StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Sa facem proiecte sanatoase
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » managementul tehnologic » Sistemele de fabricatie de montaj sl flexibilitatea lor
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Definirea sistemului de productie de montaj si a sistemului de fabricatie de montaj



Definirea sistemului de productie
Orice intreprindere economica poate fi considerata, conform conceptiei sistemice, un sistem cibernetico-economic sau un sistem de productie. Sistemul de productie poate fi definit ca un ansamblu organizat de resurse materiale si umane, cu obiectivul de a crea bunuri in conditii de eficienta economica.
Jay W. Forrester defineste sistemul de productie ca fiind "un ansamblu de elemente care se pot afla in diverse stari" sau "un ansamblu de riabile care pot lua diverse lori". El completeaza definitiile prin descrierea matematica a relatiilor de interconexiune existe



nte intre elementele sistemului - intreprindere, precum si intre acestea si mediul exterior intreprinderii. Forrester subliniaza ca definirea notiunii de sistem de productie, asociat unei intreprinderi, trebuie sa cuprinda sublinierea existentei relatiilor de conexiune inversa ("feed-back"), fie pozitive (amplificare), fie negative (amortizare). Aceasta intrucat conexiunea inversa poate sa indice daca intreprinderea este un sistem sil sau insil si daca este dotata sau nu cu regulatoare eficace. Sistemele de productie de tipul intreprinderii industriale sunt sisteme dinamice, complexe si deschise.
Totodata, sistemul de productie este definit ca fiind un ansamblu de oameni, echipamente si alte resurse aflate in interactiune in vederea atingerii unor obiective clare, precise si presilite, caracterizate de procesul de autoreglare pe baza conexiunii inverse, prin intermediul unui factor constient, de natura umana. Orice intreprindere industriala sau orice subdiviziune a acesteia (sectie, atelier, linie tehnologica de montaj sau de prelucrare, loc de munca individual sau colectiv, masina, utilaj ori reuniuni ale acestora) reprezinta subsisteme de productie.
Un sistem de productie este un ansamblu de elemente componente a caror functie o reprezinta transformarea unui set de elemente de intrare intr-un anumit element de iesire, dorit atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ (Chase si Aquilano, 1985). Obiectivul general al unui sistem de productie este realizarea unui anumit produs, la termenele silite, cu un cost de productie minim. Totusi, cea mai mare parte a sistemelor de productie foloseste unele criterii suplimentare in vederea eluarii rezultatelor si a controlului activitatii. Cate dintre aceste criterii tipice pentru o intreprindere industriala sunt: 1) volumul productiei; 2) costurile materiale, cu manopera, de livrare etc; 3) gradul de utilizare a echipamentului si a fortei de munca; 4) calitatea produselor; 5) livrarea la termen; 6) volumul si eficienta investitiilor; 7) flexibilitatea de schimbare a produselor; 8) flexibilitatea fata de modificarea volumului cererii.
Elementele componente ale unui sistem de productie pot fi grupate, dupa natura lor fizica, in sase sisteme: 1) material, care cuprinde resursele materiale (materii prime, materiale, semifabricate, produse finite); 2) uman, respectiv oamenii, personalul intreprinderii; 3) echipamente, respectiv echipamentele de productie, de control, de prelucrare automata a datelor; 4) bani, adica resursele financiare; 5) decizional, respectiv ordine, dispozitii; 6) informational - informatii, fisiere, documente, rapoarte. Sistemul informational joaca un rol foarte important intrucat functia sa consta in a asigura legatura intre celelalte cinci sisteme.
Sistemul de productie de montaj este definit ca un ansamblu de elemente, care are drept functie de baza transformarea unor repere disparate si/sau subansamble intr-un produs mai complex, prin combinarea lor intr-o anumita conuratie, bine definita, in functie de necesitatile clientilor.


Definirea sistemului de fabricatie
Sistemul de fabricatie reprezinta un ansamblu de mijloace si de relatii existente intre mijloace, capabil sa rezolve o anumita sarcina sau un anumit domeniu de sarcini de fabricatie, realizand o anumita transformare, dorita, a fluxului de materiale si de informatii, cu ajutorul fluxului de energie, astfel incat materialului sa i se imprime anumite modificari fata de forma si calitatea initiala, care sa-i mareasca loarea.
Putem particulariza definitia sistem


ului de montaj ca sistem de fabricatie, componenta a sistemului de productie al unei intreprinderi, astfel: ansamblu de mijloace si de relatii existente intre mijloace, capabil sa rezolve sarcini legate de montajul unui anumit produs finit, prin transformarea dorita a unor repere individuale si/sau subansamble intr-un produs mai complex, prin combinarea lor in conformitate cu o anumita conuratie presilita.
Orice sarcina de productie necesita, pentru a fi realizata, materie, energie, spatiu, timp si informatie, in urmatoarea ordine: concentrarea materiei si a energiei intr-un anumit loc distinct si la un moment precis, respectiv informatie pentru a organiza de o maniera coerenta acest ansamblu. Informatia distribuie materia si energia in timp si spatiu. Ea se aplica si se grefeaza pe aceste elemente ale sistemului
Vom folosi, in continuare, termenul de sistem de productie de montaj pentru nivelul intreprinderii/firmei care monteaza produse, iar termenul de sistem de fabricatie de montaj, pentru nivelul subsistemului de executie (atelier, sectie de fabricatie si de montaj a produselor).
Definirea si clasificarea proceselor si operatiilor de montaj
Montajul poate fi definit ca un proces tehnologic in cursul caruia componente individuale (repere, materiale si subansamble) sunt combinate conform unei anumite conuratii, presilite, sau adaugate unui produs prin intermediul operapilor de montaj, utilizand diverse dispozitive de montaj, in vederea obpnerii unui produs Unit (Redford, 1986).
Operatiile de montaj pot fi clasificate in trei categorii primare: a) adaugarea unui reper care nu se autocupleaza imediat sau care nu se cupleaza cu alte reoere; b) adaugarea unui reper care se autocupleaza imediat sau se cupleaza cu un alt reper / alte repere (autozavorare); c) situatia in care toate reperele necesare pentru montaj sunt prezente, dar se desfasoara un alt tip de activitate (Crisan, 1987). Pentru fiecare din aceste situatii, clasificarea poate fi adancita, utilizandu-se diferite criterii specifice.
Astfel, pentru prima categorie, parametrii relenti sunt: a) necesitatea de a sustine piesa inainte de efectuarea unei operatii de fixare; b) gradul de dificultate al alinierii si pozitionarii reperelor in cursul montarii; c) gradul de rezistenta la inserarea pieselor.
Pentru categoria a doua, criteriul de baza folosit la clasificare tine cont de metoda de fixare utilizata, piesele fiind subimpartite in repere dificil de aliniat sau pozitionat in timpul montajului si in repere care pot fi introduse cu usurinta sau pot fi fixate cu efort minim.
Categoria finala de operatii de montaj cuprinde o serie de operatii nestandardizate, cum sunt: indoirea, nituirea, insurubarea, lipirea etc.
O alta clasificare a operatiilor de montaj se bazeaza pe criteriul functiunilor care trebuie efectuate in cursul montajului, identificandu-se,a stfel, patru mari categorii: 1) operatii de asamblare: asezare, pozitionare, imbinare, presare, nituire, insurubare, sudare si ambalare; 2) operatii de manipulare: depozitare, apucare si eliberare, schimbari de loc si de directie (transfer, separare, adunare, alimentare, ecuare, dozare), schimbari de pozitie (sortare, rotire, orientare); 3) operatii de control (controlul functionarii, controlul pozitiei, masurare); 4) operatii de ajustare-reglare (ajustare, reglare, prelucrare), (Danaiata, 1989).






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact