MANAGEMENT
Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar. |
StiuCum
Home » management
» management strategic
» Analiza costurilor de interes strategic
|
|
Aspecte tehnice privind operationalizarea conceptelor |
|
Orice miscare" realizata de o organizatie se traduce intr-un consum de resurse, printre acestea numarandu-se si timpul. Acest consum este reflectat economic sub forma costurilor. Analizata prin prisma categoriilor de costuri de interes strategic identificate anterior, miscarea implica un mixaj particular al lor. Aceasta forma particulara reflecta o situatie data, caracterizata printr-un set complex de elemente care ii vor conferi o identitate singulara. Unicitatea este generata, in fond, de conuratia organizatie - context extern - miscare strategica. Spre exemplu, o firma producatoare de paine care isi mareste capacitatea de productie in Romania anului 2006 analiza un alt mixaj de costuri cu implicatii strategice decat o firma petroliera care a realizat o fuziune in SUA acum trei decenii. > Chiar si in conditiile acestei unicitati, care de altfel este specifica managementului, se poate constata ca exista similitudini situationale, ce pot servi pentru transferul unui know-how asociat managementului strategic al acestor costuri si, implicit, deciziei strategice. O situatie data fi ata cu ce asemanator din punctul de vedere al conuratiei organizatie - context extern - miscare strategica, mizandu-se pe faptul ca mixajul de costuri functiona dupa aceeasi schema" ca in prima situatie. Functionarea" inseamna in acest caz o dinamica asemanatoare asociata productiei si timpului, iar schema" reprezinta un mod de implicare reciproca a diverselor categorii de costuri. Desi in prezentarea fiecarei categorii de costuri s-a evitat o raportare explicita la o alta categorie, cate conexiuni imediate sunt evidente. Aceste conexiuni imbraca fie forma unei corelatii directe, fie forma unei corelatii inverse. Spre exemplu, economia de scop induce, in principiu, o crestere a costurilor de complexitate, iar costurile de tranzactionare mari induc costuri de transfer mari. Trebuie totusi precizat ca aceste corelatii sunt asociate mai degraba unei logici primare bazate pe definirea conceptelor, decat pe studii empirice care sa demonstreze existenta acestora. Dupa cum rezulta din cele ce urmeaza, demonstratia este cu atat mai dificila in practica cu cat sistemul de urmarire a costurilor, dar si transparenta informatiilor privind acest subiect fac deosebit de dificila o analiza cantitati consistenta a unui mixaj de costuri pentru o situatie reala. Trecand din nou in revista lista costurilor si efectelor asociate, trebuie subliniat faptul ca efectul de intare si economia de scara au fost evidentiate cu aproape o suta de ani in urma pe baza unor obsertii directe, in timp ce discutia despre costurile de mandat a demarat la nivel teoretic doar acum treizeci de ani. Evidentierea si urmarirea acestor costuri este deosebit de dificila in practica, ca urmare a complexitatii mecanismelor ce le genereaza. Sistemul de conilitate de gestiune este conceput intr-o maniera standardizata pentru o utilitate externa: prelerile de taxe si atia interorganizationala. Forma sa generala este de mica utilitate pentru evidentierea modului de generare a lorii produsului (Bacanu, 2006) sau pentru evidentierea categoriilor de costuri cu implicatii sau semnificatie strategica. Pe de o parte, costurile ar trebui grupate intr-o serie de categorii ce au legatura cu fenomenele de interes. Acest fapt ar complica insa sistemul actual de clasificare a costurilor, inclusiv la nivelul inregistrarilor primare, al procedurilor sau al personalului utilizat. Pe de alta parte, categoriile astfel separate trebuie puse in legatura cu riabilele de proces pentru a evidentia o anumita dinamica, iar riabile cum ar fi complexitatea organizatiei nu fac obiectul de interes al conilitatii de gestiune.In plus, pentru a putea utiliza niste antaje teoretice legate de o anumita dinamica a costurilor, ar trebui ca sistemul de conilitate sa genereze semnalele dorite intr-un interl de oportunitate. in realitate, viteza de reactie este mai mica decat cea dorita. in Romania anului 2006 exista numeroase firme care au o imagine conila a operatiunilor doar la o distanta de 30-40 de zile de la incheierea acestora. Este foarte posibil ca pentru organizatii de marime medie, un sistem special de urmarire al costurilor din categoriile mentionate sa induca lori ale costurilor de operare ale Finalmente, pe langa problema unei determinari corecte a legaturii cauza-efect si a diferentierii impactului simultan al mai multor categorii de efecte dintre cele mentionate, ca si cea a existentei informatiilor pertinente, se pune problema unei ari externe. Problema costurilor trebuie sintetizata intr-un context concurential: daca bilantul costurilor asociate unei miscari strategice este superior celui al adversarilor, atunci conteaza mai putin marimea absoluta a acestora. Altfel spus, spre exemplu, nu mai conteaza marimea costurilor de tranzactionare asociate de un producator X de autoturisme pentru un parteneriat cu un producator de anvelope, daca acestea sunt inferioare celor ale producatorului concurent Y, ceteri paribus.In sinteza, o abordare globala a costurilor si a efectelor cu implicatii strategice ale acestora presupune rezolrea a trei probleme principale: 1. explicarea evolutiei unor categorii generale de costuri prin prisma categoriilor cu semnificatii strategice; 2. realizarea unor mecanisme conile prin care sa se poata urmari categoriile speciale de costuri de interes ; 3. constituirea unui sistem de are strategica a acestor costuri cu cele ale unor organizatii care opereaza in acelasi mediu concurential, aceste organizatii fiind concurenti, furnizori sau clienti. Desi in teorie dezideratele sunt bine conturate, practica demonstreaza ca fiecare dintre problemele enuntate este rezolta doar partial si aproximativ, uneori fiind satisfacatoare chiar si numai o apreciere calitati, de natura teoretica, legata de o situatie data. Altfel spus, pentru o decizie strategica este suficient, uneori, sa se aproximeze o evolutie pe baza efectelor studiate. Spre exemplu, aprecierea ca o industrie X, aflata in primul stadiu de dezvoltare, fi afectata de economia de scara ar putea fi suficienta pentru a miza pe capacitati de productie mari. Chiar si numai estimarea ca vor aparea costuri de complexitate ar putea fi multumitoare, in pofida faptului ca asupra marimii lor eaza anumite incertitudini. Pe aceeasi linie a aproximarilor, ar fi extrem de antajos daca s-ar putea estima loarea taliei economice optime. Pentru industriile in formare, ce au prins contur in ultimii ani, lipsa unei baze consistente de date statistice impiedica realizarea unor extrapolari sau a altor modelari viabile, deci aprecierile de tipul mentionat pot fi considerate satisfacatoare.In consecinta, se retine a avea aplicabilitate practica imediata posibilitatea de a face predictii privind evolutia unor costuri generale pe baza conceptelor explicate, ceea ce ar conduce la limitarea ariei de cautare a deciziilor posibile, cu diminuarea riscului asociat rezultatelor. Chiar daca anumite explicatii teoretice nu au o confirmare practica satisfacatoare sau sunt considerate a avea o argumentatie insuficienta, se poate considera pozitiv faptul ca ele induc un comportament prudent si impulsioneaza cercetari suplimentare. Este logica o abordare prudenta si atunci cand se utilizeaza experiente trecute pentru transferul de know-how legat de costuri. O talie economica optima determinata acum zece ani s-ar putea dovedi inadecta in contextul actual. |
|
Politica de confidentialitate
|