StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale · Fise fiscale · Situatii financiare · Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Interdependente ale politicii fiscale



Politica fiscala este conceputa ca o parte integranta a politicii economice fiind intr-o perpetua adaptare la conditiile dezvoltarii economice si sociale a tarii. Ea se refera la utilizarea impozitului ca instrument de interntie al autoritatilor publice in economie si in viata sociala. Politica fiscala, componenta a politicilor macroeconomice, constituie un mijloc de interntie de care puterea politica dispune pentru a actiona asupra variabilelor obiecti din economie, precum nitul disponibil, consum, institii, economisire, soldul bugetar, soldul balantei de plati, etc.
Politica fiscala este o componenta importanta a politicii financiare, care la randul sau, reprezinta o parte principala a politicii generale a unui stat. Prin urmare, o abordare corecta a problematicii politicii fiscale nu se poate efectua decat in cadrul mai larg aferent politicii



generale. intr-o maniera simplificata, aceasta din urma, poate fi definita ca fiind „o activitate de reglare, de conducere si de organizare a societatii in ansamblul sau"40.
Privind politica financiara, prin prisma integrarii acesteia in politica generala promovata de stat, aceasta reprezinta „ansamblul de metode, mijloace si institutii prin intermediul carora se realizeaza activitatea financiara in concordanta cu obiectile de politica economico-sociala urmarite de gruparea conducatoare"41.
Ca atare, politica financiara este conceputa ca fiind indisolubil legata de politica economica. „Concertata cu optiunile de politica monetara, de credit, valutara, politica financiara se orienteaza inspre realizarea unor obiecti de mare importanta economica si sociala, cu larg ecou pe intern sau extern. In acest context, politica financiara se manifesta ca parte integranta, fundamentala a politicii economico-sociale, generale a unui stat. Aceasta, cu atat mai mult cu cat, in mod obisnuit fiecare obiectiv a! politicii generale include si o latura financiara"42.
Pozitia centrala a politicii fiscale in cadrul politicii financiare este subliniata in abordarea acesteia drept „politica de interntie financiara a statului", conform lui Paul A. Samuelson, sau conform lui Dan Drosu Saguna, politica fiscala trebuie vazuta ca „parte integranta a politicii financiare", precizand ca .,politica fiscala nu poate fi abordata decat in legatura cu politica alocativa, ele fiind elaborate concomitent de catre autoritatile publice competente".
Transformarile suferite de politica financiara, ca si schimbarile pe care le imprima intregului ansamblu economico-social sunt rezultatul evolutiei concrete a componentelor acesteia: politica fiscala, bugetara, politica de credit si cea monetara, politica preturilor sau cea a niturilor. Fiecare tip de politica are insa propria identitate, dar se integreaza prin continut si instrumente de lucru in ansamblul politicii financiare, prin raporturi dinamice si interdependente.
O legatura stransa intre componentele politicii financiare este cea reprezentata de relatia dintre politica fiscala si cea bugetara Abordand conceptul de politica bugetara, autoarea Tatiana Mosteanu subliniaza dependenta dintre politica fiscala si cea bugetara: „Problematica politicii bugetare este complementara politicii fiscale. Cele doua tipuri de politici reprezinta ansamblul de instrumente la dispozitia statului, prin care acesta implementeaza obiectile de interntie in mediul economic si social."43
Aceeasi autoare precizeaza intr-o alta lucrare, ca politica fiscal-bugetara este „expresia alegerii publice" si ca „ functiile politicii bugetare, ca si cele ale politicii fiscale sunt: silizarea macroeconomica, alocarea resurselor, redistribuirea niturilor." **
Considerand politica fiscala ca fiind „o componenta esentiala a politicii bugetare", Dan Drosu Saguna45 precizeaza de asemenea, ca granita dintre cele doua politici este dificil de trasat si ca este necesara „o politica fiscal-bugetara unitara", „pentru realizarea functiilor bugetare - de silizare conjuncturala, de afectare a resurselor si de repartitie a niturilor".
Politica fiscala a unui stat este reflectata anual de bugetul sau. in cadrul acestuia este prioritara silirea pe de o parte a volumului global al cheltuielilor, iar pe cealalta parte a modului in care urmeaza a fi finantate aceste cheltuieli: din surse fiscale sau pe baza contractarii unor imprumuturi, fiecare dintre acestea generand efecte economice diferite. De asemenea, gestiunea soldului bugetar, operatiune care tine de politica bugetara, necesita o mare responsabilitate in decizional, fie ca este vorba de gestiunea excedentelor bugetare (situatie rar intalnita), fie de acoperirea deficitului bugetar (situatie des intalnita in practica) prin recurgerea la imprumuturi sau la emisiune de moneda. Reusita unei asemenea operatiuni necesita concertarea politicii fiscale si bugetare cu cea monetara. Aceasta idee este adesea intalnita, considerandu-se ca „alegerea instrumentelor monetare sau bugetare nu poate fi independenta si nu se poate concepe o politica bugetara facandu-se abstractie de contextul monetar, din cauza efectelor pe care le are datoria publica. Aceasta duce la recunoasterea caracterului complementar al celor doua politici"46.
Concertarea masurilor de politica fiscal-bugetara cu cele monetare are ca obiectiv sustinerea cresterii economice si reducerea inflatiei. in acest scop, gurnele elaboreaza programe de masuri, in cadrul carora acorda atentie deciziilor financiare privind preturile si niturile. Prin urmare nu putem face abstractie de legatura cu politica de preturi: „coroborata cu celelalte componente ale politicii financiare (fiscala, bugetara, monetara, a niturilor), politica de preturi a impus reguli stricte pentru dezvoltarea economiei de piata si consolidarea mecanismului concurential"47.
Analizand rolul politicii fiscale alaturi de politica bugetara in lupta impotriva inflatiei, se poate adau



ga ca „recurgerea in acest scop la aceste politici se bazeaza pe ipoteza ca sporirea preturilor are la baza un exces al cererii globale fata de oferta globala. Prin intermediul politicii bugetare si al politicii fiscale se actioneaza asupra componentelor cererii globale: consumul privat, institiile, cheltuielile publice, exportul"48.
Politica de credit se integreaza in ansamblul politicii financiare a statului, influentand marimea deficitului bugetar si implicit a datoriei publice. Pnn urmare acest fel de politica are stranse legaturi cu politica fiscala si politica bugetara.
O alta relatie in dublu sens este si cea intre politica fiscala, pe de o parte, si politica valutara, pe de alta parte. Politica valutara, al carui rol esential este procurarea si gestionarea resurselor in valuta, este puternic influentata si influenteaza la randul sau politica fiscala. Politica vamala are un impact direct asupra nilului cursului de schimb si asupra echilibrului balantei de plati. Politica fiscala, prin impunerea vamala, determina de asemenea influente asupra cursului de schimb
Interdependenta dintre politica fiscala si politica valutara se intalneste ia autoarea Aurora Labunet49, care considera ca: „Importanta influentei politicii fiscale asupra evolutiilor pietei de capital este vizibila. Statul, utilizand parghiile fiscaie de care dispune, poate stimula sau inhiba consumul si institiile. in cazul in care are loc stimularea consumului, cantitatea de moneda care ramane la dispozitia entualilor institori individuali se reduce si odata cu aceasta se reduce si oferta de capital pe piata de capital. in caz contrar, daca statul isi propune dezvoltarea pietei de capital nationale, trebuie sa adopte o serie de masuri fiscale care sa-i stimuleze atat pe institorii individuali cat si pe cei institutionali sa-si sporeasca capitalurile instite pe aceasta piata."
„O combinatie potrivita intre instrumentul fiscal si cel monetar aa ca obiectiv asigurarea echilibrului balantei de plati, folosirea deplina a resurselor si reducerea somajului, compensand ritmul scazut al activitatii economice. Pe acest fundal s-a conturat modelul mixului de politici pe baza unei combinatii de instrumente de politica economica"50, interferenta deciziilor de politica fiscale cu alte politici este redata asadar prin interntia statului prin intermediul „mixului de politici macroeconomice". Astfel, „politica fiscala, la nil macroeconomic, pivoteaza intre economia nominala, reprezentata prin politica monetara, politica valutara, balanta de plati si economia reala, reprezentata prin politica comerciala, politici sectoriale"5'.
Relatia in dublu sens intre politica fiscala, pe de o parte, si politica comerciala, pe de alta parte, este abordata in urmatoarea maniera32: „Prima riga de legatura intre politicile fiscaie si economia reala o constituie politicile comerciale.", iar politicile comerciale sunt vazute ca fiind „asamblarea politicilor specifice din domeniul fiscal, valutar, industria;, agricol, printr-un mecanism structurat de monitorizare si supraghere continua a balantei comerciale".
Pentru a depasi limita teoreticului prezentam o parte din Programul de Gurnare ale Gurnului Tariceanu, care isi propune in cadrul modulului 12 - Politica fiscala, sa actioneze pentru „asigurarea consistentei si conrgentei obiectilor si optiunilor de politica fiscala cu obiectile si optiunile de politica monetara proiectate si implementate de Banca Nationala". in continuare, se arata masurile prin care politica fiscala sprinjina:
• atingerea obiectivului de tintire directa a inflatiei prin masuri care sa limiteze presiunile asupra masei monetare;
• gestionarea echilibrata a somajului inclusiv prin intermediul indemnizatiilor
de somaj care sa asigure standardele de viata proiectate fara a genera o crestere artificiala de cerere agregata;
• orientarea cheltuielilor bugetare in directii si pentru obiecti cu efect multiplicator asupra ofertei agregate interne;
• proiectarea si implementarea unei politici publice de indatorare interna care sa evite decapitai izarea bancilor si cresterea ratelor dobanzii bancare, ambele cu efect negativ asupra cererii de institii si asupra inflatiei.In scopul realizarii acestui deziderat, Gurnul Romaniei isi propune sa dezvolte si mentina consultari permanente si sistematice cu Banca Nationala in derea armonizarii celor doua mari politici de ajustare macroeconomica - politica fiscal-bugetara, respectiv politica monetara, prin proiectarea unui mix de politici financiar-monetare eficient.
Apreciez aceste obiecti silite de Gurnul Romaniei, intrucat impartasesc intru totul ideea ca politica fiscala trebuie utilizata simultan cu celelalte componente ale politicii financiare si mai ales in cadrul obiectilor urmarite de politica generala a unei tari.

loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact