StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Experienta este BAZA INOVATIEI
MARKETING

Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde".

StiuCum Home » MARKETING » marketing international
Trimite articolul prin email Necesitatea comparabilitatii informatiilor : MARKETING INTERNATIONAL Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Necesitatea comparabilitatii informatiilor



Necesitatea comparabilitatii informatiilor


Pentru a putea utiliza in mod eficient informatiile obtinute din cercetarea pietelor externe este necesar ca ele sa fie comparabile de la o piata la alta.

Pentru a ajunge insa, la informatii comparabile de pe diverse piete, este necesar sa procedam la identificarea si solutionarea principalelor diferente.

Limbile – reprezinta un obstacol semnificativ in cercetarea pietei internationale. In principiu, cercetarea poate fi realizata in orice limba, insa va trebui sa avem in vedere ca terminologia folosita sa aiba acelasi inteles in toate limbile.




Valorile culturale – au o mare importanta, mai ales cand se masoara atitudinile celor studiati.

Obiceiurile de consum – inregistreaza mari variatii regionale si nationale, datorita evolutiilor istorice, culturale si economice din fiecare tara. Aceste diferente trebuie identificate si luate in considerare in analiza datelor de piata, simplele deosebiri cantitative nefiind suficiente, trebuind sa avem in vedere orice alte elemente care lamuresc diferentele.

Segmentele de piata – trebuie clar delimitate in fiecare tara sau zona cercetata. Procedand astfel, cercetarea se va efectua intr-un numar de segmente semnificative pentru scopul urmarit.

Conditiile socio-economice – pot crea mari probleme in cercetare. Numeroase deosebiri sunt prezente in privinta marimii familiilor, a religiei, rasei, clasei sociale, educatiei si ocupatiei. Nivele variate se intalnesc sub aspectul venitului national pe locuitor si al claselor de venit ale diverselor grupuri sociale, cunoasterea lor putand da indicatii asupra gradului de inzestrare, a ratei si nivelului de consum.

Mediul de marketing in care urmeaza sa se desfasoare operatiunile est 414h74e e extrem de variat. Produsele, preturile, promovarea, distributia, reprezinta sisteme complexe cu elemente specifice de la o tara la alta, chiar daca ele au unele elemente comune. Concurenta, sistemele legale si structura institutionala ale fiecarei piete constituie la randul lor dimensiuni care pun serioase probleme interpretarii informatiilor. Ele trebuiesc identificate si stabilite pentru fiecare stadiu al cercetarii de piata.

Sursele de informare – reprezinta una dintre cele mai serioase probleme in asigurarea comparabilitatii datelor furnizate de orice cercetare cu caracter international. Cel mai des, cercetatorii se confrunta cu gradul prea general al datelor exprimate, modalitatile diferite de exprimare si cu metodologiile diferentiate de obtinere si prelucrare ale acestora. Din aceste motive, statisticile diferitelor tari prezinta in mod diferit informatii despre aceleasi probleme, ceea ce necesita o serie de explicatii suplimentare si ingreuneaza compararea pe aceeasi baza. O anumita solutionare exista in statisticile ONU care utilizeaza clasificari industriale standardizate si, ca urmare, statisticile comerciale sunt comparabile. Mai greu de solutionat raman problemele cercetarii directe, la sursa, pentru obtinerea datelor primare. Dificultati se intampina de obicei, in esantionare si recoltarea informatiilor. Marile diferente in privinta limbilor, dialectelor, nivelului de alfabetizare, sensul deosebit acordat cuvintelor si exprimarilor punandu-si amprenta asupra fiecarei cercetari. Eliminarea deosebirilor de apreciere a unui aspect sau altul este deosebit de dificila.

Problemele monetare se adauga celorlalte prin dificultatile pe care le imprima analizei ca urmare a caracterului flotant al multor valute. Conversiunea dintr-o valuta in alta si fluctuatia lor permanenta afecteaza cercetarea.


1.Sursele cercetarii din birou


Problema care se pune in acest moment este de a raspunde la intrebarea referitoare la modul in care se realizeaza acest tip de cercetare. Cercetarea de piata presupune patru tipuri de activitati:

intocmirea planului cercetarii;

colectarea de informatii;

analiza informatiilor;

redactarea si prezentarea referatului de cercetare.

Sursele si tehnicile de colectare a informatiilor in cercetarea de piata se impart in doua mari categorii:

cercetare din birou;

cercetare pe teren.

Cercetarea din birou presupune colectarea de informatii din sursele documentare, publicate sau nepublicate si cercetarea acestora; cercetarea de teren presupune colectarea de informatii primare prin contact cu piata.

In cazul cercetarii pietei de export, se poate afirma ca cercetarea din birou se efectueaza, in principal, in tara cercetatorului, in timp ce cercetarea de teren are loc pe piata respectiva.

Asa cum am mai afirmat, de multe ori, cercetarea de birou poate fi singurul tip de cercetare necesar (daca se cere un volum limitat de informatii despre piata si dispunem de sursele documentare necesare). In cazul cand este necesara o imagine mai ampla asupra pietei, datele oferite de cercetarea de birou nu sunt suficiente, rolul acesteia fiind de a furniza unele informatii necesare pentru comercializare si a crea o baza pentru cercetarea de teren. Cea de-a doua functie poate fi indeplinita pe urmatoarele cai:

daca se au in vedere mai multe piete, cercetarea de birou poate furniza informatii suficiente pentru a o identifica pe cea mai promitatoare dintre ele si a le exclude pe celelalte inainte de a cheltui fonduri pentru investigarea lor prin cercetarea de teren costisitoare;

ea poate furniza cercetatorului informatii de baza, reducand timpul necesar cercetarii de teren si ajutandu-l sa priveasca informatiile pe care le culege, in perspectiva;

ea poate puncta factorii specifici care urmeaza sa fie investigati;

ea poate identifica sursele de informare care trebuie colectate prin cercetarea de teren.

Folosind la maximum cercetarea de birou, cercetatorul poate reduce in mare masura timpul, efortul si fondurile necesare pentru cercetarea de piata. In multe cazuri cercetatorii se lanseaza direct in studii de teren costisitoare. Rezultatul este ca ei cheltuiesc timp si bani cautand informatii pe care le-ar fi putut obtine acasa si lucrand ineficient pentru ca nu si-au creat o baza adecvata.

Cheia succesului in cercetarea de birou consta in a cunoaste cum sa gasesti sursele informatiilor necesare si cum sa le exploatezi pe deplin. Cercetarea de birou presupune o calificare care urmeaza sa se perfectioneze odata cu experienta. Un bun cercetator trebuie, de asemenea, sa persevereze in depistarea informatiilor si sa dea dovada de imaginatie pentru gasirea de noi surse care s-ar putea sa nu fie evidente.

Nefiind posibila enumerarea numeroaselor surse specifice de informare, ne vom limita la punctarea principalelor tipuri de surse.

SURSE INTERNE. Primul loc unde un cercetator de piata este in masura sa gaseasca informatii este in cadrul propriei sale firme.

a)Dosarele proprii. Un cercetator bine organizat indexeaza cu grija si indosariaza toate informatiile pe care le capata pentru fiecare proiect de cercetare, astfel incat sa nu fie obligat sa revina asupra aceleiasi baze de fiecare data cand preia un nou proiect. Informatiile, tinute in dosare sau pe cartoteci, trebuie sa contina nu numai date pe care le-a obtinut in cursul unui proiect specific de cercetare, ci si informatiile pe care le-a extras din ziare, reviste de specialitate sau din alta literatura primite de organizatia sa si pe care el urmeaza sa le studieze cu regularitate.

b)Evidentele intreprinderii. In afara de propriile sale dosare, un cercetator de piata poate gasi adesea informatii utile in:

lista clientilor firmei;

inregistrarea vanzarilor;

rapoarte si corespondenta din partea comisionarilor, agentilor si distribuitorilor;

scrisori din partea clientilor (inclusiv cererile si reclamatiile).

c)Surse institutionale. In orice tara din lume exista institutii care pot furniza informatii de piata publicate sau nepublicate. Astfel de institutii pot fi guvernamentale sau particulare. Principalul lor scop poate fi realmente acela de a furniza informatii sau pot face aceasta ca activitate secundara sau pur si simplu acela de a fi utile si de a promova probabil propriile interese pe termen lung.

Astfel de institutii exista chiar si in tarile mai putin dezvoltate si ele trebuie sa fie printre primele surse spre care se orienteaza cercetatorul.

d)Biblioteci. Fiecare tara din lume are biblioteci. Cele mai valoroase biblioteci pentru cercetarea pietei de export sunt cele de pe langa ministerul insarcinat cu comertul exterior sau, in multe cazuri, de pe langa agentia care raspunde cu promovarea comertului. In cel mai rau caz, aceste biblioteci ar putea fi in masura sa ofere statistici comerciale si informatii economice de baza asupra pietelor si adesea au informatii specifice referitoare la produse, la organizatiile de achizitie, etc.

Bibliotecile publice si universitare sunt obligate sa aiba documentatie utila cel putin pentru furnizarea unor informatii de baza asupra pietei.

In tarile dezvoltate exista si un numar mare de biblioteci specializate, care acopera domenii specifice cum ar fi marketingul sau statistica.

e)Misiuni straine. Ambasadele din tara cercetatorului pot adesea sa furnizeze un volum insemnat de informatii cu privire la tarile lor, inclusiv:

statistici comerciale;

reglementari tarifare si vamale;

liste ale importatorilor si comerciantilor din reteaua cu amanuntul si ale producatorilor;

denumirea departamentelor de profil;

liste ale datelor statistice si ale publicatiilor disponibile;



numele organizatiilor oficiale si neoficiale din tara care pot fi utile.

f)Organizatii internationale. Organizatiile interguvernamentale publica numeroase informatii de piata. Dintre aceste organizatii, cele mai importante sunt:

1.Centrul de Comert International (C.C.I.) – care publica studii de piata pe produse si tari si detine un serviciu prin care se furnizeaza date comerciale de pe calculator pentru produse specifice.

2.Organizatia Natiunilor Unite (O.N.U.) - publica serii statistice privind comertul, industria si alte aspecte economice, internationale si nationale, studii speciale pe teme variate care pot viza dezvoltarea pietelor.

3.Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura (F.A.O.) – publica serii statistice privind agricultura si domenii conexe, studii speciale inclusiv studii de piata.

4.Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (O.C.D.E.) – publica studii si serii statistice privind comertul exterior, industria, stiinta, tehnologia, alimentatie, transport, etc.

5.Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (U.C.T.A.D.) – publica lucrari ale conferintei si studii privind diverse aspecte ale comertului international, ca: barierele comerciale, Sistemul Generalizat de Preferinte, etc.

6.Comisiile Economice ale Natiunilor Unite – publica statistici si studii speciale privind zonele lor geografice.

7.Fondul Monetar International – publica rapoarte asupra reglementarilor valutare nationale si internationale si alte bariere comerciale, comert exterior si evolutia fenomenelor financiare si economice.

g)Agentii guvernamentale. In propria sa tara, cercetatorul de piata trebuie sa poata obtine mult ajutor de la agentia guvernamentala responsabila pentru promovarea comertului. Cercetatorul nu trebuie sa treaca cu vederea ministere si agentii din propriul guvern, altele decat ministerul comertului.

h)Camerele de comert – exista la diferite nivele. Exista o Camera Internationala de Comert (C.I.C.), cu sediul la Paris, ai carei membrii sunt camerele de comert nationale.

Pentru cercetatorul de piata, principala valoare a C.I.C. consta in publicatiile sale privind diferite aspecte ale relatiilor economice internationale.

Camerele de comert pot oferi informatii despre conditiile si problemele comerciale dintre tari, precum si contacte valoroase nu numai pe piata, dar si cu oameni de afaceri din tara cercetatorului care sunt cunoscatori ai pietei.

i)Asociatiile comerciale – reprezinta interesele firmelor in anumite industrii sau comert ca de exemplu: fabricanti de produse chimice, case de import, etc. Ele pot fi surse valoroase de informatii despre firmele care activeaza in aceste domenii. Multe asociatii comerciale publica statistici regulate privind industriile lor si ghiduri ale membrilor lor.

j)Edituri. In afara organizatiilor mentionate in aceasta sectiune, multe edituri comerciale se specializeaza in carti si alte publicatii utile pentru cercetarea de piata, ca: ghiduri, reviste de produse, serii statistice, studii industriale, etc. Cataloagele lor pot fi de mare ajutor pentru colectarea materialului necesar cercetarii de birou. Daca cercetatorul este interesat de astfel de edituri, el poate sa solicite sa fie pus pe lista lor de corespondenta pentru a primi cataloage si anunturi de noi publicatii pe masura ce apar.

k)Institutii de cercetare. Multe institute de cercetari si firme de cercetare a pietei publica rapoarte de piata si studii pe industrii, pe langa cercetarile facute pentru clientii individuali.

In tari in care exista burse importante, marile firme de brokeraj la bursa au echipe de analisti care observa indeaproape industrii si firme si raporteaza asupra lor. Unele dintre concluziile lor sunt publicate in periodice, distribuite gratuit publicului.

l)Bancile – pot fi o sursa bogata de informatii de piata. Daca o banca din tara cercetatorului este o bransa a unei banci internationale sau are banci corespondente in strainatate, pot oferi urmatoarele informatii si servicii:

rapoarte de piata regulate sau ad-hoc asupra majoritatii tarilor din lume, cuprinzand tendinte economice, politice si perspective, evolutii importante in industrie si comert exterior si alte informatii similare;

rapoarte asupra situatiei comerciale si solvabilitatii firmelor straine;

informatii noi asupra lungimii perioadei de credit, metodele de plata si cursurilor de schimb din alte tari;

date despre oameni de afaceri straini si aranjamente de intalniri.

SURSE EXTERNE. O mare cantitate de informatii despre pietele de export poate fi obtinuta din propria tara din surse documentare sau prin contacte postale cu organizatii si firme din strainatate. Daca tara respectiva are un serviciu de informatii comerciale, acesta ar trebui sa detina majoritatea informatiilor necesare. Lista altor surse de informatii este departe de a fi completa, ea sugerand mai degraba cateva din multele surse care pot fi disponibile.

Tabelul nr.1

Lista unor surse de informatii si categoriile de informatii furnizate de ele

Nr. crt.

Tipul informatiei

Exemple de surse


Statistici de import

Statistici: comerciale ale ONU si OCDE, statistici comerciale nationale (de la ambasade)


Statistici de productie

Surse de statistici oficiale (de la ambasade), asociatii de comert,United Nations Statistical Yearbook si Mounthly Bulletin of Statistics


Taxe vamale si contingente

Ambasade si camere de comert


Restrictii valutare

Banci, ambasade


Restrictii sanitare

Ambasade


Situatia economica

Banci, periodice si ziare economice si financiare; rapoarte ale FMI si OCDE


Situatia politica

Banci, presa


Consumul (unui produs)



Statistica oficiala, reviste comerciale si pe produs, asociatii de comert


Identificarea de agenti

Ghiduri de comert


Importatori, producatori, exportatori

Asociatii de comert, articole si reclame din jurnale comerciale


Informatii despre anumite firme

Banci, ghiduri comerciale, articole din presa, documentatia firmei


Conditii de creditare

Banci


Costuri de transport

Expeditori


Cerinte de ambalaj

Scrisori catre oficii de achizitii ale utilizatorilor, la magazine, etc.


Preturi

Cataloage si liste de preturi, reclame din presa


Caracteristici ale produselor

Reclama din presa, cataloage, etc.


Jurnale comerciale

Presa si ghiduri ale presei


Populatia

Almanahuri, anuare statistice


Caracteristici geografice

Atlase, enciclopedii

Principalele surse externe de informatii sunt:

a)Bancile internationale. O serie de banci internationale mari (Barclays, Lloyds si Chase Manhattan) publica periodice care se distribuie gratuit si sunt disponibile la cerere. Ele contin studii economice ale caracteristicilor, analize pe produs si alte informatii.

b)Organizatii ale consumatorilor. In tarile dezvoltate exista organizatii care au scopul de a proteja consumatorii. Astfel de organizatii, testeaza produsele vandute in tarile lor si publica rezultatele, preturile cu amanuntul si desfasoara o serie de studii.

c)Firmele. Una din cele mai importante surse de informatii este constituita din firmele care activeaza pe piata internationala. Informatii despre competitia prezenta sau viitoare se pot obtine scriind departamentelor lor de relatii publice si cerandu-le cataloage, date despre produs, liste de preturi, liste de distribuitori, rapoarte anuale, etc.

c)Surse documentare. Publicatiile contin o varietate de informatii. Cu cat cercetatorul este mai familiarizat cu publicatiile care exista, cu atat este mai mare probabilitatea de a obtine informatia de care are nevoie.

d)Bibliografii. Orice cercetator trebuie sa stie ce surse de informatii exista. In acest sens, exista o serie de lucrari de referinta bibliografica (Guide to Reference Boocks, editata de Eugene P. Shechy) si o serie de bibliografii de ghiduri.

e)Ghidurile sunt printre primele surse la care apeleaza un cercetator atunci cand cauta numele si adresele firmelor care apar pe piata in calitate de cumparatori, comercianti sau concurenti.

f)Statisticile comerciale – sunt publicate de diverse organizatii internationale si de aproape toate tarile. Statisticile pe tari asupra comertului tind sa fie cele mai detaliate si mai actualizate, dar nu sunt intotdeauna accesibile. Seriile statistice publicate de diverse organizati internationale sunt deosebit de pretioase pentru ca fac comparatie intre comertul diferitelor tari si examineaza o serie de piete individuale.

g)Ziare si reviste. O mare cantitate de stiri economice, de piata, de produse, etc. sunt publicate in anumite ziare importante. La acestea se adauga jurnalele comerciale si industriale publicate in tarile dezvoltate. Ele pot oferi cercetatorului o imagine cuprinzatoare a industriei si pietei pe care o investigheaza. Chiar si cele mai putin importante ziare merita sa fie urmarite pentru reclama, care poate oferi multa informatie despre firme active pe piata si produsele lor.

h)Carti de referinta generala. Pentru a construi o imagine a proceselor si industriilor care folosesc produsul sau, un cercetator poate sa apeleze la carti tehnice si monografii sau la lucrari de referinta. Ele ne ajuta la intelegerea literaturii si la pregatirea interviurilor. Daca se specializeaza intr-un domeniu, cercetatorul va gasi de cuviinta sa-si faca propria biblioteca cu astfel de carti. In plus, el trebuie sa cunoasca lucrarile de referinta existente in diverse biblioteci.


2.Sursele cercetarii pe teren


La un moment dat, cercetatorul pietei internationale ajunge la o limita a ceea ce poate afla prin colectarea de informatii din propria tara. In acest moment el se poate decide sa continue cercetarea pe teren, adica in tara a carei piata o studiaza.

Sursele aferente cercetarii de birou, furnizeaza o serie de date, care pana se recurge la cercetarea pe teren trebuie folosite la maximum. Aceasta deoarece, cercetarea pe teren este mai costisitoare, urmand a recurge la ea, atunci cand este vorba despre piete care prezinta perspective deosebite pentru produsul care face obiectul cercetarii. Atunci cand se recurge la acest tip de cercetare, va trebui sa se stabileasca:

asupra carei piete ne vom concentra cel mai mult eforturile;

ce informatii de piata specifice dorim sa obtinem;



ce suma este dispusa firma sa cheltuiasca pentru obtinerea acestor informatii; etc.

Se apreciaza ca trebuie sa existe o corelatie intre costul obtinerii de informatii prin cercetarea pe teren si valoarea informatiilor obtinute.

Inainte de a incepe efectuarea unei cercetari pe teren, cercetatorul trebuie sa se pregateasca serios in propria tara si isi va intocmi un plan de cercetare care va cuprinde:

scopul cercetarii;

cu ce persoane va discuta si locul unde se gasesc aceste persoane;

schita unui chestionar;

daca este posibil, unele intalniri care pot fi aranjate dinainte.

O problema deosebita apare in cazul cand cercetatorul nu vorbeste limba tarii in care doreste sa exporte sau nu o stapaneste in suficienta masura. Or, pentru a obtine informatii exacte se impune o comunicare fara dificultati. Intr-o astfel de situatie, exista urmatoarele solutii:

discutia sa se poarte prin intermediul unui interpret profesionist;

discutia sa se poarte prin intermediul unui membru al unei organizatii sau agentii care este interesata sa vanda produsul exportatorului;

firma exportatoare poate apela, acordand comision unor cercetatori locali pentru a realiza discutiile pe teren.

Pentru a usura cercetarea, este indicat ca cercetatorul sa incerce sa-si aranjeze in avans cat mai multe dintre intalnirile planificate si sa-si faca o idee despre itinerarul pe care trebuie sa il parcurga, micsorandu-si astfel eforturile pe care va trebui sa il faca in acest sens la sosirea in tara respectiva.

Este necesar sa se stabileasca si durata, respectiv perioada cand va avea loc deplasarea. Nu se va face deplasarea in perioadele de sarbatori sau a concediilor.

Perioada de timp necesara pentru realizarea unei cercetari de piata pe teren depinde de numarul de discutii, vizite si observatii necesare pentru a avea o imagine rezonabila a segmentului de piata cercetat. Intocmirea programului trebuie sa se faca in avans si sa aiba in vedere cercetarea programata si cea neprogramata care poate aparea neprevazut, deplasarile care trebuie efectuate, sarbatorile legale, timpul de pregatire, precum si o marja de siguranta de cateva zile. Cercetatorul trebuie sa intocmeasca un buget de cheltuieli corespunzator pentru o anumita perioada de timp incat sa-i permita efectuarea cercetarii in bune conditii.

Cercetatorul trebuie sa-si rezerve camera la hotel in fiecare localitate, iar hotelul sa fie plasat in centrul orasului, cu posibilitati de comunicare si de preluare a mesajelor.

SURSE DE INFORMARE. Ideal ar fi ca cercetatorul sa afle cat mai multe date despre piata tarii pe care o cerceteaza cu mult inainte de a efectua deplasarea.

In practica, informatiile de piata care se pot obtine in tara cercetatorului sunt foarte limitate si ca atare, cercetatorul trebuie sa-si rezerve timp pentru a-si completa informatiile obtinute deja, in cadrul cercetarii din birou.

Surse de baza. Necesitatea de a avea o imagine completa a pietei pe care o cerceteaza este unul din motivele care cer ca deplasarea pe care o face cercetatorul in tara respectiva sa inceapa in capitala tarii, desi s-ar putea ca aceasta sa nu fie principalul centru comercial. Sursele principale de informare cuprind:

bibliotecile cu profil comercial al diferitelor asociatii comerciale si firme mari, precum si librariile publice;

reprezentantul comercial care reprezinta tara cercetatorului;

agentiile guvernamentale;

camerele de comert si asociatiile comerciale.

Surse primare si secundare. In selectarea surselor de informare, cercetatorul trebuie sa faca deosebire intre surse de informare primare si secundare. Sursele primare, daca sunt corect obtinute si analizate, sunt mai folositoare decat cele secundare. In practica, cercetatorul pietei recurge adesea, si se bazeaza pe surse secundare.

Sursele primare de informatii sunt constituite din consumatori, distribuitori, vanzatorii cu ridicata si alti intermediari (desi intermediarii sunt considerati de cele mai multe ori surse secundare de informatii).

Cercetarea cu privire la uzantele comerciale, precum si preferintele si practicile de achizitionare a produselor industriale se numesc “cercetare industriala”. La nivelul comertului, aceasta este forma principala de cercetare pe teren pe care o efectueaza cercetatorul pietei de export.

Cercetarea cererii derivate. Cercetarea pietei produselor industriale implica si o cercetare a cererii derivate, care include:

cercetarea clientilor directi – importatori si distribuitori;

cercetarea clientilor indirecti – precum ar fi beneficiarii industriali la unul sau mai multe nivele;

cercetarea beneficiarilor finali ale caror produse sunt materie prima sau componente pentru alte produse.


3.Sursele de informare: avantaje si limite ale acestora


Asigurarea de informatii corespunzatoare din punct de vedere cantitativ si calitativ reprezinta o problema de baza a cercetarii pietei externe. Pentru aceasta este necesara o combinatie judicioasa intre informatiile provenite din surse primare si cele din surse secundare, in functie de necesitati si de avantajele si limitele fiecarei categorii.

In general, obtinerea de informatii din sursele secundare costa mai putin si de multe ori pot caracteriza destul de bine fenomenele de piata. Multe din informatiile secundare se obtin de la biblioteci in mod gratuit, ca de altfel si majoritatea publicatiilor guvernamentale. In plus, majoritatea datelor secundare pot fi utilizate imediat.

Din cauza dificultatilor inerente obtinerii informatiilor primare, a costurilor ridicate pe care acestea le presupun, sursele secundare sunt folosite mai frecvent. Din pacate sursele secundare de informatii prezinta si o serie de limite care trebuie avute in vedere la oricare cercetare de marketing asupra pietelor externe.

Un prim aspect cu caracter limitativ il constituie disponibilitatile inegale si sfera restransa a datelor importante ale diferitelor piete. Diferitele statistici au o importanta contributie la asigurarea bazei de date, oferind informatii asupra unor aspecte si fenomene de piata cum ar fi populatia, veniturile, productia, exportul, etc., insa gradul de detaliere a multor componente ale pietelor ramane destul de redus, iar informatiile referitoare la conditiile de productie, calitatea produselor, reteaua de distributie si alte elemente de marketing nu apar decat sporadic si incomplet.

Uneori datele existente nu pot fi utilizate din cauza modului lor de definire si exprimare. De exemplu, daca va trebui sa analizam veniturile, iar acestea sunt exprimate in mod diferit pe diverse piete, datele obtinute nu pot fi utilizate deoarece nu au aceeasi baza de raportare. Intr-o tara pot exista date referitoare la venitul national pe locuitor, in alta referitoare la produsul national brut pe locuitor, in timp ce in a treia tara apare produsul intern brut pe locuitor.

Multa prudenta trebuie sa manifestam in preluarea informatiilor “la mana a doua” si ar fi indicat sa incercam sa consultam prima sursa, pentru a evita interpretarile eronate. Aceeasi retinere trebuie sa o manifestam si asupra datelor a caror sursa originara nu ofera informatii despre metoda de obtinere a lor, cand au fost obtinute si de la cine.

Un alt aspect cu caracter limitativ are in vedere veridicitatea datelor, deoarece in unele tari, situatia pietei nu este prezentata prin date obiective, fiind evaluata subiectiv, inclusiv in statisticile nationale, fapt ce poate conduce la concluzii gresite.

La toate acestea, mai putem adauga comparabilitatea informatiilor, deoarece o serie de aspecte cum ar fi caracterul prea general al datelor, modalitatile diverse de exprimare, metodologiile diferentiate de obtinere si prelucrare, provoaca dificultati in desfasurarea cercetarilor.

Trebuie sa avem in vedere de asemenea, conditiile si modul in care este asigurat fluxul datelor statistice. Multe tari in curs de dezvoltare si uneori, chiar si tarile dezvoltate nu asigura serii de date continue si complete pentru a caracteriza corespunzator pietele respective.

Datorita greutatilor intampinate in obtinerea si verificarea datelor obtinute din surse secundare, precum si unele ratiuni specifice ale firmelor sau necesitati suplimentare, impun deseori recoltarea de date din surse primare.

In general, metodologia de obtinere a datelor din surse primare este asemanatoare cu cea utilizata pentru piata interna, insa obtinerea lor necesita cheltuieli destul de mari, iar calitatea lor este mai redusa in cazul pietelor externe din cauza unor particularitati in organizarea si desfasurarea procesului de recoltare a lor.

Apar o serie de dificultati in alcatuirea esantioanelor, indeosebi in tarile cu nivel de dezvoltare mai scazut. De multe ori lipsesc anumite elemente caracteristice colectivitatilor de cercetat ca si liste ale acestora din care sa se poata alcatui esantioane corespunzatoare. De aceea, calculele de probabilitate nu pot fi utilizate intotdeauna in bune conditii in estimarea potentialului pietei, a caracteristicilor pentru cerintele de consum, etc., operandu-se cu esantioane de convenienta.

Dificultati serioase intervin si in procesul de recoltare propriu-zisa a informatiilor, deoarece utilizarea diferitelor mijloace de comunicare specifice anchetelor (telefon, posta, interviu personal) este limitata din cauza insuficientei dotari existente in unele tari. Nivelul de alfabetizare, varietatea limbilor si dialectelor, creeaza la randul lor dificultati in anchetarea unor esantioane. Apar probleme din cauza sensului diferit acordat cuvintelor si exprimarilor, a datelor despre cerintele si atitudinile consumatorilor, etc.

In vederea asigurarii unor informatii adecvate, un rol important revine cercetatorului, care trebuie sa inteleaga caracteristicile, specificul pietei respective, pentru a putea interpreta corespunzator datele si a completa golurile care apar in fondul de informatii.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre marketing international

Tehnici si metode in examinarile psihologice
Teorii despre organizatii
Viitorul psihologiei muncii si organizationale din perspectiva schimbarilor socioeconomice-tehnoiogice din lumea muncii
Conceptul de marketing international
Evaluarea mediului in marketingul international
Cercetarea in marketingul international
Segmentarea pietelor internationale
Produsul in marketingul international
Distributia produselor in marketingul international
Determinarea preturilor pe pietele internationale
Promovarea in marketingul international
Planificarea activitatii de marketing international
Organizarea activitatii de marketing international
Controlul activitatii de marketing international
Perspectiva marketingului international
Studii de caz in marketingul international
Ghid pentru patrunderea pe pietele straine
Orientari privind elaborarea unor proiecte de marketing international







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare