StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Coordonarea politicilor fiscale



Existenta sistemelor fiscale nationale ale statelor membre, precum si a sistemului fiscal din Uniunea Europeana ridica probleme legate de ordinea (prioritatea) aplicarii legislatiei fiscale. O rezolvare este data de coordonarea sistemelor fiscale nationale cu sistemul fiscal al UE. in acest fel, sistemele fiscale nu sufera modificari, dar se are in vedere coordonarea efectelor legislatiei fiscale.
Rezolutia Comisiei de la Verona din 1996 a aratat faptul ca in coordonarea fiscalitatii la nivelul Uniunii Europene trebuie sa se urmareasca o dubla abordare: nevoia de aprobare unanima a oricarei decizii si lipsa unei strategii comprehensibile a politicii fiscale. Comisia Europeana si statele membre au cazut de acord asupra faptului ca este necesara formarea unui grup la nivel inalt pentru discutarea cailor de coord



onare a politicii fiscale.In campul fiscalitatii directe, cooperarea intre statele membre a fost organizata amanuntit in privinta tratatelor fiscale bilaterale. Extinderea cooperarii trebuie sa fie orientata spre a produce beneficii atat pentru tarile participante, cat si pentru cele neparticipante, care astfel vor fi motivate sa se implice in aceasta directie. in privinta impozitelor indirecte, posibilitatea dezvoltarii cooperarii ar putea prevedea o cale pentru cresterea impozitelor legate de protectia mediu si impozitelor asupra energiei. Majoritatea statelor s-au aratat interesate sa progreseze in aceasta zona.
Nevoia de progres in coordonarea politicilor fiscale in Uniunea Europeana a determinat Comisa Europeana sa propuna, in cadrul intalniri de la Verona din aprilie 1996, o viziune noua si cuprinzatoare asupra politicii fiscale. Rezultatele strategiei fiscale din anul 1996 s-au concretizat intr-un pachet de masuri ale Comisiei Europene (or. 97/564) prin care s-a urmarit combaterea competitiei daunatoare a fiscalitatii in Uniunea Europeana"'94. Pachetul de masuri a fost aprobat de Consiliu Ecofin la 1 decembrie 1997, cunoscut sub denumirea de pachetul Mondi" si consta in:


» un cod de indrumare al impozitarii afacerilor;
» masuri de indepartare a distorsiunilor in ce priveste impozitele asupra economisirii;
» masuri de abolire a impozitelor pe dobanzi si redevente in interesul grupurilor de firme.
Comisia a intocmit de asemenea un ghid de ajutor fiscal al statului", pentru stimularea fiscalitatii si pentru asigurarea compatibilitatii cu regulile de ajutor ale Uniunii Europene (este vorba de Comunicarea nr. 98/384).
Codul de consuita in impozitarea afacerilor nu este apreciat ca un instrument legal obligatoriu, ci a fost conceput ca un angajament politic al statelor membre pentru inlaturarea competitiei fiscale daunatoare. O bariera fiscala cu efecte nefavorabile asupra afacerilor din Uniunea Europeana este considerata diferenta nivelului de impozitare a afacerilor intalnita in statele membre.In martie 1998 a avut loc o intalnire la nivel inalt intre reprezentantii statelor membre si reprezentantii Comisiei Europene, iar cu aceasta ocazie au fost revazute si discutate masurile fiscale care ar putea stanjeni acest cod. De fapt, in martie 1998 a fost creat un grup care sa manevreze acest cod (cunoscut sub numele Grupul Codului de Conduita). A fost emis un raport in noiembrie 1999 care a identificat 66 de masuri daunatoare care incurajau locatia unor afaceri intr-o tara UE pe cheltuiala altei tari. Codul de Conduita nu are temei legal, dar unele din masurile fiscale cuprinse in acesta, elaborate in spiritul Tratatului de la Maastricht pentru ajutorarea statului, acorda Comisiei Europene autoritati legale daca se considera ca produc distorsiuni de competitie economica.
Impunerea economiilor:
Comisia Europeana a atras atentia asupra faptului ca venitul din dobanda asupra capitalului reprezinta unul dintre cele mai mobile baze de impozitare, si, in plus, competitia fiscala este infloritoare. Daca piata unica opereaza corect, deciziile de investitii trebuie sa se bazeze pe calitatile intrinseci ale produselor disponibile si nu pe oportunitati de evaziune fiscala. De aceea, in 1998, Comisia a elaborat o propunere (nr. 98/295) pentru a asigura un nivel minim efectiv de impunere a venitului pe economii, sub forma de dobanda, aplicabil in Uniunea Europeana, in acelasi timp purtand discutii cu statele nemembre ale UE pentru a le indemna sa adopte masuri similare. Propunerea cuprinde coexistenta unui model oferit statelor membre in decembrie 1997 si se bazeaza pe principiul agentului platitor". Sub coexistenta acestui model al statelor membre, statele pot alege sa furnizeze informatii altor state membre despre venitul national sau sa impuna minim 20% retinere pentru impozit, asa cum a propus Comisia. Informatiile vor fi colectate, iar impozitul va fi aplicat agentului platitor in Uniunea Europeana, respectiv persoanei care are responsabilitatea sa plateasca dobanda. Aceasta directiva se refera la dobanda platita de persoanele rezidente intr-un stat membru al Uniunii Europene, altul decat cel in care dobanda este platita.
Plata dobanzilor si a redeventelor:In acest domeniu, Comisia a subliniat deficientele cu care se confrunta dezvoltarea societatilor in Uniunea Europeana si anume faptul ca retinerea impozitului asupra dobanzilor si plata redeventelor intre societatile apartinand aceluiasi grup, silite in diferite state, cauzeaza dificultati in derularea afacerilor, iar uneori dubla impunere si formalitati care cer mult timp si ingreuneaza desfasurarea afacerilor. Urmand sugestiile Consiliului Ecofin din decembrie 1997, Comisia a prezentat o propunere pentru o directiva a Consiliului (nr. 98/67) in martie 1998, recomandand un sistem comun de impunere si abolirea unor impozite pe dobanda.
Functionarea sistemului fiscal a fost imbunatatita prin intermediului programului de actiune, instituit prin Decizia Comisiei Europene nr. 888/98 , denumit Fiscalis". Prin acest program s-a urmarit o realizarea unei mai bune cooperari intre statele membre si Comisie si perfectionarea practicilor administrative, prin familiarizarea inaltilor functionari nationali cu diferite forme de frauda si dezvoltarea metodelor de prevenire, detectare si investigare bazate pe analiza riscului. Dezvoltarea programului s-a bazat pe organizarea de seminarii pentru schimbul de informatii si experiente, organizarea de controale multilaterale sau prin actiuni de pregatire a personalului.
Pentru a intemeia un acquis autentic in domeniul impozitarii si pentru a-i imbunatati in mod constant prevederile, in scopul de a sprijini sporirea ef



icientei economice in cadrul Uniunii Europene, s-a elaborat si propus spre adoptare un nou program multianual de actiune al Comunitatii. Fiscalis 2007" este noul cadru de baza unde se regasesc principiile si regulile pentru eficientizarea operatiunilor privind sistemele de impozitare de pe piata interna. Consider ca acest program este extrem de important datorita includerii tarilor candidate, alaturi de potentialele fonduri care s-ar putea obtine pentru implementarea noilor reguli. Prevederile includ taxa pe valoarea adaugata, impozitarea directa, accizele, in timp ce obiectivele generale cuprind:
» taxa pe valoarea adaugata: pentru a sprijini strategia TVA a Uniunii Europene sau orice alte viitoare strategie asemanatoare adoptata de Comisie. Principalele patru obiective pe aceasta tema sunt simplificarea si modernizarea regulilor, alaturi de o aplicare uniforma a acestora si o noua abordare a cooperarii administrative;
» accizele: pentru a sprijini cooperarea intre statele membre, asigurand o aplicare uniforma a regulilor existente si dezvoltand o abordare integrata a aspectelor legale si administrative in domeniul accizelor.
» impozitarea directa: pentru a mari constientizarea politicilor comunitare in domeniul impozitarii directe si a sprijini schimbul de experienta, informatie si alte aspecte ale cooperarii administrative.
» tarile candidate: in scopul de a asigura aplicarea eficienta a acquis-ului in domeniul impozitarii de catre tarile executorii, de a intampina anumite nevoi ale tarilor respective, de a intari capacitatea lor administrativa si de asistarea acestora in implementarea masurilor necesare legislative, administrative, organizatorice, institutionale si tehnice.
Pe baza studiului intreprins de specialistii de la Ernest&Young publicat in Revista (disponibila pe internet) nr .13 din iunie 2006 suntem in masura sa prezentam unele evolutii comunitare de data relativ recenta. Astfel, in acest domeniu s-a realizat o dezvoltare majora cunoscuta sub numele de Common Consolidated Corporale Tax Base (CCCTB) - Baza fiscala corporationala comunitara consolidata. Comisia Europeana a prezentat un raport referitor la progresul inregistrat in aceasta directie si a subliniat urmatorii pasi propusi de un grup de experti care lucreaza la Baza Fiscala Corporationala Comunitara Consolidata. Acest grup de experti a fos instituit in luna septembrie 2004 pentru a lucra la aspectele tehnice. Initial era compus doar din specialistii Comisiei Europene si ai statelor membre, dar ulterior a fost extins si cuprinde experti in afaceri si academicieni. Principalele subiecte sunt reprezentate de activele fixe si deprecierea, venitul imozabil net, precum si aspectele internationale.
Baza Fiscala Corporationala Comunitara Consolidata (BFCCC) ar iacihta companiilor respectarea acelorasi reguli pentru calcularea bazei fiscale pentru toate activitatiile lor desfasurate in interiorul UE, inlaturand astfel multe obstacole fiscale pentru companiile care actioneaza in Piata Interna. Comisia sustine ca astfel va fi marita eficienta companiilor, se va imbunatatii competitivitatea acestora reducandu-se totodata costurile pentru controlul bursei si sarcina administrativa generala. Principalele concluzii ale Comunicatului sunt urmatoarele:
» BFCCC ar trebui sa fie simpla si uniforma cu cat mai putine exceptii posibile
» Baza fiscala ar trebui consolidata si optionala pentru companii
» Regulile pentru calcularea bazei sus mentionate ar trebui sa fie de sine statatoare si sa nu fie formal corelate cu standardele conile internationale (1AS/IFRS)
BFCCC are drept obiectiv rezolvarea problemelor aparute la transferul preturilor, simplificarea principalelor operatii internationale de restructurare si evitarea dublei impozitari. Comisia Europeana sustine ca nu intentioneaza corelarea BFCCC cu nici o propunere de armonizare a cotelor de impozitare. Statele membre isi vor mentine suveranitatea completa asupra veniturilor lor fiscale si vor continua sa-si aplice propriile rate fiscale nationale. Comisia Europeana intentioneaza sa-si prezinte propunerile legislative in anul 2008. Totusi, progresul nu va fi usor. Este necesara o mai mare claritate in problemele de substanta, precum si in aspectele internationale, astfel venitul obtinut de nerezidenti din surse aflate in jurisdictiile BFCCC ar trebui adresat in conformitate cu principiul non-discriminarii cuprins in Modelul de Tratat Fiscal al Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD).In plus, deoarece unanimitatea este necesara in ceea ce priveste problemele fiscale, este desigur nevoie in continuare de suportul politic si tehnic al statelor membre. Introducerea unei baze fiscale comunitare simple si transparente va presupune in mod obligatoriu ca fiecare stat membru sa efectueze unele modificari.De asemenea va fi necesar un angajament ferm din partea statelor membre si a expertilor tehnici ai acestora.
Afacerile avertizeaza ca BFCCC nu ar trebui conurat sa atinga standardeele monetare comunitare cele mai mici, rezultand un amestec complicat de 25 sisteme (si chiar 27 cate sunt in prezent). Este de asemenea demn de mensionat ca BFCCC ar trebui sa reprezinte un sistem fiscal competiti Sarcina fiscala totala nu ar trebui sa fie majorata in atie cu situatia curenta. Noile propuneri ar trebui sa ia in considerare si afacerile. In ansamblu, riscul cel mai mare este reprezentat de faptul ca proiectul nu ar putea sa se finalizeze sa ramana doar la stadiul de propuneri.

loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare