StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul calitatii
Trimite articolul prin email Evaluarea cursantilor Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Evaluarea cursantilor



EVALUAREA CURSANTILOR

Evaluarea reprezinta procesul de colectare, prelucrare si interpretare a datelor obtinute prin intermediul instrumentelor de evaluare, in scopul emiterii unei judecati de valoare asupra rezultatelor sau in scopul adoptarii unor decizii

I.      FUNCTIILE EVALUARII

reprezinta un feedback indispensabil pentru traineri. Evaluarea cunostintelor acumulate sau a abilitatilor dobandite de cursanti nu consta in compararea acestora cu un "model ideal'. Aceasta constituie, pentru trainer, un element de reflectie asupra metodelor de training utilizate. Deci evaluarea activitatii cursantilor constituie un mijloc de auto-control a trainerului.



constituie un mijloc de informare de care cursantii au nevoie pentru a aprecia gradul in care au fost realizate obiectivele propuse 535i82f la inceputul perioadei de training.

Identifica eventualele blocaje in invatare

Stimuleaza optimizarea practicii didactice

In general, evaluarea cunostintelor sau a abilitatilor cursantilor se realizeaza prin intermediul probelor practice sau a docimologiei.


Probele practice se realizeaza, in functie de scopul si obiectivele formarii, individual sau in grup si constau in situatii reale sau simulate. Ele pot fi controlate de catre trainer, cursanti sau o comisie mixta. Scopul acestora consta in evaluarea cat mai exacta a capacitatii cursantilor de a-si insusi conceptele prezentate in cadrul perioadei de training.


Docimologia constituie sistemul de evaluare a cunostintelor cursantilor cel mai putin subiectiv si cel mai rapid.


Elaborarea testelor docimologice are la baza urmatorul principiu: pentru fiecare obiectiv pedagogic, trebuie elaborata o secventa care sa verifice gradul de realizare a acestuia, la un nivel de performanta adecvata continuarii sau finalizarii formarii. Practic, testele docimologice constau din chestionare sau liste de intrebari, fiecare dintre ele avand mai multe raspunsuri posibile, dintre care cursantul trebuie sa il aleaga pe cel corect. Cumularea raspunsurilor date de cursanti permite calcularea rezultatului testului.


Principiile care stau la baza elaborarii testelor docimologice sunt urmatoarele:

1.    validitatea, respectiv daca testul este astfel elaborat incat sa evalueze sau sa masoare exact ceea ce trebuie. Un test docimologic nu este valid daca lista de intrebari nu acopera (sau depaseste) intreaga programa analitica a planului formarii.

2.    fidelitatea, respectiv daca, aplicat in situatii similare sau identice, determina obtinerea acelorasi rezultate. Un test docimologic nu are fidelitate daca, aplicat la doi cursanti, releva numai lacunele unuia dintre ei.

3.    reprezentativitatea, respectiv gradul in care testul cuprinde elementele esentiale ale domeniului de training. Un test docimologic nu poate fi considerat reprezentativ daca verifica numai parti sau elemente ale programei analitice.

4.    discriminarea, respectiv daca identifica exact nivelul de performanta de care este capabil cursantul.

5.    aplicabilitatea, respectiv gradul in care ofera date utile atat pentru trainer, cat si pentru cursanti.

Elaborarea unui test docimologic presupune urmatoarele elemente si criterii, prezentate succint in continuare:

continutul intrebarilor trebuie sa urmareasca:

1.     programa analitica a procesului de training;

2.     nivelul cunostintelor grupului de cursanti;

3.     valoarea de discriminare a raspunsurilor (pentru aceasta, sunt necesare o serie de experimentari ale testului inainte de a fi lansat in practica).

forma intrebarilor trebuie sa ia in considerare:

4.     inteligibilitatea formularii textului intrebarilor;

5.     necesitatea varierii formei intrebarilor in cadrul sistemului de ordonare a raspunsurilor;

6.     prezentare agreabila si motivanta pentru cursanti.


Continutul si forma de elaborare a intrebarilor poate viza fie o evaluare omogena a cursantilor (in cazul in care se urmareste evaluarea grupului), fie o evaluare gradata (pentru a defini nivelul initial al cunostintelor cursantilor).

corectarea si evaluarea rezultatelor testului. Raspunsurile pot fi corectate cu ajutorul unei grile pentru a evita ambiguitatea, astfel:

7.     raspunsurile incorecte pot fi notate diferit (prin penalizare sau nu);

8.     raspunsurile corecte pot fi notate in functie de gradul de dificultate al intrebarilor.


In concluzie, docimologia constituie un element important pentru rezolvarea problemelor de verificare a cunostintelor acumulate. Ea permite identificarea nivelului initial al cunostintelor cursantilor si, prin aceasta, faciliteaza realizarea programelor de training. Totodata, permite identificarea progresului si evaluarea formarii.


II. TIPURI DE EVALUARE:

1.     Predictiva (initiala);

2.     Formativa (continua);

3.     Sumativa (finala).


Criterii

Evaluare initiala

Evaluare continua

Evaluare sumativa

· Cand se realizeaza ?

·In ce scop?

·Cine o realizeaza?


·Frecventa colectarii

datelor


·Ce rezultate vizeaza?

· In faza initiala

·cunoasterea nivelului de la care se porneste

· evaluator intern( formatorul)


· la inceput ( rar)



· diagnostic/ de selectie



· pe tot parcursul desfasurarii programului de formare

·ameliorarea/imbunatatirea activitatii si a rezultatelor

· optimozarea pe parcurs a programului de formare

· evaluator intern( formatorul)


· frecvent



· rezultate partiale ( anticipa/ ofera garantii pentru rezultatele finale)

· la finalul unei sesiuni/modul


· acreditare/decizie; ameliorare a activitatii viitoare


· evaluator intern sau extern


· la intervale mari de timp



·rezultate finale

Evaluare interna

Evaluare externa



realizata de evaluator intern (cel care face actiunea este si cel care o evalueaza)


Avantaje

evaluatorul intern cunoaste mai bine particularitatile cursantilor, este familiarizat cu contextul

evaluatorul intern cunoaste mai bine evolutia intregului proces, punctele forte si punctele slabe


Limite

evaluatorul intern este preocupat de imagine

evaluatorul intern este mai subiectiv, poate reactiona emotional, ii pot scapa unele variabile critice ale procesului didactic



realizata de evaluator extern (cel care evalueaza un proces nu a fost implicat in realizarea sa)


Avantaje

evaluatorul extern este neutru, mai obiectiv

are credibilitate mai mare


Limite

evaluatorului extern ii sunt mai putin accesibile informatii contextuale, ii pot scapa din vedere anumiti factori contextuali

este mai costisitoare


Obs. Credibilitatea nu este intrinseca evaluarii externe.

Evaluare normativa   Evaluare criteriala



performanta este raportata la norma de grup, la grupul de referinta/de apartenenta (media clasei); performanta este relativa in functie de media grupului


face comparatie intre cursanti, ii ierarhizeaza (stabileste pozitia unui individ in cadrul grupului)


Avantaje

este utila cand se doreste selectia unor cursanti, cand locurile de acces sunt limitate




Limite

angajeaza competitia

nu ofera informatii reale despre realizarile cursantului, ci informatii cu valoare relativa; nu ia in considerare ritmurile individuale de invatare ale cursantului



performanta este raportata la un criteriu absolut, la un standard; performanta este absoluta, nu relativa;


evalueaza succesul absolut in instruire


Avantaje


. este utila cand intereseaza cunostintele si deprinderile de baza, masura in care cursantul este pregatit sa treaca la o noua etapa de formare


. este utila cand se evalueaza rezultate din aria atitudinilor, a optiunilor individuale


Limite

nu se pot stabili intotdeauna criterii riguroase de performanta sau obiective exprimate operational

III. INSTRUMENTE DE EVALUARE:

A.     Metode traditionale de evaluare:

Pentru elaborarea probelor, profesorul va avea in vedere urmatoarele intrebari:

ce tip de itemi trebuie construiti?

ce grad de dificultate trebuie sa aiba?

cum trebuie sa arate itemii din punct de vedere tehnic?

cum se va face asamblarea itemilor?

cum vor fi formulate instructiunile testului?

va masura testul astfel construit un esantion semnificativ de rezultate ale invatarii?

a.     Probe scrise;

lucrari,  teste elaborate dupa itemi bine definiti;

b.     Probe orale;

raspunsuri orale;

c.      Probe practice;

experiente, rezolvari de probleme si exercitii;



B.     Metode alternative de evaluare (moderne):

a.     Observarea sistematica a elevilor:

poate fi facuta pentru a evalua performantele elevilor dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv-atitudinale;

furnizeaza informatii asupra performantelor elevilor din perspectiva capacitatii lor de actiune si relationare, a competentelor si abilitatilor de care dispun acestia;

Modalitati de inregistrare a informatiilor

fisa de evaluare;

scara de clasificare - construita prin ordonari si gradari de date obiective;

lista de control sau verificare, utilizata de obicei in activitatile de laborator;

Caracteristici de evaluare

competente (concepte si capacitati)

organizarea si interpretarea datelor;

selectarea si organizarea corespunzatoare a instrumentelor de lucru;

descrierea si generalizarea unor procedee, tehnici, relatii;

utilizarea materialelor auxiliare unei demonstratii;

identificarea unor relatii;

utilizarea calculatorului in situatii corespunzatoare;

atitudini (fata de munca data):

concentrarea asupra sarcinii de rezolvat;

implicarea activa in rezolvarea sarcinii;

punerea unor intrebari pertinente profesorului;

completarea / indeplinirea sarcinii;

revizuirea metodelor utilizate si a rezultatelor;

comunicare:

discutarea sarcinii cu profesorul in vederea intelegerii acesteia;

modul de prezentare a propriilor produse;

cooperarea in echipa;

ascultarea activa;

toleranta fata de ideile celorlalti;

urmarirea sistematica a activitatii si comportamentului elevului permite observarea:

interesului manifestat de elev pentru studiu;

modului in care elevii participa la activitati;

gradului de indeplinire a indatoririlor scolare;

modului de exprimare.

b.     Investigatia / experimentul:

ofera elevului posibilitatea de a aplica in mod creativ cunostintele insusite, in situatii noi si variate;

reprezinta o situatie complicata care nu are rezolvare simpla;

desi sarcina poate fi scurta, timpul de lucru este relativ lung;

incepe, se desfasoara si se termina in clasa;

poate fi individuala sau de grup;

aprecierea modului de realizare a investigatiei este de tip holistic, de obicei;

presupune obiective care se urmaresc:

intelegerea si clarificarea sarcinilor;

aflarea procedeelor pentru gasirea / obtinerea de informatii;

colectarea si organizarea datelor sau informatiilor necesare;

formularea si testarea ipotezelor de lucru;

schimbarea planului de lucru sau colectarea altor date daca este necesar;

scrierea unui scurt raport privind rezultatele investigatiei;

Caracteristici personale ale elevilor care pot fi urmarite:

creativitate si initiativa;

participarea in cadrul grupului;

cooperare si preluarea initiativei in cadrul grupului;

persistenta;

flexibilitate si deschidere catre idei noi;

dorinta de generalizare;

componente:

capitol / unitatea de invatare;

competente specifice derivate vizate;

concepte operationale;

identificarea tehnicilor utilizate;

observarea variatiei marimilor;

culegerea si inregistrarea datelor in diferite conditii experimentale;

determinarea dependentelor existente intre marimile studiate;

interpretarea datelor experimentale;

generarea de concluzii privind experimentele efectuate;

analiza experimentelor prin prisma surselor de eroare;

realizarea unor softuri educationale;

itemi;

raspuns.

c.      Proiectul;

mai amplu decat investigatia / experimentul;

incepe in clasa prin definirea si intelegerea sarcinii;

se continua acasa pe parcursul a catorva zile sau saptamani;

se termina in clasa prin prezentarea in fata colegilor a unui raport asupra rezultatelor obtinute;

poate fi individual sau de grup;

titlul / subiectul va fi ales de catre profesori sau elevi;

Structura studiului stiintific / proiectului

titlu

introducere - argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei intrebari legate de tema;

materiale si metode

se vor preciza materialele si echipamentul folosit;

metoda de lucru;

planul experimentului;

rezultat - prezentarea rezultatelor sistematizat, pe articole insotite de grafice, desene, tabele, diagrame, casete audio, casete video;



concluzii



pareri personale;

solutii propuse;

generalizarea problemei;

bibliografie - utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;

In timpul realizarii proiectului se va evalua:

metode de lucru;

utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;

corectitudine / acuratete tehnica;

utilizarea corespunzatoare a materialelor si echipamentului;

generalizarea problemei;

organizarea ideilor si materialelor intr-un raport;

calitatea prezentarii;

acuratetea cifrelor, tabelelor, desenelor, diagramelor;

Criterii de alegere a proiectului - elevii trebuie:

sa aiba un anumit interes pentru proiectul respectiv;

sa cunoasca dinainte unde isi pot gasi resursele materiale;

sa fie nerabdatori in a crea un produs de care sa fie mandri;

sa nu aleaga subiectul din carti vechi sau sa urmeze rutina din clasa;

Capacitatile / competentele care se evalueaza in timpul realizarii proiectului:

metodele de lucru;

utilizarea corespunzatoare a bibliografiei;

utilizarea corespunzatoare a materialelor si echipamentului;

corectitudinea, acuratetea tehnica;

generalizarea problemei;

organizarea ideilor si materialelor intr-un raport;

calitatea prezentarii;

acuratetea cifrelor, desenelor.

d.     Portofoliul;

instrument de evaluare complex, integrator, ofera posibilitatea de a emite o judecata de valoare care reflecta evolutia elevilor;

reprezinta o colectie exhaustiva de informatii despre progresul scolar al unui elev, obtinut printr-o varietate de metode si tehnici de evaluare;

se proiecteaza de catre profesor in functie de context si reuneste diferite instrumente de evaluare traditionale si alternative;

sintetizeaza activitatea elevului de-a lungul timpului ( un an, un ciclu) reprezentand astfel si o forma de evaluare sumativa a achizitiilor elevului si a preocuparilor sale;

Utilitatea portofoliilor

elevii devin parte a sistemului de evaluare si pot sa-si urmareasca, pas cu pas, propriul progres;

elevii si profesorii pot comunica (oral sau in scris) calitatile, defectele si ariile de imbunatatire a activitatilor;

elevii, profesorii si parintii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii pot realiza, atitudinea fata de o disciplina si despre progresul care poate fi facut la acea disciplina in viitor;

factorii de decizie, avand la dispozitie portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai buna asupra a ceea ce se petrece in clasa.

Un portofoliu poate sa cuprinda:

continutul focalizat pe concepte si capacitati esentiale:

selectii din insemnari care exemplifica reflectii, originalitate, culoare, patrundere ;

produse elaborate, variate tipuri;

produse care arata procesul de dezvoltare:

inceput;

planificare;

revizuiri;

produse care indica interesele, stilul elevului si folosirea unei varietati de inteligente:

criterii pe baza carora munca va fi evaluata;

date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate

rezultate la teste initiale, formative, sumative;

date privind comportamentul elevului in clasa:

observarea sistematica;

date privind activitatea elevului in afara clasei:

rezolvarea temelor;

referate;

proiecte;

participarea la sesiuni de comunicari stiintifice, concursuri scolare, excursii, vizite didactice;

preocuparea pentru aplicatiile informaticii in domeniu;

preocupare pentru legaturile disciplinei cu alte discipline.

e.     Tema pentru acasa;

la fiecare lectie, pentru consolidare si formare de priceperi si deprinderi;

f.      Tema de lucru in clasa;

pentru verificarea feed-back-ului;

g.     Autoevaluare;

intrebari pe care elevii ar trebui sa si le puna:

exista si un alt mod (metoda) de a rezolva aceasta sarcina?

am rezolvat sarcina suficient de bine?

ce ar trebui sa fac in pasul urmator?

ce produs care ma reprezinta ar trebui sa-l pun in portofoliu?

conditii necesare pentru formarea deprinderilor autoevaluative la elevi

prezentarea obiectivelor pe care elevii trebuie sa le atinga;

incurajarea elevilor in a-si pune intrebarile de mai sus si a da raspunsul in scris;

incurajarea elevilor in cadrul grupului;

completarea la sfarsitul unei sarcini importante a unor propozitii de genul:

am invatat

am fost surprins de faptul ca

am descoperit ca

am folosit metoda deoarece

in realizarea acestei sarcini am intampinat urmatoarele dificultati

h.     Referatul.

a) referate bazate pe informare - documentare bibliografica - utilizate:

cercuri;

sesiuni de comunicari;

teme de sinteza;

b) referate bazate pe descrierea unor activitati desfasurate in clasa si pe analiza datelor obtinute in urma acestei activitati / experiment;

In evaluarea unui referat - se urmaresc:

structura - de tip a) sau b);

introducere - argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei intrebari legate de tema;

materiale:

a) consideratii generale asupra temei abordate;

b) materialele utilizate, mentionate dupa o anumita procedura (material - scop);

procedura:

a) analiza in detaliu a fiecarei surse de documentare;

b) prezentarea metodelor de laborator in ordinea in care au fost utilizate;

observatiile:

a) comentariul comparativ al surselor de documentare;

b) descrierea observatiilor;

rezultatele - prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit;

comentarea rezultatelor:

a) interpretarea personala a rezultatelor selectate;

b) realizarea de desene, grafice, diagrame, tabele si interpretarea rezultatelor;

concluzii - rezumarea celor constatate intr-o concluzie exprimata succint si raportata la ipoteza initiala;

bibliografie - oportunitatea surselor bibliografice;

modul de prezentare:

aspect;

continuitate;

mod de prezentare.

 IV. PROBA = orice instrument de evaluare proiectat, administrat si corectat de catre profesor.

pentru elaborarea lor trebuie avut in vedere:

ce tip de itemi trebuie construiti;

ce grad de dificultate trebuie sa aiba;

ce trebuie sa arate itemii din punct de vedere tehnic;

cum se va face asamblarea itemilor (relevanta, concizia);

cum vor fi formulate instructiunile testului;

daca testul va masura un esantion semnificativ de rezultate ale invatarii.

V. ITEM:

= element component al unei probe.

 Tipuri de itemi:

1.     Itemi obiectivi:

testeaza un numar si o varietate mare de elemente de continut, dar, de cele mai multe ori, capacitati cognitive de nivel inferior;

fidelitate si validitate ridicate (sunt folositi in testele standardizate);

obiectivitate si aplicabilitate ridicate;

scheme de notare foarte simple;

timp scurt de raspuns si de corectare;



posibilitatea utilizarii unui numar mare de astfel de itemi intr-un test.

itemi cu alegere duala - solicita raspunsuri cu da/nu, adevarat/fals, acord/dezacord;

itemi de tip pereche - solicita stabilirea de corespondente / asociatii intre elemente asezate pe doua coloane. Criteriile pe baza carora se stabileste raspunsul corect sunt enuntate explicit in instructiunile care preced coloanele de premise si raspunsuri;

itemi cu alegere multipla - solicita alegerea unui singur raspuns corect / alternativa optima dintr-o lista de solutii / alternative.

2.     Itemi semiobiectivi:

raspuns limitat ca spatiu, forma, continut prin structura enuntului / intrebarii;

sarcina foarte bine structurata - utilizeaza materiale auxiliare;

cursantii trebuie sa produca efectiv raspunsul;

libertate restransa de a reorganiza informatia si de a formula raspunsul in forma dorita;

elevii trebuie sa demonstreze pe langa cunostinte, si abilitatea de a structura cel mai corect si mai scurt raspuns;

usurinta si obiectivitate in notare;

itemi cu raspuns scurt - intrebare directa care solicita un raspuns scurt (expresie, cuvant, numar, simbol);

Ex. Care este formula chimica a apei?

itemi de completare - enunt incomplet care solicita completarea de spatii libere cu 1-2 cuvinte care sa se incadreze in contextul dat;

Ex. Formula chimica a apei este ....

intrebari structurate - mai multe subintrebari (de tip obiectiv, semiobiectiv sau minieseu) legate printr-un element comun -

Modul de prezentare include:

un material / stimul (texte, date, diagrame, grafice);

subintrebari;

date suplimentare;

alte subintrebari.

Recomandari:


Intrebarea sa ceara raspunsuri simple la inceput si sa creasca dificultatea acestora treptat.

Subintrebarile nu depind de raspunsul corect la celelalte subintrebari.

Se va utiliza un numar mare de intrebari care cer raspunsuri relativ scurte.

Pentru a le permite cursantilor sa-si structureze mai bine raspunsurile se vor da indicatii privind natura, forma, organizarea si lungimea raspunsului asteptat.

3.     Itemi subiectivi:

forma traditionala de evaluare la noi;

usor de construit;

solicita raspunsuri deschise;

evalueaza procese cognitive de nivel inalt;

verifica obiective care vizeaza creativitatea, originalitatea;

situatii problema (rezolvarea de probleme) - activitate noua, diferita de cele de invatare curente, menita sa rezolve o situatie problema - se evalueaza elemente de gandire convergenta si divergenta, operatii mentale complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer);

itemi de tip eseu - solicita elevilor sa construiasca / produca un raspuns liber (text) in conformitate cu un set de cerinte date. Acesti itemi pot fi:

eseu structurat / semistructurat - raspunsul asteptat este dirijat, orientat si ordonat cu ajutorul unor cerinte, indici, sugestii, de exemplu: compunere / eseu dupa un plan de idei;

eseu liber / nestructurat - valorifica gandirea creativa, originalitatea, creativitatea, nu impune cerinte de structura.

forma traditionala de evaluare la noi;

usor de construit;

solicita raspunsuri deschise;

evalueaza procese cognitive de nivel inalt;

verifica obiective care vizeaza creativitatea, originalitatea;

situatii problema (rezolvarea de probleme) - activitate noua, diferita de cele de invatare curente, menita sa rezolve o situatie problema - se evalueaza elemente de gandire convergenta si divergenta, operatii mentale complexe (analiza, sinteza, evaluare, transfer);

itemi de tip eseu - solicita elevilor sa construiasca / produca un raspuns liber (text) in conformitate cu un set de cerinte date. Acesti itemi pot fi:

eseu structurat / semistructurat - raspunsul asteptat este dirijat, orientat si ordonat cu ajutorul unor cerinte, indici, sugestii, de exemplu: compunere / eseu dupa un plan de idei;

eseu liber / nestructurat - valorifica gandirea creativa, originalitatea, creativitatea, nu impune cerinte de structura.

VI. MATRICE DE EVALUARE:

proiectarea evaluarii pe obiective (competente) in functie de instrumentele de evaluare;

matrice de evaluare:

centrata pe capacitati (competente);

centrate pe continuturi si domenii de continut;

Unitate de invatare: .


Instrumente de evaluare

Obiective (competente) ale unitatii de invatare


Proba scrisa

Proba orala

Proba practica (proiect)

Tema de lucru in clasa

Tema pentru acasa

Observarea sistematica a elevilor
















VII .MODELUL EVALUARII AUTENTICE

Modelul evaluarii autentice propune deplasarea accentului de la evaluarea rezultatelor finale ale invatarii, la procesul de invatare. Principalele caracteristici ale acestei noi conceptii despre evaluare sunt prezentate in cele ce urmeaza.


1. Evaluarea trebuie sa fie reprezentativa pentru performantele cursantilor: cursantii realizeaza experimente, nu memoreaza informatia; sarcinile sunt contextualizate, complexe; presupune metacognitie; ofera posibilitatea exprimarii stilului de invatare al fiecaruia.


2. Criteriile de evaluare pun accent pe esential; cursantii cunosc sarcinile si criteriile de evaluare, stiu ce competente trebuie sa demonstreze. Este o evaluare holista, care promoveaza principiul conform caruia "intregul este mai important decat partea".


3. Rolul important al autoevaluarii: cursantii isi analizeaza rezultatele, le compara, isi revizuiesc strategia de invatare.


4. Creeaza cursantilor sentimentul ca munca lor este importanta, si nu doar rezultatele finale.


Modelul psihometric

Modelul evaluarii autentice



Evalueaza performantele finale ale cursantilor ("produsul" invatarii/ formarii).


Pune accent pe rezolvare de probleme.


Evaluare prin raportarea la norma de grup.


Utilitate redusa a informatiilor evaluative.


Licitarea excesiva a testelor.


Pune accent pe masurare, pe cuantificare.


Ierarhizeaza cursantii, nu incurajeaza colaborarea.


Pune accent pe evaluarea analitica.


Propune o abordare cantitativa.




Evalueaza cursantii in actiune / procesul de invatare.


Evaluarea este contextualizata, bazata pe legatura dintre experientele concrete de viata si ceea ce se invata la un curs.


Angajeaza cursantii in situatii reale de viata.


Masoara performanta actuala, ofera date calitative.


Incurajeaza autoevaluarea; incurajeaza gandirea, mai degraba decat optiunea pentru o alternativa.


Este interactiva, angajeaza cursantii in intelegerea evaluarii.


Este holista, dar accepta si modelul analitic (intregul este mai important decat partea



Important este insa ca formatorul sa stabileasca si sa comunice cursantilor care sunt criteriile de evaluare si care sunt asteptarile (capacitatea de argumentare, coerenta exprimarii ideilor, claritatea mesajului, relevanta raspunsurilor, originalitatea etc.). Criteriile trebuie comunicate ca fiind derivate din standardele de evaluare, si nu ca fiind simple "pretentii" ale formatorului.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact