 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
| StiuCum
Home » management
» management strategic
» Declararea misiunii organizatiei
|
|
Elementele "tehnice ale declaratiei misiunii |
|
| in managementul strategic actual, prin misiunea unei organizatii se intelege ratiunea acesteia de a exista. Un numar din ce in ce mai mare de organizatii isi oficializeaza misiunea sub forma unei declaratii oficiale scrise care descrie caracteristicile esentiale ale actitatii lor, atat celor interesati, adica stakeholder-ilor organizatiei, cat si publicului larg. Moda de sorginte americana a declararii misiunii unei firme s-a difuzat pe scara larga la nivelul unor noi clase de entitati si a unor noi zone geografice si culturale. Conceptul a devenit mai profund, dobandind valente cu tenta filosofica prin raportare la indid si la sistemul sau de valori. in acelasi timp, adoptarea sa pentru alte tipuri de organizatii decat cele orientate spre profit a catalizat discutii cu consecinte teoretice si practice. Pe de o parte, conceptul a devenit mai coerent Discutia despre difuzarea conceptului poate fi concentrata asupra a trei directii de difuzie, interesante pentru managementul strategic actual: . indid; . alte organizatii decat firme mari; . alte zone decat Statele Unite. Din punctul de vedere al unui indid, explicarea caracteristicilor esentiale ale actitatii lui implica o discutie despre valorile care il ghideaza sau despre filosofia sa de ata. Orientarea manageriala la nivel indidual apare daca se face o legatura intre claritatea "profesiunii de credinta" sau crezul personal si eficienta actiunii proprii manifestata in cele mai diverse forme. Astfel s-a ajuns la conceptul de misiune personala, cu o raportare explicita la un set de principii calauzitoare, proprii unui indid. O aprofundare a acestei abordari cu edente implicatii manageriale este realizata de Stephen Covey (1994, 2001), considerat un Socrate al managementului american pentru intelepciunea degajata din abordarile sale ghidate de principii. Acesta considera misiunea personala ca fiind echivalentul Constitutiei unui stat in orientarea tuturor deciziilor, chiar si a celor zilnice, nesemnificative. Cand persoana este un decident important, director sau proprietar al unei organizatii, atunci probabilitatea ca principiile profesiunii sale de credinta sa se reflecte la nivelul organizatiei, in comportamentul sau, in declaratia misiunii sale sau in stilul de management adoptat este suficient de importanta pentru a fi atent analizata. Valorile profunde ale creatorului unei organizatii vor sta la baza culturii organizationale a acesteia. Treptat, declararea misiunii organizatiei a devenit o necesitate, dupa unii autori, sau o moda, dupa altii, si pentru organizatii nonprofit sau organizatii publice, chiar daca unele dintre acestea au o vechime masurata in sute de ani. Daca in cazul organizatiilor nonprofit explicarea ratiunii de a fi este o conditie pentru colectarea resurselor indispensabile existentei, in cazul organizatiilor publice motivatia declaratiei pare a fi mai complexa. Prin expunerea misiunii, unele organizatii publice arata ca au devenit mai transparente, altele ca s-au transformat ori s-au maturizat, iar altele vor sa demonstreze o tendinta de modernizare si orientare spre piata. Pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM), declararea misiunii poate parea o excentricitate, cand chestiunile zilnice de supraetuire sunt presante. Totusi, daca se au in vedere sugestiile lui Stephen Covey, definirea misiunii organizatiei apare ca un exercitiu de creare a unei ziuni prin care se descopera itorul, mai degraba decat se defineste. O abordare corecta din punctul de vedere al principiilor poate oferi abilitate organizatiei afectate de incertitudini. Avantajele ca instrument de management ale declararii misiunii sau tendinta de a imita modelul de succes american au facut ca acest model de comportament al organizatiei sa se raspandeasca si in afara SUA, in zone cu alt specific sociocultural sau economic. Moda americana a declararii misiunii s-a difuzat in lumea anglo-saxona, dar si in celelalte tari dezvoltate - Germania, Franta, Japonia s.a. - pe masura ce nevoia de "informatii de imagine" a devenit o conditie a succesului intr-o lume a concurentei globale. in Franta, de exemplu, se discuta despre "vocatia" organizatiei, cu un sens apropiat pana la coincidenta de cel al misiunii. O abordare mai ampla a conceptului american este edenta in cazul a ceea ce francezii numesc "proiect de intreprindere" (projet d'entreprise), ca instrument de construire a unei identitati si de afirmare a specificitatii organizatiei (Migani, 1993). Acesta se constituie intr-un instrument proiectiv mai clar decat misiunea exprimata a l'americaine, la care este mai edenta o valoare reflexiva post factum. Pentru a-si indeplini rolul de instrument explicativ, misiunea ar trebui sa fixeze elementele de continut destinate sa transmita informatiile de interes pentru stakeholder-i. Acest deziderat a fost sesizat relativ devreme de Peter Drucker (1973). El a considerat ca explicatia pe care o ofera organizatia ar trebui focalizata pe modul in care este perceput clientul, caracterizat prin aspiratii, comportament sau valori. La ce intrebari considera teoreticienii managementului strategic ca trebuie sa se raspunda prin declararea misiunii ? Teoreticienii americani ai domeniului fixeaza cateva jaloane pe care le considera esentiale pentru declararea misiunii. Abell (1980) propune o lista doar cu trei elemente: 1. nevoile consumatorului sau ce trebuie satisfacut; 2. consumatorul sau cine trebuie satisfacut; 3. tehnologia si functiile indeplinite sau cum trebuie satisfacut consumatorul. Alti teoreticieni propun insa liste relativ lungi si mai elaborate, ceea ce ar putea constitui de facto un indrumar de redactare din punctul de vedere al continutului. Profesorul american Fred Dad (1989) sustine ca declararea misiunii ar trebui sa contina urmatoarele "componente" prin care sa se raspunda intrebarilor asociate : 1. consumatori - cine sunt consumatorii (clientii) firmei ? 2. piata - care este piata pe care firma concureaza ? 3. produse - care sunt produsele principale ale firmei? 4. tehnologie - care este tehnologia de baza a firmei ? 5. preocupari pentru supraetuire, crestere si profiilitate - care este angajamentul prind scopurile economice ? 6. filosofie - care sunt valorile de baza, aspiratiile si prioritatile firmei ? 7. domeniu geografic - in ce zona geografica va activa firma? 8. autodefinire - care sunt punctele tari si avantajele competitionale ale firmei? 9. preocupare pentru imaginea publica - care este imaginea publica a firmei ? 10. preocupare pentru membrii firmei - care este atitudinea fata de membrii firmei? Prin prisma listei profesorului Dad, evaluarea misiunii unei organizatii implica identificarea existentei unor raspunsuri suficient de clare la intrebarile asociate. Declaratia misiunii este considerata cu atat mai "buna" cu cat exista mai multe astfel de raspunsuri. Practica marilor firme americane in anii '80 releva preponderenta a sase elemente de referinta in declararea misiu 1. filosofie; 2. imagine externa; 3. autodefinire; 4. camp de actiune; 5. tehnologie; 6. conditii de supraetuire. Ulterior, un studiu realizat de Bart (1997) pe un numar de aproape 100 de mari corporatii americane a aratat o diversificare a "componentelor" ce apar in declararea misiunii. Chestionarele au relevat un numar de 20 de itemi continuti in declaratii, acestora fiindu-le atasat si un scor de frecventa a mentionarii, rezultat din calculul unei medii. S-a utilizat o scala cu trei trepte : 1 = itemul nu este mentionat "deloc" ; 2 = itemul este mentionat "intru catva" ; 3 = itemul este "clar specificat". Desi este usor de intuit ca acest clasament are numeroase elemente ce genereaza discutii cu caracter teoretic, se va insista doar asupra catorva aspecte cu repercusiuni practice imediate. Clasamentul in sine arata ce elemente se prefera in declaratia misiunii. Exemplificarea cu modul in care s-a realizat acest clasament este utila pentru a ghida realizarea unei declaratii de calitate din punct de vedere tehnic, preferandu-se elementele clar specificate. Anumite elemente, cum sunt scalarea, continutul itemilor sau ordinea din clasament, pot dobandi valente instrumentale in aplicatia practica asociata acestui subiect. Pe langa elementele de continut, formularea unei declarari a misiunii ar trebui sa respecte si unele conditii minimale de logica si stil. . Declaratia trebuie sa fie realista, dar mobilizatoare, cu preurarea unor obiective tangibile, chiar daca nu sunt exprimate cantitativ. . intre diferitele componente trebuie sa existe o relatie logica. . Componentele trebuie integrate intr-un tot unitar. . Trebuie etata asemanarea cu rapoartele anuale, care sunt cosmetizate, uneori triumfaliste, si zeaza marcarea unui punct in relatiile publice. . Orientarea spre itor trebuie sa primeze fata de explicarea prezentului sau trecutului organizatiei. . Trebuie pastrat un echilibru intre exprimarile concrete si cele vagi. Daca strategia este considerata ca fiind un proces deliberat (Mintzberg, 1978), atunci declararea misiunii apare ca fiind prima etapa a formularii strategiei. Se pune problema momentului in care misiunea unei organizatii trebuie modificata. in cazul in care strategia este realizata ca un derulat cu o ciclicitate de cativa ani, atunci definirea misiunii apare la momentul initial al realizarii acestui . Redefinirea misiunii este centrata pe urmatoarele aspecte (Hax si Majluf, 1996): a) detectarea modificarilor prind domeniul afacerii si competentele de baza; b) identificarea provocarilor ce apar din modificarile mentionate ; c) realizarea consensului in ceea ce priveste directia afacerii. Daca rezuirea misiunii nu se realizeaza, atunci va aparea un decalaj intre realitate si imaginea dorita, iar daca rezuirea are loc prea frecvent si fara o corelare cu realitatea, apar mesaje confuze cu efect daunator asupra performantei organizatiei. Pe intern, conceperea declararii unei misiuni genereaza un dialog cu efecte pozitive intre managerii cu rol strategic si cei implicati direct in executarea urilor. Consensul care se sileste faciliteaza atingerea obiectivelor rezultate din misiunea convenita. O analiza profunda a termenilor utilizati ar putea face o distinctie intre formularea misiunii si declararea misiunii. Formularea ar implica definirea unor componente ale misiunii, in timp ce declararea ar insemna oficializarea publica a formularii realizate. Presupunandu-se ca misiunea este formulata, este normal sa apara si declararea acesteia. Imediat se pune problema unei eventuale diferente intre ceea ce se formuleaza ori se gandeste si ceea ce se declara. Ar putea exista doua situatii distincte. . Misiunea este formulata conform prescriptiilor teoretice (de exemplu, lista profesorului Dad), dar declaratia e realizata defectuos (stil, prezentare etc). . intre misiunea formulata, ca element de baza al strategiei, si cea declarata, ca produs pentru publicul larg extern, exista o diferenta premeditata. Diferenta poate fi parte a strategiei, fiind menita sa camufleze adevaratele intentii. Utilizarea declararii misiunii ca instrument de management a fost impulsionata de generalizarea standardelor de calitate ISO 9000. Se considera ca aportul membrilor unei organizatii la imbunatatirea calitatii produselor ei creste daca acestia constientizeaza scopul si strategia organizatiei respective. Cum derularea unor afaceri este conditionata de certificarea ISO, organizatiile vor cauta sa obtina aceasta certificare si, volens nolens, isi vor defini si declara misiunea. Citirea unui esantion aleator de astfel de declaratii va sugera imediat faptul ca ele au fost scrise sub presiunea unei conditionari formale si, in consecinta, sunt confectionate fara a se apropia de punctele de interes recomandate de teoreticienii managementului. Daca declararea misiunii se dovedeste a fi un instrument managerial la moda, iar numarul utilizatorilor este in crestere chiar fara a fi dovedita cu claritate o contributie de necontestat la succesul unei strategii, atunci este firesc sa apara si numeroase carti, articole, brosuri, ca si autorii si consultantii aferenti, cu retete de toate tipurile pentru conceperea si scrierea unei misiuni. O cautare pe Internet cu "declararea misiunii" sau "mission statement" va releva o masa uriasa de site-uri, peste 1 000 in limba romana, respectiv peste 160 000 in limba engleza, inclusiv site-uri ale firmelor care ofera "la cheie" confectionarea unor declaratii ale misiunii, taxate la ina. Pentru cei care sunt interesati de surse secundare de informatie prind acest subiect, este suficienta deschiderea unui compendiu sau manual de management pentru a gasi o lista consistenta de carti pe tema respectiva. Dat fiind formatul acestui tip de lucrare, este edent faptul ca ea apare cu o anumita periodicitate, de regula anual, ceea ce inseamna ca listele sunt actualizate in functie de cererea de pe piata si aprecierile cercurilor stiintifice. Un exemplu din cateva zeci posibile, selectat din trecutul apropiat, dar cu etarea premeditata a ultimului an, este prezentat in caseta de mai jos. Cele mai interesante carti din aceste liste sunt probabil cele care prezinta colectii de declaratii de misiuni, pentru ca ofera posibilitatea de a discuta stari de fapt "reale". |
|
|
Politica de confidentialitate
|
