Proiect marfuri alimentare - cerealele

UNIVERSITATEA CRESTINA ,DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA DE" MANAGMENT TURISTIC SI COMERCIAL"

PROIECT

MARFURI ALIMENTARE

"CEREALELE"

Cerealele

Capitolul I  Definirea si obtinerea cerealelor

Cerealele sunt produse vegetale din familia graminee care au ca fruct mai multe cariopse reunite pe un spic sau in stiulete.

Agricultura este ramura economiei care ajuta la obtinerea cerealelor, prin cultivarea solului.

a)     Produsul selectat din grupa cerealelor este graul.

b) Graul reprezinta principalul produs din grupa cerealelor pentru ca are cea mai mare importanta economica, deoarece este folosit atat in alimentatia omului cat si a animalelor.

c) TEHNOLOGIA CULTIVARII GRAULUI.

1. ZONAREA CULTURII SI SOIURILOR

Graul de toamna asigura cele mai bune rezultate pe solurile fertile si permeabile, in conditii de aprovizionare buna cu apa si in absenta temperaturilor extreme. Zonele cele mai favorabile pentru grau de toamna sunt: Campia din sudul tarii, Dobrogea si sudul Moldovei.

Trebuie evitate:

- solurile nisipoase, saraturate, scheletice sau puternic erodate,

- terenurile supuse frecvent fenomenului de baltire.

Zonarea soiurilor are in vedere concordanta dintre resursele pedo-climatice ale fiecarei zone si particularitatile biologice ale fiecarui soi. Se recomanda soiuri care au o capacitate de productie ridicata, permit reducerea la minimum a riscurilor de calamitate a culturii, asigura o calitate a recoltei corespunzatoare cerintelor industriei prelucratoare si prezinta o diversitate privind perioada de vegetatie, rezistenta la boli si la factorii abiotici, precum si particularitatile

morfobiologice.

2. AMPLASAREA CULTURII

Planta premergatoare si rotatia culturilor contribuie la

- reducerea gradului de infestare cu buruieni, boli si daunatori,

- acumularea apei si a elementelor nutritive in sol

- efectuarea corespunzatoare a pregatirii terenului si semanatului.

Culturile timpurii, apro 353i87d ape fara exceptie, sunt bune premergatoare pentru grau, dintre  acestea cele mai valoroase fiind leguminoasele pentru boabe si cele furajere (mazarea, fasola,borceagul), precum si rapita, inul de ulei, inul de fuior, cartofii timpurii si cartofii de vara.

Cresterea suprafetei de premergatoare timpurii reprezinta o masura eficienta de ridicare a productiei la graul de toamna in toate zonele. Din grupa premergatoarelor timpurii fac parte si cerealele paioase care asigura conditii favorabile de pregatire a terenului, o rezerva mai mare de apa si de elemente nutritive din sol. Utilizarea lor ca premergatoare pentru grau este limitata la un an, pentru prevenirea extinderii atacului de boli si de daunatori si a infestarii cu buruieni greu de combatut. A doua categorie de culturi bune premegatoare pentru grau sunt cele care se recolteaza la mijlocul lunii septembrie (soia, floarea-soarelui, hibrizii timpurii de porumb, primele suprafete eliberate de sfecla de zahar si cartofii de toamna). Prin masuri adecvate de fertilizare si pregatire a terenului care sa asigure semanatul si rasarirea plantelor in perioada optima, aceasta categorie de premergatoare poate asigura productii ridicate de grau.

Culturile tarzii de porumb, sfecla de zahar, culturile duble, care nu asigura pregatirea corespunzatoare a terenului si a semanatului in perioada optima, sunt contraindicate ca premergatoare pentru graul de toamna.

Se va evita amplasarea graului pe:

- sol infestate cu daunatori de sol si agenti fitopatogeni, care se transmit prin resturi vegetale

- terenuri tratate cu erbicide al caror efect rezidual se mentine in sol.

Cultura graului se va amplasa in asolamente stabilite cu durata de 2 - 6 ani.

Rotatia grau - porumb va fi intrerupta dupa 3 - 4 cicluri prin introducerea unei leguminoase, in

scopul evitarii extinderii bolilor si a imburuienarii.

3. APLICAREA INGRASAMINTELOR

Aplicarea ingrasamintelor organice, chimice si a amendamentelor calcaroase se face pe baza cartarii agrochimice si in functie de:

- planta premergatoare,

- fertilizarea aplicata anterior,

- gradul de aprovizionare cu apa,

- nivelul productiei posibil de obtinut.

Fertilizarea organica se recomanda la culturile premegatoare. Sub forma semifermentata, gunoiul de grajd poate fi aplicat si direct culturii graului, in doza de 15-20 t/ha. Ingrasamintele chimice se aplica pentru completarea necesarului de elemente nutritive ale plantelor, tinand cont de fertilizarea organica aplicata in cadrul rotatiei si de ceilalti factori mentionati. Fertilizarea cu fosfor contribuie la depasirea productiei medii de 3 - 4 t/ha, prin valorificarea mai eficienta a ingrasamantului cu azot. Graul valorifica mai bine ingrasamintele

cu fosfor, comparativ cu porumbul sau alte plante de cultura, care folosesc efectul remanent al

fertilizarii cu fosfor dat la grau. Dozele de fosfor sunt cuprinse intre 60 si 80 kg P2O5 t/ha, tinand cont de productia scontata, cantitatea de gunoi de grajd aplicata, tipul de sol si starea acestuia de aprovizionare cu fosfor. Ingrasamintele cu fosfor se administreaza prin imprastierea uniforma la suprafata solului si se incorporeaza odata cu aratura sau inainte de pregatirea patului germinativ, prin discuire. In lipsa ingrasamintelor cu fosfor se recomanda aplicarea de ingrasaminte complexe, cu continut ridicat in fosfor (16:48:0; 13:26:13). Fertilizarea cu potasiu este necesara numai pe solurile cu un continut in potasiu schimbabil mai mic de 150 ppmK, administrandu-se doze de 40 - 80 kg K2O /ha cu prioritate in conditii de cultura intensiva. Ingrasamintele cu potasiu se administreaza ca si cele cu fosfor, inainte de aratura sau inainte de pregatirea patului germinativ. Daca doza de potasiu nu poate fi asigurata din ingrasamintele complexe, atunci se aplica separat, sub forma de sare potasica.

Capitolul II Prezentarea sortimentului

a)     Graul face parte din grupa cerealelor graninee.

b)     Din aceeasi grupa, anume a cerealelor graninee mai fac parte:

-secara

-orzul

-ovazul

-porumbul

-orezul

c)

Capitolul III Caracteristicile de calitate ale graului

a)     -O prima caracteristica oranoleptica a graului este aceea de miros. Daca graul miroase a ranced inseamna ca nu s-au respectat conditiile de pastrare.

Ceea de-a doua caracteristica este aceea a vazului, culoarea graului trebuie sa fie deschisa deoarece si produsele obtinute din acel grau trebuie sa aiba o culoare placuta.

Daca este inchis la culoare inseamna ca este alterat si nu mai trebuie folosit pentru consum. Culoarea trebuie sa fie de la galben deschis la galben roscat.

-Caracteristici fizico-chimice:

umiditate (%), aciditate (in grade), uniformitate si granulozitate (mm), continut in cenusa totala (%) si infestarea;

b)     -masa (greutate) hectolitrica trebuie sa fie de circa 75%

-gluten umed circa 22%

-indice glutenic circa25%

-sticlozitate in sectiune circa30%

-umiditate circa 14%

-secara maxim 6%

-corpuri straine maxim 3% compuse din

-corpuri negre maxim 1% din care

-negina maxim0,5%

-alte corpuri vatamatoare maxim0,2%

-boabe incoltite maxim 1%

-boabe de grau malurate sau taciunate maxim5 %

Infestare cu daunatori nu se admite.

c)

Factorul A - Fertilizarea cu patru graduari:

a1 - N0P0 ( martor)

a2 - N80P70

a3 - N120P70

a4 - N160P70

Factorul B - Soiul, cu noua graduari:

b1 - Flamura 85 (martor)

b2 - Fundulea 4

b3 - Lovrin 34

b4 - Rapid

b5 - Alex

b6 - Dor

b7 - Delabrad

b8 - Boema

b9 - Romulus

Pentru interpretarea statistica a rezultatelor, toate variantele experientei au fost dispuse in

patru repetitii, fiind semanat in benzi de 8 randuri, cu distanta intre randuri de 14 cm, la

adancimea3 de 4 cm..

Lotul experimental a fost incadrat in doua benzi de semanatoare, semanate cu martorul

Flamura 85.

In timpul perioadei de vegetatie s-au facut urmatoarele observatii si determinari:

Observatiile fenologice din timpul perioadei de vegetatie (lungimea perioadei de vegetatie, rezistenta la boli a soiurilor studiate, rezistenta la iernare, densitatea plantelor) s-au determinat prin numaratori direct in teren; masuratorile biometrice (inaltimea plantelor, numar boabe in spic, numar de spice/m2, productia de cariopse) s-au determinat prin masuratori in teren, numarare si cantarire in laborator.

Soiurile luate in studiu in cei trei ani experimentati, au avut o rezistenta moderata la boli si o

rezistenta foarte buna la ienare.

Interpretarea statistica a tuturor rezultatelor obtinute s-a facut dupa metoda analizei

variantei. Rezultatele s-au centralizat in tabele si s-au intocmit grafice.

Cercetarile efectuate in perioada 2004-2007, in cadrul Statiunii de Cercetare- Dezvoltare

Agricola Valu lui Traian, cu privire la influenta fertilizarii, soiului si interactiunii fertilizare x soi asupra numarului de boabe in spic, a numarului de spice/m2 si a productiei au scos in evidenta o serie de aspecte:

Inaltimea plantelor a avut valori cuprinse intre 82 cm la soiul Dor in anul agricol 2006-

2007 si 93 cm, la soiul Boema, in anul agricol 2004-2005.

Numarul de spice la m2 a fost influentat de fertilizare, soi si conditiile climatice.

Influenta fertilizarii asupra numarului de spice/m2 a determinat obtinerea de sporuri foarte

semnificative in perioada 2004-2007, pe agrofondul N160P70, sporuri foarte semnificative cuprinse intre 172,2 spice/m2, in anul agricol 2005-2006 si 66,6 spice/m2 in anul agricol 2004-2005.

Cel mai mare numar de 816,6 spice/m2, a fost realizat de Alex in anul agricol 2004-2005,

care de altfel realizeaza numarul cel mai mare de spice/m2 in fiecare an experimentat. Cel mai mic numar de 521,8 spice/m2, a fost de soiul Delabrad, in anul agricol 2006-2007.

Numarul de boabe in spic a fost de asemeni influentat de fertilizare, soi si conditiile

climatice. Cel mai mare numar de 34,7 boabe in spic, a fost realizat de soiul Rapid, in anul agricol 2004-2005, iar cel mai mic numar de 21,4 boabe in spic, a fost realizat de soiul Romulus, in anul agricol 2005-2006.

In ceea ce priveste influenta agrofondului asupra numarului de boabe in spic, cel mai mare

numar de 34,0 boabe in spic a fost realizat pe agrofondul N120P70 in anul agricol 2004-2005, iar cel mai mic numar de 19,4 boabe in spic a fost realizat pe agrofondul nefertilizat in anul agricol 2005- 2006.

Graul valorifica eficient ingrasamintele chimice, azotul fiind elementul nutritiv care determina obtinerea unor sporuri de productie cele mai mari.

Productia de cariopse cea mai mare de 6313,8 kg/ha, a fost realizata de soiul Alex, in anul

agricol 2004-2005, iar cea mai mica productie de 4118,1 kg/ha, a fost realizata de soiul Dor, in anul agricol 2006-2007. In ceea ce priveste influenta fertilizarii asupra productiei de cariopse, media pe cei trei ani, cea mai mare productie de 5861,5 kg/ha, au fost obtinute pe agrofondul N160P70, urmata de varianta N120P70, cu 5502,2 kg/ha. Toate variantele fertilizate au realizat sporuri de productie asigurate statistic.

In medie pe cei trei ani, soiurile folosite in experienta au realizat productii ce depasesc 5000

kg/ha, cu exceptia soiului Lovrin 34, care a realizat 4920,9 kg/ha.

Cea mai mare productie s-a obtinut la soiul Alex, cu 5429,2 kg/ha, urmat de Rapid, cu

5277,5 kg/ha si Boema, cu 5260 kg/ha.

Interactiunea dintre fertilizare si soi a evidentiat varianta N160P70 x Alex, cu o productie

medie pe trei ani de 6183,3 kg/ha, cu o diferenta foarte semnificativa de 1800 kg/ha.

Pe locul al doilea s-a situat varianta N160P70 x Rapid, cu 6133,3 kg/ha, diferenta fata de

varianta martor fiind distinct semnificativa.

Alte variante fertilizate cu N160P70, cu soiurile Boema, Delabrad, Flamura 85, Fundulea 4 si

Romulus, au inregistrat diferente distinct semnificative fata de varianta martor N0P0 x Flamura 85.

Masa hectolitrica este cotata ca element de apreciere a calitatii, o masa hectolitrica ridicata

indica o samanta de calitate. Cea mai mare de 80,8 kg/hl a fost realizata de soiul Lovrin 34, in anul agricol 2006-2007, iar cea mai mica masa hectolitrica de 70,8 kg/hl a fost realizata de soiul Romulus, in anul agricol 2004-2005.

Influenta fertilizarii asupra masei hectolitrice ne arata ca pe agrofondurile N160P70 se obtin in

anii experimentati cele mai mari mase, vand valori cuprinse intre 79,4 kg/hl in anul agricol 2006- 2007 si 75,6 kg/hl in anul agricol 2004-2005.

Masa a o mie boabe are legatura stransa cu productia, soiurile cu masa a o mie de boabe mai mare au o capacitate de productie mai mare.

Cea mai mare masa a o mie de boabe de 52,7 g, a fost realizata de soiul Lovrin 34, in anul

agricol 2006-2007, iar cea mai mica masa a o mie de boabe de 35,7 g, a fost realizata de acelasi soi Lovrin 34, in anul agricol 2006-2006.

Masa a o mie de boabe a fost influentata de fertilizare, varianta N160P70 avand MMB de 47,7

g, iar varianta N0P0, 46,5 g in anul agricol 2004-2005. In anul agricol 2005-2006, MMB a fost de 39,8 g in varianta N160P70 si 39,8 g in varianta N0P0. In anul agricol 2006-2007, masa a o mie de boabe a fost mai mare si a oscilat intre 54,5 g in varianta N160P70 si 44,7 g in varianta N0P0.

Continutul si productia de proteina din cariopsele de grau au fost influentate de fertilizare

si soi. Astfel, cel mai mare procent de proteina de 15,5 %, a fost realizat de soiul Boema, in anul  agricol 2005-2006, iar cel mai mic procent de proteina de 12,2 %, a fost realizat de soiul Alex, in anul agricol 2006-2007.

Productia de proteina cea mai mare de 957,7 kg/ha, a fost realizata de soiul Boema, in anul

agricol 2005-2006, iar cea mai mica productie de proteina de 473,8 kg/ha, a fost realizata de soiul Alex, in anul agricol 2006-2007. Se poate spune ca, atat continutul cat si productia de proteina mai mica, realizata in anul agricol 2006-2007 fata de anii precedenti, se datoreaza conditiilor climatice si in special lipsei precipitatiilor.

Ingrasamintele cu azot si fosfor au influentat continutul in proteina, gluten umed si indicele de deformare.

Continutul in proteina, in medie pe cei trei ani a crescut odata cu cresterea dozelor de azot, de la 12,3 % in varianta N0P0, la 14,6 % in varianta N160P70. Glutenul umed a crescut de la 27,4 % in varianta N0P0, la 32,4 % in varianta N160P70, iar indicele de deformare a fost de 8,33 mm in varianta N0P0 si 6,33 mm in variantele N120P70 si N160P70.

Conform nivelului de calitate, privind continutul de proteina bruta si productia de proteina la

ha, soiurile de grau experimentate sunt incadrate in grupa de calitate " foarte buna".

In analiza eficientei economice a culturii graului de toamna s-au avut in vedere urmatorii indicatori: cheltuielile totale (RON/ha), costul de productie (RON/kg), venitul total (RON/ha),

profitul brut (RON/ha) si rata profitului (%).

Fertilizarea cu ingrasaminte chimice a produs o scadere a ratei profitului, datorita

cheltuielilor pe care le presupune acest proces tehnologic.

Cercetarile efectuate demonstreaza ca, in cei trei experimentati, pe agrofondurile nefertilizate desi se obtin productiile cele mai mici, rata profitului este cea mai mare( 109,7 % - soiul Delabrad, pe agrofondul N0P0), comparativ cu agrofondurile fertilizate(24,20 %, acelasi soi,

pe agrofondul N160P70). Rezultatele obtinute confirma la scare mare relatarile din literatura de specialitate dar sunt specifice conditiilor de experimentare si vin sa contribuie cu elemente de noutate la o mai buna intelegere a fenomenelor.

d) Graul incoltit , cel atacat de daunatori sau sistavit din cauza conditiilor de cultura improprii, este considerat furajer si serveste pentru hrana animalelor.

e) Pentru a benificia de valoarea nutritiva a graului, acesta trebuie sa fie consumat intr-o forma cat mai apropiata de starea sa naturala, incat substantele naturale pe care le contine sa fie cat mai putin afectate. Se stie ca aceasta cereala contine vitamine (vitamine E, carotenoizi, beta-caroten, precursori ai vitaminei A, complexul vitaminic B), aminoacizi (alanina, arginina, acid aspartic, etc.), acizi grasi (acid stearic, acid oleic, acid linoleic, acid linolenic), carbohidrati (fructoza, sucroza, amidon) si numeroase minerale (sodiu, potasiu, magneziu, calciu, mangan, fier, cobalt, cupru, zinc, nichel, crom, seleniu, etc).
Cea mai mare parte a acestor constituenti benefici sunt continuti in coaja boabelor de grau, care, dupa prelucrare (macinare, cernere, etc.), devine tarate. De aceea, specialitatile de panificatie produse din faina integrala (ce contine si tarate), cum ar fi painea neagra si intermediara, painea Graham, etc., sunt mult mai sanatoase decat cele produse din faina alba (lipsite de tarate).Cercetarile stiintifice au pus in evidenta proprietatile medicinale ale graului: antidiuretic (semintele), antiinflamator (radacina), antimicrobian (radacina), diuretic (radacina), emolient, laxativ, nutritiv, reconfortant, tonic

Indicatiile graului:
-boli carentiale - in cazuri de demineralizare;
-afectiuni chirurgicale - in abcese;
-afectiuni dermato-venerice - acnee, eritem, erizipel, furunculoza, impetigo, intertrigo, iritatii cutanate, panaritiu, boli pruriginoase (cu mancarime de piele), scabie;
-boli ale sangelui - anemie;
-disfunctii metabolice -obezitate, scade riscul de diabet, imbunatateste controlul glucozei in sange;
-boli alergice - urticarie;
-boli cardiovasculare, in general, incluzand si ateroscleroza, reduce de asemenea riscul de bolilor cardiace;
-boli digestive - litiaza biliara, colita, afectiuni hepatice, hemoroizi, diverse simptome sau manifestari functionale din sfera digestiva (diaree, constipatie, dispepsie, dureri epigastrice);
-boli genitale - adenom de prostata, fibrom uterin, impotenta sexuala, sterilitate;
-boli infectioase - antrax, difterie, dizenterie, febra tifoida, tuberculoza, infectii virale;
-boli psihice - depresie, nevroza, psihastenie;
-boli ale aparatului locomotor - reumatism, entorsa, afectiuni neuromusculare;
-afecsiuni urinare - cistita, retentie de urina, pielonefrita, infectii urinare (in general);
-prin continutul in fibre graul integral ajuta si la prevenirea cancerului de colon Pentru tratamentele acestor afectiuni preparatele din grau se pot administra intern sau extern. In uz intern, cel mai simplu mod de administrare este sub forma regimului Oshawa nr. 7.
In uz extern, se pot administra cataplasme calde cu tarate de grau, clisme cu macerat preparat din tarate de grau, saculeti cu tarate incalziti, aplicati pe locuri dureroase, etc.Pentru ca graulul sa poata fi consumat acesta in primul rand trebui sa corespunda termenului de valabilitate si sa aiba un aspect placut.

Capitolul IV Ambalarea si etichetarea produsului

a) Ambalarea se face pentru livrare:

-an gros: saci textili, de hartie, cutii de carton, hartie sau plastic

-an detail: pungi de hartie de pergament sau folii de polietilena avizate de Ministerul Sanatatii.

Pastrarea se face in spatii special amenajate, curate, cu o umiditate de pana la 75% si o temperatura sub 10 grade C.

b) Ambalarea graului pentru magazine se fece in pungi de picoxistrobin  cu eticheta stantata ,cu data de fabricatie si denumirea graului respectiv.

c)     Asa cum am mentionat mai sus eticheta trebuie sa contina data de valabilitate, denumirea graului respectiv, cantitatea de grau existenta in ambalajul respectiv (de unica folosinta) precum si codul de bare.

Capitolul V

a)     Tetmenul de valabilitate tebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii

-tebuie sa fie trecuta data fabricatiei prodsului precum si data limita pentru consumarea acestuia. Daca pe eticheta graului nu este mentionata data de fabricatie sau data limita inseamna ca nu corespunde normelor de calitate.

b) Durata termenului de valabilitata la toate soiurile de grau este de 12 luni daca sunt indeplinite conditiile de pastrare.

c) Conditiile de pastrare ale graului in depozite rebuie sa indeplineasca anumite conditii si anume

- sa fie pasteat la temperatura medie circa 20, 25 grade

- sa nu aiba contact cu apa deoarece acest lucru duce la incoltirea acestuia

- de preferat sa fie aliniat daca este depozitat in pungi de plastic

- daca este delozitat in incaperi mari cum ar fi un depozit de cereale trebuie sa se indeparteze impuritatile si daunatorii deoarece graul trebuie sa ajunga in magazine in conditii optime de comercializare.

- incaperea in care sunt depozitate cerealele trebuie sa fie aerisita.

Bibliografie:

Merceologie alimentara: Profesori- Burda Alexandru

- Bologa Neicu

Merceologie ,Metode si tehnici de determinare a calitatii"

Profesori:- Burda Alexandru

- Barbulescu Georgeta

- Bologa Neicu