StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Management bun inseamna oameni de CALITATE
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » MANAGEMENT » managementul cercetarii si dezvoltarii
Trimite articolul prin email Organizarea activitatilor de cercetare-dezvoltare : Managementul cercetarii si dezvoltarii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Organizarea activitatilor de cercetare-dezvoltare



Organizarea activitatilor de cercetare-dezvoltare



Raspandirea si aplicarea pe scara tot mai larga a prelucrarii automate a datelor, a comunicatiilor extrem de rapide au facut ca in prezent sa fie posibile salturi foarte mari, realizate in perioade scurte de timp in ceea ce priveste dezvoltarea economica in general, si a tehnologiilor, materialelor si produselor in special. Exemplul catorva tari din Asia de Sud-Est (Singapore, Thailanda, Coreea de Sud, Malayesia etc.) este edificator.




De altfel, se impune tot mai mult redefinirea profesiei de manager de la „supravegherea muncii oamenilor“ la „supravegherea aplicarii cunostintelor“.

Se afirma ca, politica in domeniul stiintei, a cercetarii stiintifice devine o componenta de importanta deosebita in politica unei tari.

Cercetarea-dezvoltarea (C-D) reprezinta activitatea sistematica si creatoare initiata pentru a spori volumul de cunostinte, inclusiv cunostintele despre om, cultura si utilizarea acestor cunostinte pentru noi aplicatii.

Sfera de cuprindere a unitatilor de C-D se refera la urmatoarele entitati: unitati specializate (cu activitate principala) in cercetare-dezvoltare, unitati economice si sociale care au colective de CD, statiuni si institute de cercetare si de productie agricola, unitatile de invatamant superior si clinicile universitare care au structuri de cercetare-dezvoltare, organizatii non-profit care desfasoara activitate de cercetare-dezvoltare.

Entitatile de C-D, prezentate pe sectoare de executie (conform metodologiei prevazute in Manualul Frascati al OECD, editia 2002, dupa modelul celor din Sistemul Conturilor Nationale) se clasifica [6]:

sectorul intreprinderi – unitati legale care desfasoara activitate de cercetare-dezvoltare, oricare ar fi forma de organizare juridica (societati comerciale sau organizatii fara scop patrimonial) sau oricare ar fi forma de proprietate majoritar privata sau majoritar de stat, care produc bunuri in scopul de a le vinde;

sectorul guvernamental cuprinde toate unitatile care apartin administratiei publice, cele care administreaza afacerile publice si aplica politica economica si sociala a societatii, precum si institutele nationale de cercetare-dezvoltare;

sectorul invatamant superior cuprinde unitatile de profil care desfasoara in mod organizat activitate de           cercetare-dezvoltare;

sectorul privat non-profit cuprinde uniuni, fundatii, asociatii culturale si sportive, organizatii religioase (de cult), sindicate, partide si formatiuni politice, care desfasoara activitate de           cercetare-dezvoltare.

Uzual se admite ca activitatile de cercetare stiintifica se pot clasifica (mai ales in cazul industriilor de proces), in [6]:

Cercetarea fundamentala, consta in activitati experimentale sau teoretice initiate cu scopul principal de a acumula noi cunostinte privind aspectele fundamentale ale fenomenelor si faptelor observabile fara a avea in vedere o aplicatie deosebita sau specifica. Cercetarea fundamentala, fara vreo posibilitate imediata de aplicare practica, este desfasurata de regula in mediile academice si cel mai des subventionata de stat sau de organizatii regionale, de exemplu prin programele specifice ale Uniunii Europene.

Cercetarea aplicativa reprezinta activitatea de investigare originala in scopul acumularii de noi cunostinte, fiind insa orientata, in principal, spre un scop sau obiectiv practic, specific. Cercetarea aplicativa vizeaza imbunatatirea unor produse/tehnologii existente si care poate avea loc chiar in unitatile industriale respective.

Dezvoltarea experimentala reprezinta activitatea sistematica, care utilizeaza cunostintele existente acumulate in urma cercetarii si/sau experientei practice in scopul  lansarii in fabricatie de noi materiale, produse si dispozitive, introducerea de noi procedee, sisteme si servicii sau imbunatatirea substantiala a celor deja existente. Dezvoltarea experimentala vizeaza obtinerea unor rezultate practice intr-un timp relativ scurt (luni, ani), desfasurata pe baze comerciale, de obicei de catre organizatii specializate. Dezvoltarea experimentala implica fazele de pilot si de prototip precum si cercetarile executate pe baza de contract, daca clientul solicita realizarea de lucrari care se includ in definitia de mai sus si care presupun existenta unui element de noutate.

Conform [12], se defineste

Dezvoltarea tehnologica ca formata din activitatile de inginerie a sistemelor si de inginerie tehnologica, prin care se realizeaza aplicarea si transferul rezultatelor cercetarii catre agentii economici, precum si in plan social, avand ca scop introducerea si materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme si servicii, precum si perfectionarea celor existente, si care cuprinde:

a)     cercetarea precompetitiva, ca activitate orientata spre transformarea rezultatelor cercetarii aplicative in planuri, scheme sau documentatii pentru noi produse, procese ori servicii, incluzand fabricarea modelului experimental si a prototipului, care nu pot fi utilizate in scopuri comerciale;

b)    cercetarea competitiva, ca activitate orientata spre transformarea rezultatelor cercetarii precompetitive in produse, procese si servicii care pot raspunde, in mod direct, cererii pietei, incluzand si activitatile de inginerie a sistemelor, de inginerie si proiectare tehnologica.



In tabelul 2.3 sunt prezentate exemple de tipuri de cercetare din domenii diverse [8]


Tabelul Exemple de tipuri de cercetare

Nr. crt.

Domeniul de aplicare

Cercetare fundamentala

Cercetare aplicativa

Dezvoltare experimentala


Constructia de masini si utilaje

Elemente de geometrie analitica, geometrie in spatiu

Studiul legilor de deplasare a organelor de masini in scopul generarii suprafetelor unei piese - realizarea unui software specializat pentru fabricatia asistata de calculator

Realizarea masinilor–unelte cu comanda numerica, centre automate de prelucrare


Industria automobilelor

Studiul legilor aerodinamicii

Realizarea unui software specializat pentru modelarea caroseriei automobilului care sa respunda cerintelor de aerodinamicitate luand in consideratie constrangerile legate de tehnologia disponibila

Realizarea prototipului caroseriei


Instalatii de incalzire

Legile termodinamicii

Studierea variatiilor parametrilor termodinamici in functie de natura fluidelor, temperaturi

Realizarea statiei pilot pentru testarea rezultatelor


Activitatea de cercetare-dezvoltare cuprinde [6]:

cercetarea-dezvoltarea interna care include activitatile creatoare intreprinse sistematic in cadrul entitatilor de  C-D, in vederea cresterii volumului de cunostinte si a utilizarii lor in scopul realizarii de produse (bunuri sau servicii) si procese noi si imbunatatite (inclusiv dezvoltare de software);

cercetarea-dezvoltarea externa care include activitatile de cercetare-dezvoltare prezentate anterior, dar realizate de catre alte entitati sau institute de cercetare.

Studiu de caz: Imbinarea cercetarii-dezvoltarii interne cu cea externa.



Majoritatea firmelor mari de astazi abandoneaza schimbarea tehnologica pe care ele o puteau exploata. In mod clar, pozitia concurentiala pe termen lung pentru majoritatea firmelor industriale depinde de abilitatea lor de a gestiona, de a creste si de explicitare a bazei lor tehnologice.

Astfel, una din metodele prin care producatorii de echipamente electrocasnice isi asigura succesul pe piata consta in realizarea unui parteneriat cu producatorii de masini-unelte cei mai importanti. Aceste firme din domeniul mecanic nu numai ca au experienta tehnica de a proiecta si de a construi masini-unelte avansate, dar poseda experienta in cercetare care poate contribui la producerea de echipamente si utilajele. Firmele de mecanica partenere cunosc in detaliu procesele esentiale si problemele ce apar in legatura cu aceste tipuri de echipamente.

In activitatea de materializare a unei tehnologii (produs) industriale se parcurg, in timp, mai multe etape (prezentate schematic in figura 2.1) [15]:

Cercetarea stiintifica (CS) reprezinta examinarea posibilitatilor de realizare a transformarilor respective. Rezultatul cercetarii stiintifice il constituie in acest context un proces tehnologic.


Dezvoltarea tehnologica (DT) furnizeaza date pentru proiectare (de exemplu, in industriile de proces, constante cinetice, proprietati fizice, date privind ridicarea la scara etc.).

Proiectarea (P) stabileste dimensiunile viitoarei tehnologii (produs). Se pune problema oportunitatii realizarii sau nu a tehnologiei (produsului) – cat costa, unde se amplaseaza, care este eficienta economica etc.

Realizarea fizica a tehnologiei/produsului (RF) se refera la activitatile de constructii-montaj ale primului exemplar al produsului/tehnologiei in care se vor materializa etapele anterioare.

Punerea in functiune (PF) este o etapa foarte scurta comparativ cu celelalte, dar foarte importanta, mai ales pentru primul exemplar de al produsului.

Atingerea parametrilor proiectati (AP) este o perioada de maximum un an, in care tehnologia/produsul trebuie sa atinga in functionare starea avuta in vedere la proiectare.

Functionarea eficienta (FE) din punct de vedere economic.

De fapt, problema eficientei economice, care la modul cel mai general, reprezinta raportul dintre rezultatele economice si eforturile economice asociate unei activitati, trebuie considerata in timpul fiecarei etape. Pentru aceasta trebuie cunoscute cat mai bine toate cheltuielile si rezultatele care apar.

Nu se pot considera ca fiind activitati de                      cercetare-dezvoltare ]

testele si analizele de rutina de orice fel care se executa pentru controlul cantitatii si calitatii sau modificarilor de rutina ale materiilor prime, produselor intermediare si finale, chiar daca ele conduc in final la unele imbunatatiri (cauza excluderii rezida in faptul ca ele nu aduc noutati sau un grad semnificativ de inovare);

studiile de piata, analizele de cost

productia de proba, daca scopul acesteia nu este realizarea unui produs ameliorat;

lucrarile cu caracter administrativ legate de elaborarea brevetelor de inventie sau achizitionarii de licente; testele de verificare a brevetelor sau licentelor; testele pentru rezolvarea unor litigii;

activitatea de proiectare si de constructie avand ca scop construirea, rearanjarea sau pornirea unor tehnologii / produse, altele decat acelea al caror unica folosinta urmeaza a fi activitatea de cercetare-dezvoltare.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre managementul cercetarii si dezvoltarii








































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare