StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Management bun inseamna oameni de CALITATE
MANAGEMENT

Termenul Management a fost definit de catre Mary Follet prin expresia "arta de a infaptui ceva impreuna cu alti oameni". Diferite informatii care te vor ajuta din domeniul managerial: Managementul Performantei, Functii ale managementului, in cariera, financiar.

StiuCum Home » management » managementul tehnologic » Sistemele de fabricatie de montaj sl flexibilitatea lor
Trimite articolul prin email Flexibilitatea sistemelor de fabricatie de montaj : Sistemele de fabricatie de montaj sl flexibilitatea lor Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Flexibilitatea sistemelor de fabricatie de montaj



Companiile producatoare din lumea occidentala au descoperit ca flexibilitatea, sub toate aspectele ei, nu este neaparat contradictorie cu obtinerea unei eficiente pe baza de cost. De fapt, cele doua notiuni au introdus termenul de flexibilitate bazata pe eficienta costurilor, ca denumire pentru procesul de reducere a gamelor de produse haotice si supraextinse, in vederea focalizarii punctelor forte ale firmeiasupra flexibilitatii si pentru a transforma flexibilitatea in ceva care sa poata fi condus. in conformitate cu Underwood (1994), flexibilitatea de a satisface necesitatile pietei aflate mereu in schimbare este ceva care, de fapt, adauga valoare, respectiv ceva ce trebuie realizat. Cu toate acestea, conti



nuarea de catre companiile producatoare a procesului de crestere a flexibilitatii ridica problema identificarii tipului de flexibilitate de care are nevoie compania respectiva, precum si a nivelului pana la care este necesar sa fie sporita aceasta flexibilitate. Problema cruciala consta in a evita sa devii supraflexibil. Pe de o parte, supraflexibilitatea uzinei si a echipamentului este o cauza majora a cresterii complexitatii firmei, ceea ce este, in final, un proces costisitor. Pe de alta parte, flexibilitatea produsului trebuie sa fie permanent ajustata la necesitatile pietei si la presiunea competitionala (Kotlersi Stonich, 1991).
Obiectivul primar al firmelor japoneze este ofensiva pe "noi terenuri de lupta strategice, avand domeniile varietatii, flexibilitatii si timpilor de reactie mult mai restranse", intr-un numar mare si diferit de industrii (Underwood, 1994, citand mai multe studii de cercetare). Japonezii se adreseaza, pentru aceasta, celui de-al treilea pol al procesului - automatizarea. Ei au realizat deja primul pol - simplificarea - prin introducerea sistemului "exact la timp", precum si pe cel de-al doilea, respectiv integrarea prin intermediul managementului calitatii totale. Totusi, exista anumite do (Uzinele Toyota din Toyota City, Japonia, ce asambleaza autoturismul RAVA) care indica faptul ca firmele japoneze se afla in cautarea celei mai bune combinatii intre flexibilitatea determinata de utilizarea operatorilor umani si flexibilitatea indusa in firma prin folosirea automatizarii, atat la nivel de atelier, unde se folosesc sisteme flexibile de fabricatie, cat si ia nivelul companiei ca entitate, prin utilizarea fabricatiei integrate prin computer - CIM-Computer Integrated Manufacturing {The Economist, 1994).
Se apreciaza ca urmatoarele etape spre care se indreapta japonezii sunt: prima, implementarea sistemelor informatice computerizate "exact la timp", avand drept scop adaptarea firmelor, fabricilor simple si cu procese repetitive, la o mai mare flexibilitate si, a doua, dezvoltarea produselor "exact la timp", prin intermediul "ingineriei simultane" bazate pe tehnici precum asa-numita "dezvoltare a functiei calitatii".
Prima directie de dezvoltare este impusa de faptul ca e aproape imposibil sa se amortizeze fiecare generatie de echipamente si de fabrici, in conditiile in care ciclul de viata al produselor aflate in fabricatie se scurteaza in mod continuu. Raspunsul logic il reprezinta cresterea permanenta a flexibilitatii uzinelor de fabricatie. Cea de-a doua directie de dezvoltare este legata de necesitatea ca firma sa-si pastreze cota de piata printr-o inovatie rapida si printr-o segmentare atenta a pietei.
Un posibil raspuns pentru viitor se afla, dupa parerea autorului tezei, in urmatorul citat din Underwood (1994):
" noua viziune asupra sistemelor om-masina considera ca, pe masura ce automatizarea devine tot mai comuna, importanta oamenilor care mai raman in sistem se majoreaza, iar uzina viitorului apropiat va fi ificata si organizata in jurul unor functii definite cu claritate, pe care le vor indeplini muncitorii, angajatii care au mai ramas multicalificati si, mai ales, asa-numitii ingineri cu gulere albastre" (Abe, 1987).
Istorie, evolutie, factori
"Acele intreprinderi producatoare, ce intentioneaza sa supravietuiasca si in secolul XXI, vor fi nevoite sa se adapteze la tehnicile fabricatiei integrate" (Jerelle si Stark, 1988, citati de Platts, 1995). O problema majora a fabricatiei integrate este determinarea cresterii flexibilitatii intregului proces de productie si, de asemenea, intarirea fortei competitive a firmei.
Un alt punct de vedere apartine lui Warner (1987), citat de Underwood (1994, p. 20): "Problema este corelarea in timp: o firma ar trebui sa uite de abordarea pe baza tehnologiei informatiei in vederea rezolvarii problemelor de productie, pana in momentul in care considera ca a epuizat toate abordarile de tip conventional, si abia dupa aceea sa se indrepte spre automatizarea flexibila". Underwood considera ca o cerinta antemergatoare este adoptarea unei strategii concentrate in trei cuvinte: simplificare - integrare - automatizare.
Exista intre specialisti diferente profunde cu privire la ceea ce reprezinta integrarea fabricatiei. Cu toate acestea, sunt putine lucrari scrise care pot fi utilizate direct de catre un manager din domeniul fabricatiei ce incearca sa implementeze "fabricatia integrata".
Consideram ca urmatorul extras din sectiunea lui Underwood, intituatalnteiligent Manufacturing (Fabricatia inteligenta), pp.22-23, rezuma aceasta problema intr-o maniera expresiva:
"Alimentat de catre expansiunea formidabila a puterii computerelor si a ieftinirii lor, incepand din anii 1950, in valuri succesive, cererea pentru salvarea fabricatiei a determinat aparitia proiectarii asistate de computer, a fabncapei asistate de computer, precum si a proiectarii tehnologice asistate de computer (CAD, CAM si CAE in abrevierea engleza). Planificarea productei asistate de computer (CAPP) si managementul productei asistat de computer (CAPMJ s-au dezvoltat concomitent. intre timp, masinile controlate numeric au facut loc masinilor controlate numeric de computer (CNC), care, comandate uneori de catre controlul numeric direct (DNC), folosind retelele de tip MAP (protocolul de automatizare a fabricatei), combinate cu mecanisme de manipulare si logica programabila controlata (PLC), au dus la aparitia sistemelor flexibile de fabricatie (FMS) (fie de prelucrare mecanica flexibila, fie, daca incorporeaza si montajul, sisteme flexibile de fabricatie), care folosesc tehnologie avansata de fabricate (AMT). () Cea mai ambitoasa combinate de initiale este fabricatia integrata prin computer (CIM). Aceasta este abrevierea incercarii de a conduce o intreaga afacere de fabricatie prin intermediul computerului. () Conceptul CIM inglobeaza toate celelalte functii individuale asistate de computer."
CIM a fost introdus de Richard L. Sikon, director al departamentului de ificare strategica din cadrul companiei "CAM Systems Business of Computervision Corporation", care il defineste astfel: "orice utilizare a tehnologiei computerului, referitoare la totalitatea obiectivelor unui sistem care accepta ca element de intrare comenzi de produse si care, prin intermediul unei diversitati de abordari informatice a ciclului de productie, de la proiectarea produsului pana la fabricarea sa, livreaza ca elemente de iesire produse finite gata pentru expediere" (Burloiu, 1993).
Integrarea fundamentala care trebuie realizata este cea a comenzilor de produse cu fabricatia lor in cantitatea, sortimentul si la nivelul calitativ cerut de clienti. Aceasta se realizeaza prin "Fabricatia Asistata de Computer", ("Computer Aided Manufacturing - CAM"). Acelasi autor defineste CAM ca fiind "utilizarea concreta a tehnologiei computerizate in managementul, controlul, organizarea si derularea efectiva a activitatii echipamentelor de fabricatie prin interfata directa sau indirecta a computerului cu resursele fizice si umane ale companiei" (Chacko, 1986).
O alta definitie a CAM, apartinand Comitetului European de Cooperare al Industriilor Producatoare de Masini-Unelte, este urmatoarea :"CAM reprezinta un sistem care incorporeaza unul sau mai multe


computere ce executa o parte din sarcinile de organizare, programare si control al operatiilor implicate in fabricatia produsului" (United Nations Economic Commission for Europe-UNECE, 1986).Impartasim opinia conform careia integrarea fabricatiei nu inseamna, in mod necesar, computerizarea sau automatizarea de la inceput. Regula consta in a folosi tehnologia si computerele, cand acestea sunt cele mai potrivite, in vederea multiplicarii efectelor integrarii organizationale. Integrarea consta, in primul rand, in organizarea companiei, in a face ca organizatia "sa stie ceea ce cunoaste" (Underwood, 1994).
O abordare interesanta este aceea a "integrarii progresive", care consta in metode si tehnici conventionale ce determina aparitia oportunitatii. Aceasta consta, totodata, in tehnologia informationala care furnizeaza instrumente eficiente aflate in continua dezvoltare. Integrarea progresiva are ca scop determinarea cresterii flexibilitatii unui proces de fabricatie, a flexibilitatii firmei ca un intreg, notiune masurata prin cresterea rapiditatii raspunsului pe care-l da firma la schimbarile bruste din sfera solicitarilor si cerintelor pietei, precum si sub presiunea concurentei. Solutiile de fabricatie sunt legate de masinile, de celulele si de sistemele flexibile.
De aceea, cercetarea efectuata de catre autor asupra unor firme producatoare din Marea Britanie a urmarit, de asemenea, sa identifice caile utilizate de companiile care au participat la obtinerea unei flexibilitati mai mari a fabricatiei si a montajului. Au incercat acestea sa abordeze in mod direct calea automatizarii? Au incercat ele, mai intai, sa utilizeze calea organizationala, folosind sistemele conventionale de fabricatie flexibila, si apoi drumul automatizarii flexibile, prin folosirea sistemelor de fabricatie flexibile? Este oare integrarea progresiva solutia cea mai folosita, sau trecerea directa la sistemele flexibile de fabricatie este calea cea mai buna?
O alta ipoteza, cu impact deosebit in procesele de fabricatie de montaj, se refera la faptul ca o buna parte a beneficiilor furnizate de sistemele de fabricatie flexibile, precum si de celulele flexibile de fabricatie pot fi obtinute utilizand un panou de "metode si sisteme organizationale conventionale", cum sunt:
fabricatia celulara bazata pe tehnologia de grup;
metode de schimbare a sculelor intr-un singur minut sau dintr-o singura miscare, care au ca scop reducerea timpilor de reglare si, implicit, reducerea penalitatii de cost relativ la flexibilitatea produsului si la flexibilitatea masinii, respectiv a echipamentului. Acestea au fost introduse de Toyota Motor Co. atunci cand au fost dezvoltate elemente ale sistemelor de fabricatie pentru motoarele Toyota;
produse simplificate si procese tehnologice simplificate prin utilizarea metodelor de proiectare pentru usurarea fabricatiei, precum si a tehnicilor de inginerie si de proiectare simultana ("concurent engineering");


personal tehnic si muncitoresc bine motivat;
o filozofie a managementului calitatii totale ("Total Quality Management");


metoda "exact-la-timp" ("Just-in-Time");
imbunatatirea continua ("Kaizen" sau "continuous improvement"). Cercetarea noastra a urmarit sa identifice daca respectivele companii
participante au folosit ori nu toate metodele si/sau sistemele mentionate anterior ca fiind componente ale acestui panou de metode.
"Fabricatia integrata", noua paradigma a firmelor productive
Snell si Dean (1994) au introdus, in 1991, termenul de "fabricatie integrata", bazat pe ideea potrivit careia "Tehnologiile Avansate de Fabricatie (TAF), Managementul Calitatii Totale (TQM) si metoda "exact-la-timp" (JIT), de control al stocurilor, pot lucra in mod sinergetic pentru a crea un sistem de productie de inalta calitate, simplificat, care transforma materiile prime in produse finite, fara a fi intrerupt de impedimente logistice". Chen si altii (1994) considera ca sistemul de fabricatie integrata combina doarSFF cu metoda "exact-la-timp". SFF reprezinta numai o forma a tehnologiilor avansate de fabricatie. De aceea, autorul tezei apreciaza ca definitia data de Snell si Dean pentru "fabricatia integrata" este cea corecta. Snell si Dean (1994) considera ca TAF se bazeaza pe folosirea de sisteme computerizate care permit operatiilor din aval sa se ajusteze in functie de informatiile furnizate din amonte si care integreaza functiunile firmei prin accesul comun la bazele de date. Ei arata ca, infirmele americane care implementeaza SFF, responsabilitatea productivitatii si calitatii ■Mine, de obicei, unei echipe de muncitori. Echipa este cea care decide cine va indeplini sarcinile zilnice, indivizii rotindu-se frecvent intre ei in functie de natura sarcinii personale pe care o executa. Pe masura ce sistemul se dezvolta, echipa se sudeaza si tinde sa inlocuiasca individul ca unitate primara de munca. Acest fenomen are profunde implicatii asupra procedurilor organizatorice, practicilor manageriale si lucratorilor insisi.
Aceasta sectiune analizeaza, de asemenea, problematica flexibilitatii fabricatiei, corelata cu evolutia automatizarii industriale catre o automatizare flexibila bazata pe computerizarea echipamentului si a sistemelor aferente.
Cu toate acestea, sistemele de fabricatie integrate, care se bazeaza pe computer (CIM), reprezinta doar unul dintre cele trei elemente fundamentale ale managementului operatiilor bazate pe tehnologie inalta. Celelalte doua, in conformitate cu opiniile iui Zaccari si Richman (1993), sunt Managemetul Calitatii Totale (TQM) si metoda "exact la timp" (JIT), uneori denumita si "fabricatie in flux continuu" (CFM -Continuous Flow Manufacturing). Autorii argumenteaza ca CIM este elementul de fundatie finala si ca exista o anumita secventa in timp, si anume: in primul rand, Managementul Calitatii Totale, urmat apoi de aplicarea metodei "exact la timp" si abia in al treilea rand de catre implementarea sistemelor de fabricatie integrata pe baza de computer (CIM).
Apreciem ca aceasta problema este mai ales una de influenta complexa a unor factori interni si externi firmei, cum sunt: dezvoltarea istorica a acesteia, mediul national si international, avantajele competitionale, presiunea competitionala, existenta la indemana a metodelor, cultura nationala si cultura organizationala a firmei implicate. Cu toate acestea, sistemul "exact la timp" determina ca problemele fabricatiei sa devina vizibile, incurajand astfel sistemele de amplasare a echipamentelor si a activitatilor mai simple la nivelul fabricii, sisteme precum fabricatia celulara. in etapa urmatoare, o celula sau chiar mai multe ar putea fi automatizate, mai ales datorita faptului ca ele sunt cele care urmeaza cea mai adecvata ruta a procesului de introducere a computerelor intr-o organizatie, respecti sa simplifici sistemele existente, sa integrezi sistemele existente si apoi sa automatizezi.
Cercetarea noastra a urmarit, totodata, sa identifice daca exista o cale tipizata de urmat de catre companiile care au luat parte la cercetare.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact