StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Management bun inseamna oameni de CALITATE
management MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » managementul financiar » Functia financiara

Managementul financiar si filosofia economiei de piata



Obiectivul esential al unei economii care se bazeaza pe libertatea alegerii (optiunii) trebuie sa-l constituie maximizarea satisfactiei (economice) a consumatorului. Libera alegere, libera initiativa presupune proprietatea privata si capital. O economie care se bazeaza pe proprietatea privata si capital reprezinta o asemenea economie capitalista, iar societatea care se bazeaza pe o economie recunoaste proprietatea privata (indiduala), care poate imbraca o multitudine de forme posibile.
Persoanele fizice si juridice dispun de capitalul lor asa cum doresc, respectand regulile de joc impuse de catre piata si institutionalizate de catre autoritatea publica.In acest context, pot fi generate cel putin trei intrebari:
- cum actioneaza indidul intr-o economie capitalista?


- ce determina ca economia sa functioneze?
- este initiativa libera cel mai bun sistem posibil? Datorita faptului ca indizii sunt proprietari de capital si
nu exista, in general, restrictii asupra locului, momentului si modului de utilizare a capitalului, acestia isi pot canaliza capitalul spre acele actitati pe care ei le considera cele mai profiile.
Prin procesele de investire a resurselor (economiilor) lor in ceea ce considera ca reprezinta cea mai buna alternativa, indizii se ajuta pe ei, dar si societatea in ansamblu. Auto-interesul indidual promoveaza bunastarea sociala.
Logica functionarii economiei capitaliste ar putea fi rezumata astfel:
- indizii isi angajeaza capitalul urmand maximizarea venitului lor;
- indizii nu urmaresc promovarea interesului public, nestiind daca si cat de mult il promoveaza;
- interesul indizilor este de a-si proteja propriul venit (beneficiu);
- coordonarea "sociala" a indizilor este asigurata de convergenta intereselor (mana inzibila);
- promovandu-si propriile interese indizii creeaza o economie mult mai eficienta decat daca ar avea intentia sa o creeze.
Mesajul acestei logici este urmatorul: daca indizii "muncesc" pentru a-si imbunatati propriul nivel de trai, el contribuie neintentionat la cresterea bunastarii intregii societati. Aceasta "mana inzibila" actioneaza automat, solutionand simultan multitudinea de probleme din economie.
Initiativa particulara si concurenta interconditioneaza astfel incat, pentru a-si realiza propriile obiective, "producatorii" trebuie sa ofere cantitatea "corecta" de bunuri la momentul "potrit", aprecierea modului de realizare a acestor cerinte facand-o consumatorul.
Modificandu-si continuu scara valorilor, preferintele, atitudinile si obiceiurile, consumatorii obliga pe producatori sa-si adapteze parametrii de productie, tehnologiile, preturile, calitatea produselor.
Plasate in logica economiei capitaliste, deciziile financiare ale agentilor economici se bazeaza implicit pe realitatea dura ca atat indizii cat si intreprinderile isi urmaresc propriile interese, conditie a unei economii eficiente. Cele mai veridice decizii financiare sunt generate de propriul interes si nu de valori, "motivatii morale".
Sistemul economiei de piata, in ansamblul sau, generator de bunastare si eficienta, se bazeaza tocmai pe afirmarea interesului indidual in luarea deciziilor. Acestea sugereaza ca in sine auto-interesul, propriul interes are un "miez" de moralitate, prin aceea ca urmareste realizarea celei mai bune actiuni. De exemplu, la extreme, speculantul la bursa urmareste sa dena milionar, in timp ce calugarul la manastire aspira la mantuire.
Fundamental, nici unul din cei doi nu e imoral, atata timp cat comportamentele lor respecta niste reguli (scrise sau nescrise), norme, structuri. Comportamentul imoral apare in cazul aceluia care urmareste realizarea propriului interes incalcand regulile, prin fals, inselaciune etc.
Filosofia afacerilor intr-o economie de piata, cu toate ca se bazeaza pe promovarea interesului indidual, se opune comportamentelor imorale, neetice, in sensul prezentat mai sus.
Asta nu inseamna ca asemenea comportamente nu exista.




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact