Perspectivele reformelor fiscale in Uniunea Europeana au fost adesea discutate in cadrul Analizelor Economice ale OCDE si ale Comisiei Europene din ultimii ani. Acesta deoarece se doreste ca deficientele actualului sistem fiscal al blocului comunitar sa fie inlaturate. Obiectivele fiscalitatii pentru perioada urmatoare se refera la reducerea impozitarii fortei de munca in vederea asigurarii unui randament ridicat al pietei muncii, asigurarea neutralitatilor din piata de bunuri si servicii prin reducerea distorsiunilor fiscale pe aceasta piata, imbunatatirea neutralitatii fiscale asupra mijloacelor de economisire, accentuarea impozitarii proprietatii zuta ca o modalitate de reorienta re a sarcinii fiscale de la munca, cresterea neutralitatii fiscalitatii asupra finantarii societatilor si indeplinirea obiectivelor legate de mediul inconjurator405.
Masuri fiscale viitoare cu influente pozitive asupra functionarii pietei muncii sunt deduse pe baza constatarilor prezentate in modulul nr. 4 (submodulul 4.2.), care au prezentat situatiile de diminuare a impozitelor asupra muncii, in cate state membre ale Uniunii Europene. Astfel, s-a constatat ca reducerea presiunii fiscale a sarcinii fiscc-ie asupra muncii (mai ales asupra veniturilor foarte scazute) de la jumatatea anilor '90, a determinat o crestere a angajarilor, influentand astfel randamentul pietei muncii. Cu toate acestea, Comisia Europeana a sustinut adesea ca pora fiscala asupra muncii ramane foarte ridicata in cadrul Comunitatii Europene si ca este nevoie de o diminuare a acesteia in paralel cu reducerea rigiditatilor pietei fortei de munca, ceea ce ar cauza cresterea cererii si ofertei de munca, asigurand cresterea economica406. Comisia a adaugat ca reducerea sarcinii fiscale asupra muncii trebuie compensata cu o scadere a cheltuielilor primare sau prin gasirea unor alte surse de venituri fiscale. in acest sens, o alternati a fost apreciata a fi folosirea impozitelor pe consum si a impozitelor asupra proprietatilor. Acestea contribuie la diminuarea directa a costurilor muncii si/sau la imbunatatirea stimulentelor pentru munca si pentru acumularea capitalului uman, in special daca transferul beneficiilor vemtului nu primeste o compensatie integrala pentru cresterea impozitarii efective a consumului si proprietatii. Aceasta schimbare, de la impozitarea muncii la cea a capitalului si averii se accentueaza printr-o educatie mai ridicata.
Efectele pe termen lung a!e reformei fiscale in Uniunea Europeana prezentate in cadrui rapoartelor Comisiei Europene au la baza constatarea ca, pentru tarile membre, reducerea contributiilor la asistenta sociala, compensate printr-o crestere la alte nivele, produce un efect pozitiv remarcabil asupra crearii de locuri de munca. Un rezultat favorabil mai pronuntat se considera ca se poate obtine daca scaderea contributiilor sociale vizeaza categoriile de angajati cu un nivel inferior de calificare si in cazul in care este introdus un impozit pe C02 sau energie, in loc sa creasca taxa pe loarea adaugata. in plus, s-a precizat ca nu exista nici un efect de distorsiune a impozitelor pe consum si pe capital in crearea locurilor de munca, in contrast cu impozitarea muncii. De aceea, Comisia Europeana recomanda mutarea sarcinii fiscale de la munca, spre capital si consum.
Trecerea de la impozitarea salari ala la cea pe consum se subliniaza407 ca ar avea un alt antaj: mari baza impozitara, iar impozitarea consumului redresa impozitarea scazuta asupra proprietatii si venitului de capital, atenuand impactul progresiv al sistemului impozitar. Simularile efectuate de comisia europeana408 arata ca reducerea cu 1% din pib a impozitului pe munca, combinata cu o crestere a t-ului, creste oferta de locuri de munca cu aproape 0,7% pe termen lung daca recipientele transferului nu sunt compensate pentru pierderea lor aderata de capital, chiar daca aceasta ar putea induce unele efecte de distributie nedorite. Daca pierderea recipientelor de transfer ar fi compensata integral efectul ofertei de locuri de munca se injumatatii.
Scaderea impozitelor asupra muncii409 pentru a determina influente favorabile asupra ofertei locurilor de munca este recomandabil410 sa se adreseze muncitorilor cu o calificare inferioara, deoarece acestia sunt cei mai sensib
ili la efectele impozitelor mai ridicate. Se are in vedere reconsiderarea plafoanelor si a pragurilor contributiilor la asistenta sociala, in special daca beneficiile la asistenta sociala nu sunt legate direct de totalul persoanelor care au contribuit. Sunt penalizati astfel muncitorii prost-calificati si se incurajeaza lucrul prelungit, in defavoarea creari de locuri de munca. Reducerea impozitelor pe munca trebuie sa fie insotita de reforme ale pietei de munca si a sistemului de beneficii, pentru a intari sensibilitatea ofertei si cererii de locuri de munca. Reduceri in impozitele salanale ar putea determina reconsiderarea legislatiei restrictive de protectie a ofertei de locuri de munca, cu scopul de a furniza angajatorului stimulente de angajare, Complementaritatile intre cele doua masuri ar putea explica pe larg explozia de locuri de munca in Spania, ca urmare a introducerii noului contract de munca, in 1997, cu reduceri ale costurilor la concediere si a contributiilor la asistenta sociala.In acelasi mod, cresterea raspunsului ofertei de munca la reducerea de impozit ar putea avea drept rezultat o crestere a beneficiilor din campul muncii, o data cu intarirea conditiilor de eligibilitate pentru transferurile externe muncii. Unele privilegii fiscale acordate la platile transferului ar trebui reconsiderate4", in special beneficiile de somaj, platile compensatorii si pensiile.In cadrul unor lucrari412 se analizeaza efectele ulterioare ale politicii fiscale, -respectiv dupa ce piata fortei de munca a cunoscut o imbunatatire a randamentului acesteia, prin cresterea angajarilor. Astfel, se precizeaza ca "Relansarea activitatilor economice si cresterea locurilor de munca asigura posibilitatea absorbtiei somajului si diminuarii cheltuielilor destinate acordarii transferurilor sociale, cu aceleasi efecte pozitive asupra absorbtiei deficitului bugetar."
Opinia autorului ca reforma sistemului fiscal in Uniunea Europeana in general si in tara noastra in particular, printr-o reducere a impozitarii muncii avea efecte favorabile incontesile asupra randamentului pietei fortei de munca si chiar se poate merge mai departe, apreciind ca rezultatele pozitive se extind si dincolo de piata muncii, intrucat cresterea veniturilor atat la nivelul persoanelor fizice (prin cresterea beneficiului net), cat si la nivelul societatilor (prin scaderea costurilor muncii) determina la randul sau alte efecte pozitive, precum cresterea investitiilor, a consumului si a economisirii, ducand in final la reducerea somajului, a deficitului economic si mai ales, la crestere economica. Reducerea resurseior fiscale ca urmare a reducerii impozitele asupra muncii trebuie insa compensata prin utilizarea altor surse de venit, precum impozitele pe consum, insa acest lucru consider ca trebuie sa se faca cu grija pentru a nu produce asa-numita "inflatie prin impozit". O alta optiune ar fi utilizarea impozitelor pe proprietati, pe care o consider o posibilitate mai atracti, cu antaje certe (cum ar fi certitudinea bazei impozabile, pentru ca proprietatea nu poate "zbura", deci nu se poate sustrage impozitarii, ca urmare riscul de eziune fiscala este foarte scazut) si cu mai putine efecte secundare. Am adauga si o alta metoda de indepartare a sarcinii fiscale de la munca: extinderea utilizarii impozitele 'verzi". Toate aceste riante trebuie sa fie insa corect adaptate conditiilor concrete ale economiilor statelor membre.
|
