StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » FINANTE » leasing
Trimite articolul prin email Leasingul – alternativa la finantarea prin credit a intreprinderii : Leasing Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Leasingul – alternativa la finantarea prin credit a intreprinderii



Leasingul – alternativa la finantarea prin credit a intreprinderii



Ca o necesitate a reconstructiei economiei de piata din Romania s-au facut eforturi in sensul asanarii economiei si mai ales a franarii consumului, concomitent cu stimularea investitiilor, romanesti sau straine, in vederea realizarii unei productii competitive pe plan international. Printre eforturile de modificare a starii economice s-a regasit si adoptarea de acte normative printre care se afla si reglementarea operatiunilor de leasing si a societatilor de leasing.



Leasingul este un pas inainte in finantarea intreprinderilor care doresc sa-si achizitioneze utilaje si echipamente, dar care nu au posibilitati financiare.

Aceasta tehnica de finantare care nu presupune un risc ridicat, vine sa dea satisfactie agentilor economici care nu pot sa obtina credite de la banci, ori nu vor sa-si greveze activul prin instituirea de ipoteci sau gajuri, sarcini de natura a afecta activitatea acestora.

Interesul practic al leasing-ului este de a asigura infiintarea integrala prin fonduri imprumutate a unei investitii fara ca beneficiarul sa constituie masuri asiguratorii. Prin aceasta leasing-ul se distinge de traditionala finantare a investitiilor, unde intreprinderea beneficiara suporta o parte din valoarea investitiei.

De aceea leasing-ul, ca tehnica de finantare, vizeaza, in primul rand, intreprinderile care urmaresc largirea activitatii si ridicarea performantelor, iar pe plan mai general, asigura progresul tehnic.


1. Conceptul si definirea notiunii de leasing

O definitie sumara ar putea fi formulata astfel: leasingul este o forma de inchiriere a unor masini, utilaje, mijloace de transport si altor bunuri ale intreprinderilor care, in general, nu dispun de suficiente fonduri proprii ori imprumutate, nici de credite bancare traditionale de catre societati financiare care le cumpara de la producatori si le inchiriaza pe o anumita perioada cu conditii de plata si de utilizare clar stipulate intr-un contract ce constituie suportul juridic al actiunii.

Din punct de vedere economic, leasingul reprezinta o operatiune de finantare in care finantatorul asigura fondurile necesare pentru intreaga investitie.

Din punct de vedere juridic, leasingul reprezinta un contract complex care permite unei persoane sa obtina si sa utilizeze un lucru fara a plati imediat pretul.

Termenul de leasing este susceptibil de interpretari diferite si mai ales de extinderea la alte operatiuni care nu fac parte din sfera sa, cum ar fi inchirierea sau vanzarea afectata de termen. Echivocul subzista si urmare a diferentelor de sens ale termenului de leasing chiar in tarile anglo-saxone, unde desemneaza multiple tranzactii, dar din care doar 'financial leasing' corespunde operatiei ce ne intereseaza, aspect ce va fi analizat in cele ce urmeaza.

2. Aspecte istorice privid leasing-ul

Inca din antichitate s-a observat ca beneficiile sunt obtinute prin folosinta unui lucru, avand mai putina importanta cine detine titlul de proprietate. Aristotel exprima ideea ca 'bogatia nu se masoara prin titlurile de proprietate, ci prin efectiva utilizare a unor lucruri, chiar daca sunt proprietatea altora'.

Leasingul isi afla radacinile in forma arhaica a creditului pe care o constituia in dreptul roman 'fiducia': imprumutatorul isi rezerva pentru garantia creantei sale proprietatea unui lucru.

Exista o mare asemanare a leasingului si in special a modalitatii 'sale and lease-back' cu forma arhaica a gajului din dreptul roman 'fiducia cum creditare'.

In cadrul operatiunii 'fiducia cum creditare', imprumutatul (fiduciant) transfera proprietatea unui lucru mobil sau imobil in patrimoniul imprumutatorului (fiduciar), cu titlu de garantie a imprumutului primit. La randul sau fiduciarul se obliga sa-i restituie bunul dupa inapoierea datoriei.

In epoca moderna, spre sfarsitul secolului al XIX-lea, aveau loc in SUA primele operatiuni care prefigurau leasingul.

Paralel cu puternica dezvoltare a utilizarii leasingului in SUA, aceasta operatiune a fost preluata de statele occidentale Europei – dupa cel de-al doilea 151i87b razboi mondial – incepand cu Anglia, apoi Germania, Franta, Olanda, Belgia si Italia patrunzand sub diverse denumiri, cum ar fi: ”credit bail” (Franta), “location financement” (Belgia), “locatione finanziaria” (Italia).

In 1877 aparatele de telefon au fost inchiriate abonatilor, iar acest contract avea sa fie denumit 'lease'. Insa, cum am vazut, nu din zona bunurilor mobile avea sa se nasca noua figura juridica.

La inceputul anilor ’80 se estima ca leasingului ii revenea 8% din investitiile totale.


In 1936, 'Safe Stores Inc.' a cumparat un teren pe care ulterior a ridicat super-magazinul 'Safeway Stores', avand nevoie de capital mobil, acesta l-a vandut imediat unui grup de investitori care, la randul lor, l-au lasat spre exploatare fostului proprietar, in regim 'lease', pe o perioada indelungata.

Cam in aceeasi perioada, o operatiune similara lease-back-ului avea loc in Ohio. Operatiunea consta in vinderea unui imobil catre o banca, cu titlu de garantie (trustee), imobil ce urma sa fie exploatat de vanzator in regim 'lease' timp de 99 ani, dupa care utilizatorul avea optiunea cumpararii bunului.


Leasingul (lease financing) s-a folosit in SUA in anii '30 pentru finantarea bunurilor imobile. La inceputul anilor '50, el a inceput sa fie folosit si ca instrument de finantare a echipamentelor mobiliare.

Operatiunile de 'lease financing' s-au dezvoltat foarte mult dupa al II-lea razboi mondial si datorita incurajarilor pe care SUA le-au dat prin facilitati fiscale.

Leasingul echipamentelor a aparut in 1952, o data cu primele societati specializate de leasing.

In 1963, cea mai importanta retea bancara, National Banks, a primit aceasta autorizatie urmata de Bank Holding Companies in 1970.

Pana in anul 1975, deci in mai putin de 15 ani, bancile fusesera autorizate sa desfasoare operatiuni de leasing in mod direct in 41 de state americane.

Dezvoltarea exploziva a leasingului in America a avut loc pe fondul unei economii expansive si intr-un climat fiscal incurajator.

Foarte rapid, aceasta operatiune a fost preluata in Marea Britanie, pentru ca apoi, incepand cu anii '60, sa se raspandeasca in Europa continentala.


3. Tipuri de operatiuni de leasing

Exista trei forme de leasing: (1) leasing operational, (2) leasing financiar si (3) vanzare si leaseback. Dintre aceste trei forme vom analiza numai leasing-ul financiar sau de capital.

Leasingul financiar difera de cel operational din 3 puncte de vedere:

ð    nu ofera servicii de mentenanta;

ð    nu poate fi reziliat;

ð    este complet amortizat (adica locatorul primeste plati ale chiriei egale cu pretul total al echipamentului inchiriat plus profitul investitiei). Intr-o conventie tipica de leasing financiar, firma care va utiliza echipamentul (locatarul) selecteaza produsele de care are nevoie si negociaza pretul si termenul de livrare cu fabricantul sau distribuitorul.

Contractul de leasing specifica termenii si conditiile leasingului. Durata contractului va depinde de durata de viata economica a mijlocului fix. De cele mai multe ori, rata de rentabilitate a locatorului este apropiata de rata la care locatarul ar obtine un imprumut garantat. Locatarul are, de obicei, optiunea de a reinnoi locatia la expirare cu o chirie redusa sau de a cumpara mijlocul fix la un pret stabilit. In final, contractul specifica partea care este responsabila de plata reparatiilor, intretinerii, impozitelor, asigurarilor si a altor cheltuieli. Daca locatarul este responsabil de aceste cheltuieli, contractul de leasing se numeste net-net. Daca locatorul intretine activul si plateste asigurarea, contractul se numeste contract de leasing de mentenanta.


4. Cadrul legislativ al leasing-ului

Legislatia luata in discutie in exemplul folosit este structurata conform OG nr.51/1997, republicata in 2000.

Conform acestora, o parte denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, daca partile convin astfel si daca utilizatorul achita toate obligatiile asumate prin contract.

Leasing-ul financiar este operatiunea de leasing care indeplineste una sau mai multe dintre urmatoarele conditii:

ð    riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing;

ð    partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului;

ð    utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumparare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (de piata) pe care acesta o are la data la care optiunea poate fi exprimata;

ð    perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acopera cel putin 75% din durata normata de utilizare a bunului, chiar daca in final dreptul de proprietate nu este transferat.

In cazul in care utilizatorul nu executa obligatia de plata a ratei de leasing timp de doua luni consecutive, finantatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar utilizatorul este obligat sa restituie bunul, sa plateasca ratele scadente, cu daune-interese, daca in contract nu se prevede altfel.

Obligatiile locatorului/finantatorului sunt:

ð    sa respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul;

ð    sa incheie contract de vanzare-cumparare cu furnizorul desemnat de utilizator;

ð    sa incheie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmita acestuia, in temeiul contractului de leasing, toate drepturile derivand din contractul de vanzare-cumparare, cu exceptia dreptului de dispozitie;

ð    sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului;

ð    sa-i garanteze utilizatorului folosinta linistita a bunului;

ð    sa asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite in leasing.

Drepturile utilizatorului:

ð    de actiune directa asupra furnizorului in cazul reclamatiilor privind livrarea, calitatea, asistenta tehnica, service-ul necesar in perioada de garantie si postgarantie;

ð    de a exercita actiunile posesorii fata de terti.

Obligatiile utilizatorului sunt:

ð    sa efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de leasing;

ð    sa exploateze bunul conform instructiunilor elaborate de catre furnizor;

ð    sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing fara acordul finantatorului;

ð    sa efectueze platile cu titlu de rata de leasing in cuantumul valoric stabilit si la termenele prevazute in contractul de leasing;

ð    sa suporte cheltuielile de intretinere si alte cheltuieli care decurg din contractul de leasing;

ð    sa isi asume pentru intreaga perioada a contractului, in lipsa unei stipulatii contrare, totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea bunului, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, si continuitatea platilor cu titlu de rata de leasing pana la achitarea integrala a valorii contractului de leasing;

ð    sa permita finantatorului verificarea periodica a starii si a modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing;

ð    sa il informeze pe finantator, in timp util, despre orice tulburarea dreptului de proprietate, venita din partea unui tert;

ð    sa nu aduca modificari bunului fara acordul finantatorului;

ð    sa restituie bunul in conformitate cu prevederile contractului de leasing.

Contractul de leasing

Contractul de leasing trebuie sa cuprinda minimum urmatoarele elemente:

ð    Partile in contractul de leasing (locatorul / finantatorul, utilizatorul);

ð    descrierea exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing;

ð    valoarea totala a contractului de leasing;

ð    valoarea ratelor de leasing si termenul de plata a acestora;

ð    perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului;

ð    clauza privind obligatia asigurarii bunului.

Contractul de leasing financiar trebuie sa cuprinda, pe langa aceste elemente:

ð    Valoarea initiala a bunului;

ð    Clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care acesta poate fi exercitat.

Contractul de leasing nu se poate incheia pe un termen mai mic de un an.

Contractele de leasing constituie titlu executoriu, daca utilizatorul nu preda bunul in urmatoarele situatii:

ð    La sfarsitul perioadei de leasing, daca utilizatorul nu a formulat optiunea cumpararii bunului sau a prelungirii contractului;

ð    In cazul rezilierii contractului din vina exclusiva a utilizatorului.



COMPARATII INTRE CONTRACTUL DE LESING SI ALTE CONTRACTE

 


ASEMANARI

DEOSEBIRI

 

CONTRACTUL DE

VANZARE-CUMPARARE

Obiectul operatiunii este constituit dintr-un bun care este schimbat ca marfa, obtinandu-se valoarea in bani ;

in cazul leasing-ului, accentul cade pe vanzarea dreptului de folosinta;

in cazul leasing-ului, utilizatorul poate deveni proprietar numai la sfarsitul mai multor ani;



in cazul leasing-ului, utilizatorul nu devine proprietar in mod automat, decat la finele perioadei de folosinta a bunului.

 

VANZARIPE CREDIT SI IMPRUMUT BANCAR

operatiunea de restituire, inclusiv a dobanzilor, se face in rate;

poate fi considerat o forma aparte a creditului bancar, credit care nu consta in mijloace financiare ci in bunuri in natura.

leasingul asigura finantarea integrala a unei investitii;

in cazul leasing-ului garantia este chiar dreptul de proprietate;

Vanzarile de credit fixeaza plata obligatorie a unui acont minim la incheierea contractului;

in cazul leasingului, finantatorul pastrand dreptul de proprietate asupra bunului pana in momentul vanzarii.

 

CONTRACT DE LOCATIE CLASICA

Leasing-ul este realizat ca o masura de garantie.

un contract de locatie nu poate duce la dobandirea dreptului de proprietate;

contractul de locatie este reziliabil de catre locatar, contractul de leasing este irevocabil;

in cazul inchirierii, creditorul poate fi orice persoana.

CONTRACT DE LOCATIUNE VANZARE

rezerva vanzatorului dreptul de proprietate asupra bunului.

la sfarsitul locatiunii-vanzare transferul proprietatii nu se face in mod automat ci este o optiune a locatorului;

in cazul locatiunii-vanzare, locatarul nu ar avea raporturi juridice decat cu vanzatorul, si nu cu producatorul;

Prin contractul de locatie utilizatorul are folosinta imediata a bunului.

CONTRACT DE INCHIRIERE TRADITIONAL


o inchiriere are in vedere bunuri care isi pastreaza integral caracteristicile;

In cazul inchirierii nu intra in calcul uzura bunului;

chiria clasica reprezinta contravaloarea dreptului de folosinta, rata de leasing incluzand cote-parte din valoarea bunului;

in cazul leasing-ului chiriasul-utilizator poate deveni proprietar la sfarsitul perioadei contractului.



Studiul de caz


1. Prezentarea agentului economic

Vom avea in vedere in abordarea notiunii de leasing pe exemplul agentului economic COMPLEX ENGINE SRL, cu sediul social aflat in Bucuresti.

Activitatea principala a societatii este reprezentata de importul si comertul cu ridicata al produselor chimice (uleiuri industriale si de motoare) marca BEST, produse de OIL PACK, Germania.

Societatea este inregistrata conform reglementarilor in vigoare la registrul comertului cu numarul J55/7545/2001 si avand codul unic de inregistrare 18563564.

Fondata in 1854, OIL PACK GmbH&Co este cea mai veche rafinarie producatoare de lubrifianti de motor si lubrifianti industriali din Germania. In prezent, OIL PACK GmbH&Co dispune de cele mai mari laboratoare de prelucrare a petrolului din Germania.

OIL PACK GmbH&Co este sponsorul oficial al „Best Cup” si „Porsche Carrera Cup”. OIL PACK GmbH&Co a fost de asemenea printre primele firme producatoare de lubrifianti, care s-au angajat activ in sprijinirea curselor de masini si a raliurilor.

Printre clientii cei mai importanti ai OIL PACK GmbH&Co se numara: Alcatel, Audi, Bauknecht, Bosch, BMW, British Steel, Daimler-Chrysler, Heller, Deutsche Bundeswehr (Armata Federala a Germaniei), Deutsche Bundesbahn (Caile Ferate Germane), Jaguar, Mannesmann Rexroth, Miele, Opel, Phelps Dodge, Porsche, Pirelli, Polynorm, Siemens, Schwedische Armee (Armata Suedeza), Skoda, Thyssen Krupp Stahl, Voest Alpine, Volkswagen.

Fabricile OIL PACK GmbH&Co indeplinesc cele mai exigente cerinte ale normelor de calitate DIN EN ISO 9001, certificat care a fost in mod repetat atribuit de catre DQS (Deutsche Gesellschaft zur Zertifizierung von Managementsystemen mbH). Certificatul de calitate DIN EN ISO 9001 constituie pentru clientii nostri o garantie suplimentara in ceea ce priveste calitatea produselor BEST si a service-ului oferit de firma OIL PACK GmbH&Co.

De-a lungul celor 136 de ani de existenta OIL PACK GmbH&Co a reusit sa se impuna pe piata prin produsele sale de cea mai inalta calitate si performanta.


2. Studiul de caz privind utilizarea leasing-ului.

Esalonare de plati

Scadenta


Suma

TVA

Total

Valoare






Avans






Valoare Reziduala






Taxa de Procesare






Valoare Finantata









Nr. rata

Scadenta

Capital

Dobanda

Rata

TVA

De achitat























































































Subtotal







Valoare Reziduala









Avans







TOTAL







Toate sumele din prezenta esalonare sunt exprimate in EUR .

Platile se vor efectua in lei, la cursul BNR + 1 %.


FIGURA 1 ilustreaza cotele diferitelor sume care sunt continute in valoarea obiectului de leasing. Astfel, valoarea totala initiala a obiectului de leasing (6.500 €) este compusa din avansul acordat (1.950 €) si valoarea finantata (4500 €) care este alcatuita la randul ei din valoarea reziduala (1.300 €) si valoarea celor 12 rate (o rata = 271 €) ilustrate in FIGURA 2.

FIGURA 1

In FIGURA 2 se poate observa ca valorile ratelor sunt egale iar restul valorii pana la valoarea totala a ratei reprezinta dobanda care este in scadere.

In concluzie, achizitionarea acestui automobil in sistem leasing in rate esalonate pe perioada a 12 luni este benefica deoarece diferenta dintre valoarea totala de achitat (8.336 €) si suma totala initiala (6.500 €) este mai mica de 2.000 € ceea ce pentru o microintreprindere fara potential lichid foarte mare este oportuna avand in vedere si perioada mica pe care este incheiat contractul de leasing (1 an). In acest an, datorita calitatii bune a masinii, microintreprinderea poate obtine un beneficiu cel putin cat sa acopere cel putin valoarea totala de achitat ceea ce inseamna ca diferenta de 1.836 € este nesemnificativa.


FIGURA 2


AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE LEASING-ULUI

AVANTAJE

DEZAVANTAJE

Este o operatiune care nu modifica indatorarea firmei, ci numai angajamentele de plata anuale;

Capitalul propriu ramane neangajat legal;

Creeaza intreprinderii posibilitatea unor imprumuturi bancare;

Acopera peste 60 % din valoarea proiectelor de finantat;

Permite accelerarea dezvoltarii intreprinderii;

Cu ajutorul platilor facute in contul chiriilor se micsoreaza baza impozabila;

Posibilitatea de a amortiza costul unei achizitii;

Este inchiriat un bun pentru care in momentul respectiv nu exista fonduri.

Afecteaza inevitabil autofinantarea viitoare a societatii;

Pretinde obligatii periodice de plata;

Ratele practicate, redeventele, comisionul de serviciu si cota de risc sunt relativ ridicate ;

Obliga la obtinerea unei rentabilitati cel putin acoperitoare a ratelor practicate.


AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE LEASING-ULUI FATA DE CREDITARE

AVANTAJE

DEZAVANTAJE

Orice firma de leasing cere drept garantie doar echipamentul care constituie obiectul contractului;

Tranzactiile prin leasing se realizeaza mai rapid decat obtinerea creditelor bancare;

Esalonarea costului activului imobilizat pe o perioada lunga de timp, bunul putand fi folosit imediat dupa semnarea contractului ;

Nu exista riscul de nevanzare;

Costurile de reparatii sunt mai mici;

Permite accesul la echipamente pentru care nu exista lichiditati in momentul respectiv;

Profitul se obtine din folosinta, nu din posesie;

Nu afecteaza linia de credit la banca;

Asigura protejarea afacerii de mijloace fixe uzate moral;

Procurarea bunurilor necesare dezvoltarii fara angrenarea fondurilor proprii;

Leasingul acopera 100 % valoarea bunului inchiriat.

Nu mareste patrimoniul intreprinderii;

Intreprinderea locatar va trebui sa suporte costurile asociate reparatiilor bunului respectiv;

Leasingul este mai scump ca un imprumut bancar;

Cheltuielile cu intretinerea si reparatiile cad in sarcina locatarului;

Rezilierea contractului determina plata de daune importante pentru locatar.


Leasing-ul a aparut datorita sporirii cererii de masini, utilaje, a accelerarii uzurii morale a acestora, a conditiilor favorabile de finantare a productiei.

Leasing-ul apare in comertul mondial ca o cale noua, promitatoare de castig, in care beneficiarii sunt: producatorul, finantatorul si utilizatorul.

In 2003, piata de leasing din Romania, din punct de vedere al bunurilor finantate in leasing, a fost de 1,124 mld €, cu 25% mai mult fata de 900 mil € in 2002.

Valoarea contractelor de leasing constand in bunuri, dobanzi si comisioane, a atins un nivel de 1,42 miliarde €, putin sub tinta estimata la inceputul anului, in valoare de 1,5 miliarde €. Valoarea bunurilor care fac obiectul acestor contracte a ajuns la 674 milioane € (aproximativ 60 % din totalul pietei).

Din cele aproximativ 100 de societati de leasing active pe piata, 35 sunt membre ASLR, cota acestora depasind 67% din valoarea totala a pietei. Din punct de vedere al valorii bunurilor finantate, topul primelor trei societati de leasing este format din Porsche Leasing Romania, urmata de Afin Romania si BCR Leasing. Cele mai mari companii membre ale ASLR concentreaza aproximativ 85% din piata de leasing la nivelul ASLR si circa 51% din totalul pietei romanesti.

Reprezentantii ASLR sunt de parere ca in 2004 totalul contractelor de leasing va ajunge la aproximativ 1,8 miliarde €.

Specialisti ai Bancii Mondiale estimeaza pe alta parte ca „piata de leasing din Romania poate atinge un maximum de 4–5 miliarde € pana in 2007„.

Piata leasing-ului va putea ajunge la 4–5 miliarde € pana in 2007 numai daca:

Piata leasing-ului auto se va dezvolta intr-un ritm sustinut in conformitate cu potentialul unei tari de talia Romaniei;

Se vor ataca si noi segmente de leasing precum cel pentru echipamente sau leasing-ul imobiliar, segmente din punct de vedere al procentului detinut in cadrul pietei de leasing, deficitare.

Cel mai important segment al pietei leasing-ului a fost reprezentat de cel al autovehiculelor (cu o pondere de 87,84% din totalul bunurilor achizitionate). Autoturismele reprezinta cel mai important segment al acestei categorii cu un procent de 56,25%. In UE autoturismele reprezinta 45% din totalul pietei de leasing.

Potrivit datelor Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA), in 2003 aproape 60% din cele 42.144 autoturisme importate au fost achizitionate in sistem leasing, restul fiind cumparate cu plata pe loc sau in rate.

Peste 52% din totalul livrarilor facute de Porsche in Romania au fost finantate prin sistem leasing.

Persoanele juridice care au achizitionat in leasing au incheiat majoritatea contractelor cu firme private, ponderea societatilor de stat din totalul contractelor de leasing fiind sub 1%.

In ultimii ani tendinta generala a fost aceea de a practica leasing-ul financiar in dauna celui operational. Aceasta tendinta s-a continuat si in anul 2003. Spre exemplu, numarul contractelor de leasing financiar reprezinta 90,49% din totalul contractelor, iar din punct de vedere al valorii bunurilor achizitionate prin leasing financiar, cuantumul este de 80,23% din totalul pietei. Presedintele ASLR a afirmat ca„ leasing-ul operational functioneaza foarte bine pe plan international si trebuie sa functioneze si in Romania

Ministerul Finantelor Publice si Asociatia Societatilor de Leasing din Romania (ASLR) au constituit in 2003 un grup de lucru in vederea promovarii unui act normativ care sa modifice legea leasing-ului.

ASLR a intocmit o banca de date a rau-platnicilor, care cuprindea, pana la 13 noiembrie 2003, 300 de inregistrari, din acestea 120 fiind reprezentate de persoane juridice.

Ca urmare a analizei efectuate se impun urmatoarele:

In Romania, leasing-ul este perceput doar ca o forma mai avantajoasa de achizitie a mijloacelor de transport si indeosebi a celor de transport persoane. Toate cifrele prezentate anterior confirma aceasta. De asemenea practicarea de leasing a persoanelor fizice este nesemnificativa. In acelasi timp, inca de la aparitie, cadrul normativ s-a dovedit restrictiv, interpretabil, abia recentul Cod Fiscal creand un cadru mai clar, mai uniform si favorabil leasing-ului.

Leasing-ul ofera un set de garantii in sensul ca o companie de leasing este mult mai flexibila si mai operativa in privinta finantarii, spre deosebire de o banca, unde regulile sunt mult mai rigide si mai multe.

Romania ar putea folosi leasing-ul pentru a depasi stadiul actual in care anumite ramuri ale economiei nationale, in urma restructurarilor suferite, urmeaza a se dezvolta in conformitate cu cerintele economiei de piata.

Propuneri:

Stabilitatea cadrului normativ creat pentru un termen cel putin mediu astfel incat oamenii de afaceri sa cunoasca si sa poata folosii acest mijloc de creditarea productiei.

Stabilirea unui mijloc prin care statul sa sprijine si sa incurajeze leasing-ul, eventual prin intermediul institutiilor create (IMM, ADR). Acest sprijin ar putea fi dirijat spre operatiunile de leasing care au ca obiect finantarea imobilizarilor corporale (cladiri, utilaje).







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre leasing








































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare