StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Libertate financiara
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Concluzii generale si recomandari de politica fiscala
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Romania



Privita in atie cu intreaga Comunitate Europeana, presiunea fiscala romaneasca prezinta o situatie deosebit de interesanta: in perioada 1991 -2006, in Romania nivelul fiscalitatii este la limita inferioara a fiscalitatii practicate de tarile membre. Media romaneasca a indicatorului de fiscalitate globala ar pozitiona tara noastra pe locul 1 in randul tarilor din Comunitatea Europeana cu presiuni fiscale reduse. in ciuda acestei realitatii, ne intrebam de ce contribuabilii romani resimt, totusi, agresivitatea fiscalitatii. Pornind de la aceasta contradictie intre nivelul moderat al fiscalitatii si perceperea sa in note acute de catre contribuabili oferim cate precizari. Rata fiscalitatii din Romania desi abila cu a altor tari comunitare, nu poate fi apreciata fara a tine cont de faptul ca produsul intern brut pe cap de locuitor in Romania este intr-un raport mult inferior fata de cel realizat in alte tari din Uniunea Europeana, de exemplu este de 1 ia 12 fata de cel din Marea Britanie (o ta



ra cu o fiscalitate medie de 35,9% situata sub media EU25 a interlului 1995-2005 de 40,6%) (a se vedea anexa nr. 24 si nr. 28). Prin urmare forta de sustinerea a fiscalitatii si efectele in termeni reali ai promorii unei anumite rate a fiscalitatii sunt de cel putin 13 ori mai mari in aceste tari decat in Romania (la nivelul anului 2005 de exemplu).
Alinierea fiscalitatii romanesti in vederea indeplinirii obiectivelor silite prin aquisul comunitar a impus, pe langa un calendar strict privind etapele de strabatut pentru implementarea legislatiei fiscaie comunitare, o schimbare de atitudine si o noua abordare a politicii fiscale romanesti. Daca legislatia fiscala romaneasca este in buna masura conforma cu cerintele comunitare, nu acelasi lucru se poate spune despre schimbarea de mentalitate romaneasca. Din 1 ianuarie 2007 suntem membrii ai Comunitatii Europene, dar suntem oare pregatiti cu aderat sa facem fata acestei provocari? Am intrat in clubul lumii bune europene, acum trebuie doar sa tinem pasul cu aceasta. in opinia autorului, aceasta inseamna o regandire a managementului financiar romanesc a impozitelor si taxelor. La nivelul macroeconomic (la care ne-am referit in aceasta lucrare), aceasta se refera la o abordare clara, concisa si concreta a deciziilor de politica fiscala nationala. Un management bine fundamentat se intemeiaza pe realizarea functiilor sale: ificare, organizare, influentare, conducere si control. Planificarea fiscala romaneasca are ca punct de plecare definirea obiectivelor de politica fiscala. Aceste obiective trebuie concepute, in opinia autorului, in contextul celor doua realitati majore care caracterizeaza societatea romaneasca actuala: amplele reforme care au marcat toate sectoarele de activitate si dezideratul romanesc privind integrarea in Uniunea Europeana. Desigur, acum suntem un stat care a aderat la Uniunea Europeana, dar suntem si integrati? Cat mai avem pentru a depasi diferenta dintre fiscalitatea romaneasca si fiscalitatea statelor comunitare dezvoltate? Intr-o rianta pesimista, raspunsul ar fi: probabil ani lumina".
Obiectivele politicii fiscale nationale se refera in principal la urmatoarele:
» alinierea completa a cotelor de impozitare indirecta din legislatia nationala la cele ale Uniunii Europene (in special accize), astfel incat, Romania, aderata la 1 ianuarie 2007 in Uniunea Europeana, sa nu provoace diferentele fiscale care sa determine distorsionarea concurentei pe piata interna a UE;
» prin reglementarile fiscale nationale privind impozitarea directa sa se asigure respectarea celor patru libertati fundamentale ale Comunitatii Europene (libera circulatie a persoanelor, bunurilor, serviciilor si capitalurilor) si, de asemenea, evitarea dublei impuneri, precum si limitarea fenomenului de eziune fiscala;
» politica fiscala romaneasca trebuie sa asigure un deficit bugetar care sa nu depaseasca 3% din PIB si o limitare a datoriei publice la maximum 60% din PIB;
» stimularea prin politica fiscala a deciziilor de investire, de economisire, a consumului si a muncii, in contextul obiectivelor politicii generale a Romaniei de dezvoltare economico-sociala.
Realizarea obiectivelor silite de politica fiscala romaneasca nu se poate obtine fara existenta unui . Programul fiscal la nivel macroeconomic este dat de bugetul national, pe baza caruia se urmareste asigurarea unui echilibru intre nevoile colective ale societatii romanesti si mijloacele banesti cu care se pot acoperi. Asadar, prin programul fiscal se identifica modalitatile de procurare a veniturilor bugetului de stat. in Romania, ca peste tot in lume, programul fiscal anual national este efectul proiectiei partidului politic aflat la putere. Este important, ca guvernantii romani sa depasesca divergentele iminente, propriile interese si sa gestioneze bugetul national pentru interesul national si nu doar pentru obtinerea de voturi politice, astfel spus sa plaseze interesul statului roman mai presus de interesele personale.
Sustin ca o colectare eficienta a impozitelor si taxelor ar trebui sa aiba la baza conceptul de a aduna putin de la multi", opusa celui practicat in Romania pana in prezent, de a aduna mult de la putini". Aceasta ar determina o expansiune benefica a materiei impozabile, care ar duce la o imbunatatire a randamentului sistemului fiscal romanesc si automat la atingerea obiectivului de reducere a deficitului bugetar. Deoarece in prezent, Romania inregistreaza un proces de crestere economica, extinderea bazei de impozitare fi generata, in parerea autorului, de insasi expansiune intregii economii: cresterea numarului de contribuabili persoane juridice fie prin infiintare de noi societati comerciale, fie prin dezvoltarea vechilor intreprinderi -, a contribuabililor persoane fizice - prin aparitia de noi locuri de munca ca efect benefic al dezvoltarii pietei muncii.
O discutie se impune in privinta problematicii facilitatilor fiscale. Revizuirea facilitatilor fiscale s-a realizat in tara noastra prin Programul de aderare la Uniunea Europeana, fiind cuprinsa in calendarul de aliniere a legislatiei fiscale nationale la normele comunitare. Aceasta a reprezentat o conditie esentiala prezuta de directivele Uniunii Europene. Asigurarea principiului neutralitatii fiscale implica obligativitatea ca fiscalitatea din tara noastra sa nu aduca atingere relatiilor concurentiale pe piata interna a Comunitatii Europene si nici sa nu stimuleze eziunea fiscala legala. impartasesc intru totul aceasta convingere, dar apreciez ca doua facilitati fiscale ar fi fost benefice pentru economia romaneasca din anul 2005 si pana in momentul integrarii tarii noastre in cadrul Uniunii Europene, deoarece intreaga economie romaneasca ar fi devenit mai solida pentru a putea face fata presiunilor puternice la care fi supusa dupa aderarea la Comunitatea Europeana. Aceste facilitati sunt ambele legale de impozitul pe profit, respectiv reducerea cotelor de impozitare pentru profitul reinvestit si pentru profitul obtinut din activitati de export. Antajele unor astfel de stimulente fiscale sunt evidente: Cresterea profiturilor reinvestite asigura automat majorarea veniturilor salariale si acumularea de capital. Asadar, odata cu sporirea productiei se creeaza noi locuri de munca, asigurandu-se o imbunatatire a functionarii pietei fortei de munca, care reprezinta unul din obiectivele politicii generale a Uniunii Europene. Efectele benefice rezultate din cresterea profiturilor reinvestite sunt de fapt reactii in lant ce se produc la nivelul intregii economii: majorarea veniturilor salariale determina largirea consumului prit, dar si stimularea economisirii. Desigur ca masurile de politica fiscala trebuie insotite de masuri care sa asigure silizarea bunurilor si serviciilor economice pe toate pietele, atragerea micilor economii de la persoanele fizice (salariati) in scopul finantarii economiei nationale. Sustinerea si incurajarea exporturilor prin reducerea cotei de impozit pe profit ar fi declansat de asemenea numeroase efecte pozitive pentru intreaga economie romaneasca, cum ar fi reducerea deficitului balantei comerciale. in plus, reducerea impozitelor asigura preturi competitive pe piata internationala pentru ageiit'i economici romani, ceea ce stimuleaza accesul la piata mondiala pentru firmele romanesti, iar in timp, societatile romanesti ar fi fost ajutate sa obtina soliditate financiara, devenind competitive odata cu aderarea la Uniunea Europeana.Intrucat aceste masuri de politica fiscala nu au fost adoptate pana la 31 decembrie 2006, aceste discutii devin doar pur teoretice. Acum aderarea Romaniei in Comunitatea Europeana nu mai lasa loc pentru astfel de facilitati fiscale, pentru ca astfel ar crea obstacole fiscale. Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana au existat opinii contrare ( ionut Popescu - revista Capital din martie 2007) care au sustinut ca, in acest moment, o facilitate fiscala privind profitul reinvestit ar dezantaja investitorii romani, pentru ca investitorii straini (cu un volum de investitii apreciabil mai mare decat al romanilor) ar beneficia in principal de aceste masuri fiscale favorabile. Ori distorsiunile fiscale reduc competitivitatea societatilor atat in Romania, cat in intreg spatiu unic european si evident, impiedeca concentrarea si genereaza miscari de capital pe piata interna a Uniunii Europene.
Pentru ca imbunatatirea procesului de colectare a veniturilor bugetare este vitala, este necesara asigurarea silitatii legislatiei fiscale si, in paralel cu aceasta, o schimbare de mentalitate la nivelul contribuabililor, platitorilor de impozite, pentru respectarea disciplinei fiscale. Politica fiscala romaneasca trebuie sa se caracterizeze prin coerenta si sa fie compatibila cu legislatia comunitara, iar pentru ca acest lucru sa fie posibil este obligatoriu ca fiscalitatea din Romania sa capete un grad ridicat de silitate si de certitudine a obligatiilor fiscale care revin contribuabililor. in acelasi timp, silitatea legislati determina reducerea costurilor administrarii impozitelor, nu numai pentru administratia publica, cat si pentru contribuabili Apreciez ca un pas inainte in asigurarea silitatii legislatiei in domeniu s-a produs odata cu adoptarea Codului fiscal, in vigoare din 1 ianuarie 2004. Totusi, graba in care acesta a fost intocmit si pus in aplicare a lasat loc la numeroase interpretari. De asemenea, a exista; an interl de timp (de aproximativ doua luni) pana la aparitia normelor de aplicare a Codului fiscal, ceea ce, inca de la inceput, a fost de natura sa determine confuzie, atat la nivelul inspectorilor fiscali, cat si a contribuabililor. Numeroasele modificari produse intre anul punerii in aplicare a Codului fiscal (ianuarie 2004) si pana in prezent a determinat reducerea increderii in asigurarea silitatii legislatiei fiscale. Opinia autorului este ca un sistem fiscal simplu, sil, bine cunoscut si usor de aplicat este preferabil unui sistem fiscal complex, cu numeroase modificari si necunoscut de platitorii de impozite.
Apreciez in mod laudativ anuntul de la finele lunii mai 2007 privind silitate legislatiei fiscale rominesti. Pentru prima oara in istoria postdecembrista a anului 1989, Guvernul ne anunta ca nu modifica reglementarile in domeniul, respectiv Codul fiscal pentru anul 2008 fi acelasi ca cel din anui 2007. Acesta este fara indoiala un progres pentru tara noastra si dorim sa i! consemnam ca atare.In acelasi context (al imbunatatirii procesului de colectare) este evident ca indisciplina fiscala erodeaza puternic veniturile bugetare. De aceea, in vederea intaririi disciplinei fiscale din Romania, este nevoie de programe educationale la nivelul contribuabililor. (De apreciat in acest sens, ca desi mai stingher la inceput, Ministerul Finantelor a inceput sa finanteze campanii de informare a cetatenilor - mentionez in acest sens programul Solicitarea bonului fiscal de la casa de marcat" (program de constientizare a neincurajarii tacite a eziunii fiscale specifice nzarilor catre populatie) - care a rulat in mass media in perioada inceputului de an 2007).
Evident ca la nivelul platitorilor romani de impozite si taxe, constientizarea obligativitatii de respectare a legislatiei fiscale nu se poate realiza decat prin intermediul unor programe sustinute si intense de educatie fiscala. Prin intermediul acestora, contribuabilii vor intelege care sunt efectele eludarii legii, dar mai ales, vor afla despre sanctiunile severe pentru indisciplina fiscala.
Silitatea legislati si respectarea disciplinei fiscale sunt indispensabil legate una de cealalta. Dupa Revolutia din decembrie 1989, cadrul legal din domeniul impozitarii a cunoscut o inconsecventa permanenta, determinata de numeroase modificari, completari, abrogari, adaugiri, etc, iar aceasta inconsecventa legislati a fost adeseori invocata de contribuabili ca fiind o cauza majora pentru incalcarea dispozitiilor fiscale.
Indisciplina fiscala din Romania a fost insa favorizata, si nu arareori, de decizii ale guvernantilor romani. O serie de ordonante emise pana in prezent, au aprobat reducerea sau anularea penalitatilor sau dobanzilor de intarziere pentru creantele fiscale de plata, amanari la plata pentru majorari si penalitati de intarziere si reesalonarea debitelor restante pentru anumiti mari contribuabili. Apreciez ca, in actualele conditii de membrii ai Comunitatii Europene, indisciplina fiscala trebuie sa dispara, iar cauzele care produc scaderea veniturilor din impozite si taxe sa fie eliminate in totalitate. Pentru aceasta este nevoie de mai mult decat de o co



smetizare a legislatiei fiscale, ci de masuri ferme care sa duca, in final, la schimbarea mentalitatii colective si la folosirea in Romania a motto-ului american conform caruia de moarte si de taxe nu scapa nimeni".
Sustin ca procesul de colectare a impozitelor poate 11 rara indoiala imbunatatit in tara noastra, iar pentru acesta sugeram masuri pentru cresterea progresi a responsabilitatilor fiscale a intreprinderilor situate in zona gri" a economiei romanesti (este vorba de societatile din interiorul sistemului fiscal, dar care declara doar o parte a rezultatului lor fiscal), clar mai ales masuri care sa vizeze societatile aflate in exteriorul sistemului fiscal, din economia subterana sau neagra". in plus, mai subliniez ca frauda fiscala, pe langa faptul ca este un fenomen anti-social, care pune in pericol intreaga comunitate social-economica, genereaza costuri ridicate, care nu pot sa fie trecute cu vederea in activitatea de manageriere financiara a impozitelor si taxelor (costul activitatilor de control, costul fmanciar al veniturilor cuvenite bugetului si costul social rezultat din incidenta diferita a impozitelor asupra contribuabililor).
In cadrul uneia din activitatilor de baza a managementului financiar al impozitelor si taxelor din Romania, respectiv a organizarii fiscale, subliniez importanta deosebita a managementul resurselor umane. Unele aspecte, deja dezbatute in modulele anterioare, prezinta o semnificatie deosebita si prin urmare se impun a fi subliniate. Eficientizarea activitatilor administratiei fiscale romanesti ar trebui sa se bazeze pe experienta tarilor dezvoltate. Studiu! intreprins ne-a aratat ca experienta unor tari cu vechime in Uniunea Europeana este un exemplu de urmat. Astfel in Marea Britanie s-a constatat, de-a lungul timpului, ca un numar mai mic de inspectori fiscali, calificati si motiti, sunt de preferat unei armate de functionari publici neinteresati, neprofesionisti si mai ales corupti. Prin urmare, in Romania trebuie sa se urmareasca o schimbare radicala de atitudine. Relatia dintre contribuabil si institutiile statului cu atributii fiscale a fost si este un subiect de discutie permanent in tara noastra. Dificultatea colaborarii cu personalul acestor institutii este in Romania un fapt cunoscut ce nu mai necesita reluarea lui (readucerea in discutie). De aceea se impun masuri permanente: in primul rand, silirea responsabilitatilor pentru fiecare veriga a administratiei fiscale, adica asumarea raspunderii atat pentru faptele si actiunile personale, cat si ale personalului din subordine. Acest lucru, in paralel cu conceperea activitatii de administrare a impozitelor la fel ca o afacere generatoare de profit, adica cu costuri mai mici decat veniturile realizate, este de natura sa perfectioneze sistemul fiscal actual. Un inspector fiscal, bun cunoscator al legislatiei fiscale, cu un grad ridicat de profesionalism, dar si bine remunerat este mai loros decat un numar ridicat de functionari publici neinteresati de obtinerea de rezultate (de colectarea profiila a impozitelor si taxelor), corupti si delasatori. Prin insumarea numarului optim de astfel de inspectori fiscali capabili se obtine o administratie fiscala respectata, ferma, dar corecta, cu o buna reputatie in fata platitorilor de impozite si astfel, activitatea de colectare a veniturilor bugetare este imbunatatita. in acelasi timp cu cresterea nivelului calitativ ai personalului din administratia fiscala este necesara introducerea tehnologiei ansate (apreciez laudativ faptul ca peste tot in institutiile romanesti din domeniul fiscal acest lucru este in mare masura realizat). Utilizarea tehnicii computerizate in activitatea inspectorilor fiscali determina: reducerea numarului de personal si eficientizarea activitatii acestora. Pe aceste baze se pot realiza evidente bine puse la punct privind toti contribuabili si toate afacerile. Cu ajutorul tehnicii de calcul este mult usurata si activitatea de control fiscal. Identificarea tintelor de control se poate face cu ajutorul tehnologiei ansate. Cum si activitatea de control se bazeaza pe obtinerea de rezultate cu costuri minime este recomandabil sa se elimine acele actiuni care genereaza costuri mari in efectuarea lor, dar venituri minime. Rezultatele controlului fiscal vor fi centralizate la nivel national, si aceste evidente centralizate vor fi utile atat pentru procurarea de diverse date statistice, cat mai ales pentru posibilitatea extragerii unor concluzii, care vor contribui la perfectionarea activitatii de control fiscal, iar, prin mediatizarea datelor obtinute, la cresterea credibilitatii administratiei fiscale in fata platitorilor de impozite. in acest fel, se ajunge la asigurarea unei autoritati fiscale romanesti deschisa si transparenta, caracterizata prin eficienta si corectitudine in colectarea impozitelor si taxe. Ne vor trebui insa ani buni pentru a reusi sa realizam acest lucru.
Politica fiscala din Romania anului 2007 se caracterizeaza prin numeroase elemente de noutate (dam un singur exemplu reprezentativ: noutatile privind taxa pe loarea adaugata in conditiile achizitilor intracomunitare introduse de Codul fiscal la 1 ianuarie 2007). Importanta managementului schimbarii pentru fiscalitatea romaneasca este deosebita, dat fiind procesul intens de implementare a aquis-ului comunitar in domeniu, aflat in plina desfasurare in tara noastra.
Pentru ca alinierea legislatiei fiscale la normele comunitare sa fie insa posibila este vital sa se contracareze fenomenele de frauda si eziune fiscala. La fel ca in Uniunea Europeana, politica fiscala romaneasca trebuie sa urmareasca, in primul rand, prevenirea producerii de astfel de fenomene. Mediul de afaceri romanesc este si in prezent afectat de fenomenul de evitare a platii impozitelor si taxelor. Apreciez ca cresterea actiunilor organelor de control fiscal a generat in ultimii ani o scadere a eziunii fiscale din Romania. in plus, contribuabilii romani devin treptat mai constienti de importanta platii impozitelor.
Modernizarea administrarii impozitelor prin tehnologii informatizate, in paralel cu perfectionarea personalului din administratia fiscala vor determina reducerea si, in mod ideal, stoparea eziunii fiscale. Implementarea in Romania a aquis-ului comunitar in ceea ce priveste eziunea fiscala a insemnat eforturi masive din partea autoritatilor romane in preluarea legislatiei Comunitatii Europene si, in acelasi timp, cooperarea cu institutiile UE pentru a asigura o protectie efecti a intereselor financiare comunitare. Apreciez ca prevenirea eziunii fiscale si limitarea efectelor acesteia vor fi posibile odata cu realizarea actiunilor despre care s-a discutat anterior: asigurarea silitatii legislative, cresterea disciplinei fiscale a platitorilor de taxe, crearea unui corp profesionist de inspectori fiscali.
Respectarea normelor Uniunii Europene in domeniul politicii fiscale implica in continuare asadar eforturi romanesti considerabile pentru a dezvolta un proces de colectare eficient a impozitelor si taxelor. Pe baza paragrafelor anterioare putem concluziona ca mai sunt in continuare multe de facut. Problemele din domeniu politicii fiscale sunt insa bine cunoscute de intreaga societate romaneasca (colectarea greoaie si cu intarziere a veniturilor fiscale, o administratie fiscala slaba, evitarea pe scara inca destul de larga a obligatiilor fiscale de catre contribuabili, un numar mare de norme legale si derogari, etc), dar identificarea deficientelor sistemului actual ne da sperante ca ele vor fi remediate, pentru ca sistemul fiscal national sa devina pe deplin compatibil cu sistemele fiscale ale statelor membre.
Toate acestea, intaresc convingerea autorului ca principala cerinta in domeniul impozitarii pe care trebuie sa o indeplineasca Romania, deja membra a Comunitatii Europene, este dezvoltarea unei administratii eficiente in colectarea impozitelor. Subliniez din nou ca este nevoie de o schimbare radicala de atitudine, atat la nivelul platitorilor de impozite, cat mai ales a autoritatilor fiscale romanesti, iar pentru imbunatatirea intregii activitati de colectare a resurselor fiscale de o regandire a acesteia, ca pe o afacere generatoare de profit.In final, subliniez implicatiile statulului de stat membru pentru tara noastra. in calitate de membra de data recenta a spatiului comunitar, pozitia Romaniei privind initiative fiscale ale Comisiei Europene este urmatoarea: este evident ca semnalele transmise de reprezentantii statului roman au fost in ideea acceptarii proiectelor fiscale recomandate de Comisia Europeana (de exemplu O Baza Fiscala Corporationala Consolidata Comuna). De altfel, apreciez ca Romania nu are de ce sa fie impotri acceptarii ideii de colaborare extinsa si de renuntare la regula unanimitatii. in privinta armonizarii fiscale corporative, tara noastra inregistreaza la ora actuala una din cele mai reduse rate de impunere a profitului dintre statele membre, dar cu toate acestea interesele sale sunt apropiate de zona mediana: Romania impartaseste aceleasi idei cu statele sustinatoare ale extinderii armonizarii fiscale in UE, deoarece este un masura de a fi o posibila victima a concurentei fiscale daunatoare, decat un initiator al concurentei nesanatoase, in conditiile unui sector financiar putin dezvoltat ativ cu alte tari UE. Pe de alta parte, Romania are in comun cu multe tari care se opun ingustarii disparitatilor fiscale in UE faptul ca preferinta societatii pentru bunurile furnizate public - coroborata cu interesul de a plati impozite pentru acest lucru - este limitata. De aceea este evident ca Romania sustine preocuparile Comisiei Europene. Pozitia Romaniei in cazul dezbaterilor privind interesele fiscale din blocul comunitar fi una intotdeauna de acceptare, neexistand posibilitatea ca tara noastra sa fie singura tara care depune un vot de veto la o propunere initiata de Comisia Europeana, apreciind ca opozitia romaneasca putea aparea doar in situatia cand se alatura unei minoritati pentru unele decizii care nu ii convin: Data fiind situatia Romaniei, apropiata de mediana, ne putem astepta ca ea sa fie adesea in situatia de a gasi o minoritate de blocaj pentru a evita introducerea de reglementari care nu ii convin.In contextul discutiilor privind armonizarea ratelor de impunere asupra veniturilor corporatiilor, este foarte probabil sa se utilizeze cota minima de 20% propusa in anul 2004 de ministrul olandez al finantelor. Pentru Romania aceasta ar insemna majorarea cu 4(patru) procente a ratei actuale, ceea ce ar determina o crestere a colectarii de resurse la bugetul statului, in paralel cu intarirea disciplinei fiscale, pentru a contracara efectele unei posibile treceri in zona subterana a economiei romanesti. in ceea ce priveste armonizarea bazelor de impunere - pentru Romania a tara cu o administratie fiscala mai pujLi competenta si cu relativ putine societati transnationale, rianta conformarii la un set de 27 legislatii fiscale nationale de la nivelul contribuabilului la cel al autoritatii nationale (care trebuie sa verifice daca contribuabilul din propria jurisdictie care s-a prelet de dreptul de a utiliza legislatia sa din tara de origine o interpreteaza si o aplica corect) este greu de pus in aplicare, nefiind convenabila. Interesul Romaniei este de a se conveni o cheie de repartizare care sa ia cat mai mult in vedere factorii de care tara noastra dispune intr-o relati abundenta: utilizarea fortei de munca angajate ar putea fi un criteriu de defalcare pe state individuale a bazei de impunere consolidate.In privinta majorarii cotei standard de TVA, in prezent in Romania s-a discutat oricum mult - in anul 2006 - de un proiect fiscal de acest gen. A fost insa vorba de o crestere de la 19% la 22% si prin urmare in conditiile enuntate de noi de o aliniere la o cota unica pentru blocul comunitar de doar 20%, nu s-ar inregistra mari probleme.In incheiere subliniez o lauda asupra masurilor de reforma fiscala intreprinse in Romania: in mai 2007, primul ministru a afirmat in cadrul unei interventii televizate ca in prezent cota unica de 16% si-a dovedit functionalitatea, intrucat a asigurat resurse suficente la bugetul statului, astfel incat nu este nevoie de introducerea de noi surse de colectare sau de majorarea ratelor fiscale la impozite deja existente. Asadar cota unica de 16% a asigurat, pe fondul unei economii aflate in expansiune, un randament optim: un volum de venituri fiscale considerabile si silitate legislati.

loading...





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact