erau scutite de plata TVA:
- activitati intreprinse de agentii economici autorizati in zone libere;
- furnizarea de uniforme scolare si prescolare, articole de imbracaminte si incaltaminte pentru copii in varsta de pana la un an;
- activitati de taxi intreprinse de persoane ce desfasoara activitati independente pe baza liberei initiati;
- importul de bunuri efectuat de institutiile publice, direct sau prin comisionari, finantate din imprumuturi contractate de pe piata externa cu garantie de stat;
- importul de materii prime destinat procesarii in derea exportului, intr-o perioada de 45 de zile de la data importului.


Locul operatiunilor impozabile
Legea nr. 345/2002 sileste locul in care se face impozitarea (in concordanta cu prederile art. 8 si 9 ale Directii 77/388/CEE), astfel:
- pentru marfuri - la locul livrarii (considerat ca fiind locul in care se gasesc marfurile cand are loc livrarea), daca marfurile nu sunt expediate sau transportate de furnizor, sau, daca sunt expediate sau transportate de acesta, in locul in care incepe transportul;
- pentru servicii - locul livrarii este considerat sediul activitatii economice, adica sediul sil de la care sunt prestate serviciile sau resedinta prestatorului.In ceea ce priste deducerile, legea prede posibilitatea rambursarii TVA intr-o perioada de 30 zile de la efectuarea cererii prin rificarea documentelor justificati. Cota zero de TVA a fost inlocuita cu posibilitatea dreptului de deducere a TVA.


Armonizarea in domeniul accizelor
Accizele au fost introduse in tara noastra in luna noiembrie 1991 prin H.G. nr. 779/1991, dar o reglementare complexa (Legea nr. 42/1993) a acestora s-a instituit la 1 iulie 1993, o data cu introducerea TVA (intrucat accizele se introduc in baza de impozitare a TVA). Cotele cele mai ridicate de accize afectau, in general, bauturile, tigarile, cafeaua si confectiile din blanuri naturale.
Initial, accizele au fost silite in sume fixe exprimate in ECU pe unitate de masura, dar incepand cu 1 ianuarie 1999, cotele de accize (sume fixe) au fost exprimate in lei, fiind actualizate trimestrial de catre MFP, in functie de evolutia ratei inflatiei. incepand cu data de 15 februarie 2000, accizele sunt silite in sume fixe exprimate in Euro pe unitate de masura, diferentiate pe grupe de produse, si in cote procentuale proportionale.
Armonizarea legislatiei privind accizele cu reglementarile UE in domeniu (Directile CEE 92/12/CEE, 9279/CEE, 92/80/CEE, 92/81/CEE, 92/82/CEE, 92/83/CEE, 92/84/CEE cu modificarile ulterioare) a fost continuata potrivit recomandarilor Comisiei Europene, inregistrandu-se importante realizari prin O.U.G. nr. 158/2001 privind regimul accizelor, care a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2002. Prin acest act normativ au fost preluate atat prederile armonizate din O.G. nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, cat si alte prederi ale directilor comunitare. Incepand cu 1 ianuarie 200416, prin Legea privind Codul fiscal, Titlul VII -Accize, modificata si completata prin O.G. nr. 83/2004 se asigura armonizarea principiilor de impunere cu legislatia comunitara si se simplifica procedurile de control, supraghere si autorizare a agentilor economici producatori si importatori de produse accizate.
In mod concret, stadiul actual al procesului de armonizare, pe linia regimului accizelor, se prezinta astfel:
» produsele si grupele de produse supuse accizelor sunt structurate similar grupelor de produse supuse obligatoriu accizelor in UE (alcool si bauturi alcoolice, produse din tutun si uleiuri minerale);
» principiul de aplicare a accizelor, conform prederilor legislatiei comunitare, pentru alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si uleiuri minerale, consta in aplicarea accizelor specifice, silite in suma fixa pe unitatea de masura;
» la grupa bauturi alcoolice spirtoase" este prevazut un singur nil de accize, atat pentru bauturile alcoolice spirtoase obtinute pe baza de alcool etilic rafinat sau din distilate de cereale, cat si pentru bauturile alcoolice naturale obtinute din distilate de fructe;
» la grupa vinuri" s-a silit acelasi nil de acciza atat pentru vinul spumos, cat si pentru vinul spumant;
» la grupa produse din tutun", pentru tigaretele obtinute din productia interna sau importate s-a silit o acciza mixta compusa dintr-o acciza specifica la 1000 tigarete si o acciza ad valorem aplicata asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul declarat de agentii economici producatori sau importatori;
» s-au instituit unele prederi speciale privind regimul accizelor in cazul micilor producatori de bere, care constau in principal in reducerea diferentiata a accizei in functie de capacitatea de productie anuala pe care o detine agentul economic.
Ca o concluzie generala privind modul in care a fost implementat acquis-x in Romania se pot observa rezultatele remarcabile facute pe linia armonizarii atat a impozitelor directe, cat si a celor indirecte. Desi nilul cotelor de TVA practicat in tara noastra este aspru criticat atat de contribuabilii din tara noastra, cat si de institutiile de peste hotare cu atributii in domeniul fiscal se poate observa ca rata standard de TVA din tara noastra este chiar mai mica fata de alte state care au aderat deja la UE (Danemarca, 25%%); totusi in ceea ce priste rata redusa ne situam pe primele locuri dupa Irlanda (13,5%) si Austria (10,0%). Aceasta inseamna ca organele implicate in armonizarea legislativa vor trebui sa acorde o atentie sporita infaptuirii reformelor fiscale si pe aceasta linie, astfel incat odata cu aderarea preconizata la 1 ianuarie 2007, Romania sa aiba deja pasii facuti in totalitate pentru a asigura bunul mers al economiei.


atii internationale
Fiscalitatea in Grecia rsus Romania


Impozitarea beneficiilor societatilor
Grecia este una dintre tarile UE unde presiunea fiscala este foarte lejera. Este, de asemenea, tara unde impozitele directe si implicit impozitul pe societati reprezinta ponderea


cea mai mica din niturile statului. Sistemul de impozitare al societatilor a fost modificat incepand cu 30 iunie 1992. inainte de intrarea in vigoare a noului regim, dividendele erau deductibile din beneficiul fiscal. Altfel spus, impozitul pe societati atingea exclusiv beneficiile nedistribuite. Rata de impozitare este de 40%. Ea este redusa la 35% pentru societatile cotate la bursa din Atena.
In Romania, societatile platesc impozit pe profit in cota unica de 16%.
Persoanele impozabile
Sunt supuse impozitului pe societati atat societatile inmatriculate in Grecia, cat si cele care au sediul central sau de conducere aici. Este vorba de societatile anonime, de societatile cu raspundere limitata si, de asemenea, de societatile de persoane, in nume colectiv si cele in comandita.In Romania potrivit Codului Fiscal sunt obligate la plata impozitului pe profit urmatoarele persoane:
a) persoanele juridice romane;
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;
d) persoanele juridice straine care realizeaza nituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru niturile realizate atat in Romania, cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.


Teritorialitatea
Societatile rezidente in Grecia sunt impozabile cu privire la niturile lor, impozitele straine dau drept corelativ unui credit limitat corespunzator la suma impozitului grec. Societatile nerezidende nu sunt impozabile decat pentru beneficiul de origine greaca.In Romania impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza:
a) in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;
b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane;
d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza nituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor nituri;
e) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza nituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Determinarea beneficiului impozabil


Relatia dintre rezultatul conil si rezultatul final
Ca si in Franta, nitul impozabil este determinat pornind de la rezultatul conil corectat cu dirse deduceri sau reintegrari prevazute de legea fiscala. Anumite nituri sunt excluse din baza impozabila, cum ar fi: dividendele din sursa greaca si dobanzile din imprumuturile de stat.In Romania profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre niturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de nituri, dintr-un an fiscal, din care se scad niturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La silirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare niturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.In cazul contribuabililor care desfasoara activitati de servicii internationale, in baza conntiilor la care Romania este parte, niturile si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestora sunt luate in calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale silite in conformitate cu reglementarile din aceste conntii.
Urmatoarele nituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica romana detine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezerlor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a institiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;
c) niturile din anularea obligatiilor unei persoane juridice, daca obligatiile se anuleaza in schimbul titlurilor de participare la respectiva persoana juridica;
d) niturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat dedu-
cere, niturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si niturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
e) niturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normati.
Cheltuielile de constituire
Cheltuielile de constituire pot sa fie deduse imediat sau amortizate pe o perioada de maximum 5 ani. Si in Romania se intalneste aceeasi situatie.
Cheltuielile generale
Ca regula generala, toate cheltuielile sunt deductibile in masura in care sunt necesare exploatarii. Atunci cand anumite nituri nu sunt impozabile, o fractiune din cheltuielile generale nu este deductibila. in plus, anumite cheltuieli nu sunt admise pentru deducere, in timp ce cheltuielile de deplasare sunt supragheate in mod particular. Numai o fractiune din cheltuielile aferente hiculelor de turism este deductibila (60% sau 25% in functie de puterea masinii).
In Romania pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de nituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normati in vigoare.


Amortizarea
Baza de amortizare
Baza de amortizare este costul de achizitie sau de fabricatie a bunului imobilizat sau valoarea sa dupa reevaluare. incepand cu 1992, societatile reevalueaza terenurile si constructiile la fiecare 4 ani. Beneficiul din reevaluare este supus unui impozit particular.In Romania: Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de dere fiscal prin deducerea amortizarii. Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are in dere valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra in structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta in parte.
Conilizarea amortizarii
Ca si in Franta, amortizarile nu sunt deductibile decat daca sunt conilizate. Si in Romania se intalneste aceeasi situatie.
Provizioanele
Pentru majoritatea societatilor, numai doua categorii de provizioane sunt admise pentru deducere. Este vorba de provizioanele pentru creante incerte in functie de natura produselor vandute, de valoarea facturilor si de soldul contului clienti la incheierea exercitiului. Provizioanele pentru indemnizatiile de plecare sunt deductibile si ele in functie de valoarea datorata in cursul exercitiului urmator.In Romania provizioanele nu pot depasi din punct de dere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligatiei curente la data bilantului. Contribuabilul are dreptul la deducerea rezerlor si provizioanelor, numai in conformitate cu prezentul articol, astfel:
a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului conil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad niturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor nituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare, in cazul in care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezeri nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut in urma procedurii de conrsie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;
b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;
c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor.
Provizioanele se evalueaza inaintea determinarii impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevazut de legislatia fiscala.
Imputarea pierderilor
Pierderile pot fi imputate asupra beneficiilor urmatoarelor cinci exercitii. Nu este posibil reportul in urma. in cazul fuziunii, pierderile societatii absorbite nu sunt transferate societatii absorbante.In Romania, pierderea anuala, silita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, dupa caz.In cazul persoanelor juridice straine, prederile alin. (1) se aplica luandu-se in considerare numai niturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent in Romania.
Contribuabilii care au fost obligati la plata unui impozit pe nit si care anterior au realizat pierdere fiscala, intra sub incidenta prederilor alin. (1) de la data la care au renit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii fiscale si limita celor 5 ani.
Lichidarea si plata impozitului
Calculul impozituluiIn Grecia, rata impozitului este mai ridicata pentru societatile necotate la bursa din Atena (40%), fata de cele cotate (35%). in Romania, societatile platesc impozit pe profit in cota unica de 16%.
Data exigibilitatii impozitului
Declaratia impozitului pe societati trebuie depusa inainte de expirarea timpului de patru luni de la incheierea exercitiului. Pot exista aconturi lunare, valoarea totala a aconturilor este egala cu 55% din impozitul datorat in anul precedent.In Romania, contribuabilii au obligatia de a plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. Banca Nationala a Romaniei, societatile comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozitul pe profit lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoarele celei pentru care se calculeaza impozitul.
Taxa pe valoare adaugata
Grecia trebuia sa introduca TVA in conformitate cu directile europene incepand cu 1 ianuarie 1984. Aceasta scadenta nu a putut fi respectata si adoptarea TVA-ului decat din 1 ianuarie 1987. Ratele actuale practicate sunt: 4% (ziare, carti);
- 8% (produse de prima necesitate); 18% (rata normala).
Anumite insule beneficiaza de rate reduse.In Romania, cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata. Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare, pentru unele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri. Cota aplicabila pentru un import de bunuri este cea aplicata in interiorul tarii pentru livrarea aceluiasi bun.
Cheltuielile cu salariile
Angajatorii trebuie sa achite cotizatiile sociale ale caror rate variaza in functie de mai multi factori, cum ar fi sectorul de activitate si locul de implementare. Rata de baza globala este de 27,96% din salariul plafonat pentru angajator si de la 15% la 19,4% pentru angajat, in functie de sectoarele vizate.In Romania angajatorul plateste 19,75% CAS, 0,75% pentru concedii medicale, somaj 2,5%, sanatate 7% si 0,75% comision pentru Camera de Munca si in functie de ramurile CAEN intre 0,5-4% pentru fond de risc de accidente, iar angajatul plateste: CAS 9,5%, sanatate 6%, somaj 1%, impozit 16%.In urma analizei efectuate pe anumite elemente de fiscalitate, se observa faptul ca Romania trebuie sa depuna eforturi sustinute pentru a reduce decalajul fiscal existent. in aceste conditii, un rol important revine institutiilor, in speta Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, rol care se concretizeaza in infaptuirea reformei fiscale, tinand cont de necesitatile economiei romanesti, precum si de angajamentele luate privind armonizarea legislativa in derea aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana.
Cu toate acestea, se poate observa cu usurinta faptul ca s-au inregistrat progrese noile pe linia reformei fiscale, un element esential il constituie introducerea cotei unice pe impozit cu efecte poziti asupra economiei romanesti, desi initial s-a crezut ca aceasta o sa conduca la reducerea niturilor bugetului general consolidat in PIB.
Ca urmare, prin imbunatatirea cadrului legislativ privind combaterea evaziunii fiscale s-au creat conditiile pentru diminuarea activitatilor din economia subterana si a muncii la negru contribuind in mare masura la cresterea nitului disponibil si a ocuparii fortei de munca.





Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact