StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Solutii reale pentru planuri de succes
MARKETING

Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde".

StiuCum Home » MARKETING » marketing international
Trimite articolul prin email Mediul legal international : MARKETING INTERNATIONAL Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Mediul legal international



MEDIUL LEGAL INTERNATIONAL


La nivel international exista importante diferente intre legile adoptate in diferite tari si modul lor de aplicare. Cultura unei tari influenteaza modul de rezolvare a conflictelor. De exemplu, in SUA, institutiile si indivizii apeleaza rapid pentru rezolvarea l 919f52j itigiilor la tribunale, ceea ce este foarte costisitor si contribuie la reducerea oportunitatilor de marketing. Prin contrast, sistemul legislativ japonez minimizeaza rolul legilor si al avocatilor din urmatoarele motive: numarul redus de tribunale si avocati, costurile mari si nesiguranta rezolvarii litigiilor si disponibilitatea arbitrajului si medierii disputelor. Datorita abordarii diferite a situatiilor conflictuale, numarul avocatilor din Japonia reprezinta numai 1/5 fata de numarul celor din SUA.




Cele mai importante sisteme legale la nivel international sunt codul comun si codul civil. Codul comun se bazeaza mai mult pe traditii si obiceiuri si depinde intr-o mai mica masura de coduri scrise. Acest sistem provine din Anglia si poate fi intalnit la ora actuala si in SUA, Canada si in tarile care au apartinut Commonwealth-ului.

Codul civil se bazeaza pe un set cuprinzator de reguli scrise, provine din legea romana si se gaseste in majoritatea natiunilor din lume. Tarile care au adoptat acest sistem au legi mai rigide fata de cele care au adoptat sistemul codului comun.

Codul islamic ( Shari’ah) este bazat pe Coran si acopera toate aspectele vietii, clasificand comportamentul uman in comportament obligatoriu, dorit, neutru, nedorit sau interzis. Se considera ca principalul scop al fiintelor umane este de a servi divinitatea, a carei influenta este acceptata ca ceva dat si care satisface nevoile spirituale si psihologice ale indivizilor. Un set de valori de baza restrictioneaza actiunile economice. Codul islamic interzice practica luarii de camata. Totusi, el este interpretat diferit de la o tara islamica la alta. Doar tarile fundamentaliste, cum ar fi Pakistanul interpreteaza literal Coranul, celelalte practicand o interpretare mai liberala. Unele tari permit stipularea in contracte a dobanzii, in timp ce altele o inlocuiesc cu expresii comparabile cu „taxa de consultanta”. Codul islamic se foloseste in Iran, Irak, Pakistan si alte natiuni islamice.[5,p 133].

Codul socialist are in vedere conceptele fundamentale de politici economice, politice si sociale ale statului si se aplica in China si in alte tari cu orientare socialista.

O firma care actioneaza in mediul international este influentata de legile de pe propria piata, de legile si reglementarile de pe pietele straine si de legislatia internationala. Legile si reglementarile care apar pe diverse piete se refera la practicile de coruptie si mituire, faliment, brevete, marci si drepturi de proprietate intelectuala.

Reglementarea practicilor anticoruptie. Coruptia exista atat in tarile dezvoltate cat si in tarile in curs de dezvoltare. O tentativa de reglementare a actelor de coruptie s-a realizat in SUA prin adoptarea unei legi numite „ The Foreign Corrupt Practices Act” care interzice firmelor americane, filialelor si reprezentantilor acestora sa dea mita. Persoanele care incalca aceasta lege pot fi inchise pana la 5 ani si amendate cu 10000 de dolari iar firmele implicate cu 1 milion de dolari. Aceasta reglementare dezavantajeaza firmele americane fata de alte firme europene si japoneze care considera aceste plati ca o parte integranta a costului realizarii afacerilor in diferite parti ale lumii.

Numeroase scandaluri de coruptie care au implicat industria constructiilor in Japonia si Italia au determinat importante schimbari politice in tarile respective. Alte tari unde practicile de coruptie sunt tot mai numeroase sunt China si Rusia unde liberalizarea comertului a creat oportunitati pentru oficialii locali sa aprobe investitiile straine. Conform unor estimari, comisioanele in China reprezinta intre 3-5% din costurile de operare ale unui proiect.

Datorita dificultatilor generate in a decide care lege se aplica, numeroase firme internationale si-au dezvoltat propriile coduri etice, stabilind coduri care se aplica global si coduri diferentiate pe tari sau regiuni.

Un studiu realizat de o firma de consultanta din Hong Kong arata ca cele mai corupte tari in 1996 erau China, Vietnam si Indonezia iar cele mai putin corupte Elvetia, Australia, Singapore, SUA si Marea Britanie.

Reglementarea practicilor competitive. Comportamentul competitiv al firmelor poate fi reglementat la nivelul fiecarei tari sau la nivel regional, cum ar fi de exemplu, in Uniunea Europeana. Reglementarile antitrust adoptate pe piata americana afecteaza atat operatiunile companiilor americane cat si a firmelor straine care actioneaza pe piata americana. Firma Nippon Sanso a incercat sa cumpere o firma americana producatoare de echipamente pentru semiconductori insa Departamentul American de Justitie a blocat preluarea motivand ca prin aceasta firma Nippon ar obtine 48% din piata americana, determinand o reducere a concurentei.

Similar, Comisia Europeana a propus legi care sa guverneze fuziunile, achizitiile si preluarile.

Reglementari privind raspunderea vanzarii anumitor produse. Aceste reglementari sunt prezente atat pe piata americana cat si pe numeroase piete europene. Exista numeroase diferente intre aceste reglementari de la o tara la alta. De exemplu, in SUA, cel care reclama existenta unor defecte ale produsului trebuie sa demonstreze ca produsul era defect in momentul in care a plecat de la producator. Conform reglementarilor Comisiei Europene, producatorii trebuie sa demonstreze ca produsele nu erau defecte in momentul in care nu se mai aflau sub controlul lor.



Conflictele generate de prejudiciile aduse prin vanzarea anumitor produse forteaza tot mai multe firme sa recurga la polite de asigurare.

Legi referitoare la faliment. Aceste legi difera foarte mult de la o tara la alta. De exemplu, in Marea Britanie, Canada si Franta, legea falimentului favorizeaza pe creditori. In SUA se tinde catre o protejare a afacerii fata de creditori. In Germania si Japonia procedurile de faliment sunt realizate de catre banci in spatele usilor inchise. Preferinta fata de anumiti creditori poate fi diferita in anumite tari. De exemplu, legea elvetiana acorda un tratament preferential creditorilor elvetieni.

Adoptarea unei legi globale privind falimentul ar fi necesara, insa inexistenta unor standarde contabile globale face imposibil acest lucru.

Reglementarea brevetelor, marcilor si a drepturilor de proprietate intelectuala.

La nivel international firmele cheltuiesc milioane de dolari pentru a-si crea marci comerciale si pentru a dezvolta produse care sa le furnizeze avantaje fata de concurenti. Aceste proprietati intelectuale si industriale sunt printre cele mai valoroase active pe care le poseda o firma, de aceea impun o protectie legala. Pirateria si contrafacerile internationale afecteaza domeniul calculatoarelor, ceasurilor, muzicii, produselor farmaceutice si domeniul produselor industriale. Adoptarea unor legi care sa protejeze drepturile de autor se impune tot mai mult la nivel international. Firma Disney a intrat pe piata chineza in 1987 si s-a retras de pe piata in 1990 datorita incalcarii unor reglementari privind dreptul de autor. Firma a reintrat pe aceasta piata in 1993, in urma adoptarii unor reglementari mai stricte. Piata produselor pirat in domeniul muzicii este estimata in China la 168 milioane de dolari, de aceea exista presiuni pentru inchiderea fabricilor care produc compact discuri contrafacute. Firmele americane au raportat pierderi de peste 2.5 miliarde dolari datorita pirateriei firmelor chineze in domeniul muzicii, software-ului si jocurilor video. Firmele internationale trebuie sa incerce sa dezvolte strategii care sa conduca la reducerea efectelor pagubitoare ale actiunilor de contrafacere. Aceste strategii presupun atragerea distribuitorilor prin achizitii si licentiere, educarea consumatorilor prin reclama, intentarea unor actiuni in justitie, folosirea unor tehnologii avansate care sa ingreuneze contrafacerile, lansarea unor noi produse pe piata care sunt tot mai greu de copiat si participarea la diverse coalitii internationale impotriva produselor contrafacute.

La nivel international au existat numeroase cazuri de firme care si-au pierdut in mod legal dreptul de a folosi propriile marci si au trebuit sa recumpere aceste drepturi sau sa plateasca redevente pentru utilizarea acestora. O eroare frecventa care apare este presupunerea ca o firma care are anumite drepturi in SUA va fi automat protejata in intreaga lume. Acesta a fost cazul firmei McDonald’s in Japonia unde marca sa a fost inregistrata de un japonez. In urma unor actiuni costisitoare la Curtea Suprema de Justitie in Japonia firma si-a recastigat dreptul de folosire exclusiva a marcii in Japonia. Aceasta problema a aparut datorita faptului ca un principiu al dreptului comun stabileste proprietatea intelectuala prin prima utilizare spre deosebire de dreptul civil unde proprietatea este stabilita prin inregistrare, cel care inregistreaza primul o marca fiind proprietarul de drept. De aceea, firmele trebuie sa-si protejeze drepturile de proprietate intelectuala prin inregistrare.

Legi privind securitatea nationala. Firmele americane, filialele lor externe sau firmele straine care au cumparat licenta pentru o tehnologie de la o firma americana nu pot vinde un produs intr-o tara daca se considera de catre guvernul american ca vanzarea afecteaza securitatea nationala. De exemplu, SUA a blocat vanzarea unor echipamente de telecomunicatii franceze catre China, echipamente care includeau tehnologie americana obtinuta prin licenta, considerand ca aceste echipamente ar putea avea utilizare militara.


Extrateritorialitatea legilor americane. Aplicarea legilor americane antitrust creeaza probleme majore pentru firmele internationale din SUA si din alte tari deoarece unele activitati impuse de anumite tari ca: societati mixte, licentiere si cercetare comuna pot fi subiectul legilor antitrust. Problemele de jurisdictie devin tot mai cruciale deoarece ridica intrebari legate de modul in care legile unei tari pot avea efect in afara granitelor politice.

Legile internationale

Legea internationala joaca un rol important in afacerile internationale prin anumite tratate si acorduri incheiate intre un numar mare de tari. De exemplu, Organizatia Mondiala a Comertului nu are o influenta directa asupra firmelor individuale, ci indirecta, prin furnizarea unui mediu international mai stabil si previzibil.

Numeroase eforturi s-au realizat pentru a simplifica aspectele legislative ale unor proceduri in afaceri. De exemplu, firmele care doreau sa-si protejeze produsele trebuiau sa le inregistreze separat in fiecare tara. Datorita costurilor ridicate implicate s-au creat anumite conventii la nivel regional, cum ar fi Conventia Europeana pentru Brevete. In legatura cu marcile comerciale, firmele beneficiaza de pe urma unor acorduri multilaterale, cum ar fi Conventia Internationala pentru Protejarea Proprietatii Industriale si Acordul de la Madrid pentru Inregistrarea Internationala a Marcilor Comerciale.



Pe langa acordurile multilaterale, firmele sunt afectate si de acordurile bilaterale. De exemplu, SUA a semnat numeroase tratate bilaterale de prietenie, comert si navigatie cu un numar mare de tari. Desi aceste tratate confera anumita stabilitate, ele pot fi anulate daca relatiile se inrautatesc.

Intrucat nu exista un organism legislativ international, firmele sunt afectate de legile locale si straine. Daca apare un conflict intre doua parti contractante din tari diferite, problema care se pune este legea aplicabila, lege care este de obicei stipulata in contract.

Modalitati de rezolvare a disputelor internationale

Disputele internationale pot sa apara intre guverne, intre o firma si un guvern sau intre doua firme. Disputele comerciale internationale se pot rezolva apeland la legile uneia din tarile implicate. Jurisdictia se poate determina pe baza clauzelor incluse in contracte.

Principalele modalitati de rezolvare a disputelor internationale sunt: concilierea, arbitrajul sau apelarea la tribunale.[1, p 188].

a)     Concilierea. Desi arbitrajul este considerat cea mai buna metoda de rezolvare a disputelor internationale, concilierea se recomanda ca o faza preliminara. Firmele chineze considera ca atunci cand apare o disputa, trebuie folosite in primul rand negocierile prietenoase si apoi concilierea.

b)    Arbitrajul. Aceasta procedura presupune selectarea unei parti dezinteresate cu rolul de arbitru care judeca cazul si da o solutie pe care partile sunt de acord sa o aplice. Una din organizatiile implicate in arbitrajul international este Camera Internationala de Comert. In vederea folosirii arbitrajului in disputele internationale este importanta includerea unor clauze in contract care specifica folosirea arbitrajului si acordul partilor de a aplica solutia data de arbitru. Peste 80 de tari au semnat Conventia Americana privind recunoasterea si aplicarea solutiilor date de comisiile straine de arbitraj.

c)     Tribunalele internationale. Recurgerea la tribunale este o solutie putin adoptata de firme datorita costurilor mari implicate, afectarii imaginii firmei, perioadei mari de timp necesare pentru rezolvarea disputelor si lipsei de incredere, ceea ce presupune teama de a suferi un tratament injust la un tribunal strain.

Tendinte care afecteaza marketingul global si legislatia internationala

Principalele tendinte sunt liberalizarea comertului, dereglementarea si privatizarea. Liberalizarea comertului s-a realizat pe numeroase piete care au mentinut mult timp o politica protectionista. De exemplu, India, pentru a atrage mai multe investitii straine a permis folosirea marcilor straine si cresterea participarii firmelor straine la 51% in numeroase sectoare. Ca rezultat, multe firme internationale ca Pepsi Cola, Coca Cola, General Electric si Procter&Gamble au intrat sau reintrat pe piata indiana.

Dereglementarea afacerilor a fost inceputa de SUA in domeniul transporturilor, liniilor aeriene, sistemului bancar si telecomunicatiilor, permitand deschiderea portilor catre concurenta internationala.

Privatizarea s-a realizat in numeroase sectoare in special in Europa de Est, dar si in tari latino americane. Privatizarea industriei de stat in Europa de Est a prezentat mari oportunitati pentru firmele internationale. In Ungaria, peste jumatate din veniturile obtinute din privatizari au provenit de la investitorii straini. Argentina a obtinut peste 19.1 miliarde dolari din vanzarea liniilor aeriene, firmelor de petrol si a altor firme industriale. In Mexic au fost vandute banci si firme producatoare de otel.

Toate aceste tendinte au creat multiple oportunitati pentru firmele internationale ti au determinat schimbarea intr-o anumita masura a legislatiei pe diverse piete.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre marketing international

Tehnici si metode in examinarile psihologice
Teorii despre organizatii
Viitorul psihologiei muncii si organizationale din perspectiva schimbarilor socioeconomice-tehnoiogice din lumea muncii
Conceptul de marketing international
Evaluarea mediului in marketingul international
Cercetarea in marketingul international
Segmentarea pietelor internationale
Produsul in marketingul international
Distributia produselor in marketingul international
Determinarea preturilor pe pietele internationale
Promovarea in marketingul international
Planificarea activitatii de marketing international
Organizarea activitatii de marketing international
Controlul activitatii de marketing international
Perspectiva marketingului international
Studii de caz in marketingul international
Ghid pentru patrunderea pe pietele straine
Orientari privind elaborarea unor proiecte de marketing international







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare