 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
MARKETING
Marketingul reprezinta "stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere" Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social si managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare". Simplist, marketingul reprezinta "arta si stiinta de a vinde". |
| StiuCum
Home » marketing
» marketing modern
» Comportamentul rational al agentilor
|
|
Investitia pe piata financiara: alegerea intre consumul imediat si consumul viitor |
|
| in raport cu posibilitatile de remunerare a capitalului economist sau cu cele de imprumut de pe piata financiara, problema care apare este cea a partajului intre area prezenta si cea viitoare pentru maximizarea consumului (imediat si viitor) si deci a satisfactiei totale. Existenta pietei financiare da posibilitatea sa creasca consumul viitor, pe baza economisirii si plasamentului de capital pe piata financiara. Reluand exemplul institorului de mai inainte, presupunem ca area sa prezenta (la inceputul anului) este de 1 mid.lei, iar area viitoare (peste un an) este de 1,5 mid.lei. Daca ar hotara, in extremis, sa consume imediat toata area prezenta si viitoare, el ar putea conta pe urmatoarele surse: - area prezenta: 1 mid.lei - imprumut de un an pe piata financiara, in contul arii viitoare, la o dobanda de 15% Daca ar alege alternativa economisirii intregii ari prezente si a consumarii ei totale in viitor (impreuna cu area viitoare), el ar putea conta pe urmatoarea structura de nituri: - plasament pe un an al capitalului (arii) economisit(e), la o dobanda de 15%: 1 mii x 1,15 = 1,5 mld. lei - area viitoare: 1,5 mid.lei Total nituri: 2,65 mid.lei (pct.Ai ). Se pot imagina si variante intermediare (x si y): x) consum imediat a jumatate din area prezenta, economisirea si plasarea celeilalte jumatati de are. Area viitoare va fi in aceasta varianta de: (0,5 x 1,15) + 1,5 = 2,075 mid.lei (punctul x) y) consum imediat al intregii ari prezente, inclusiv al unui imprumut (in contul a 1/2 din area viitoare) de 0,65 mid.lei (0,75/1,15). Consumul imediat va fi deci de: 1 + 0,75/1,15 = 1,65 mii.lei Si totusi ce varianta va alege agentul nostru ? Area sa prezenta si viitoare si posibilitatile pietei financiare nu-i permit o performanta a cresterii niturilor totale, dincolo de curba (dreapta) institiei (A1A0). Din diferite combinatii ale consumului imediat (Co) si ale celui viitor (Ci), el obtine izoutilitati de marimi crescatoare. Izoutilitatea U2 cuprinde in punctul B si combinatia de consum imediat si viitor la nilul exact al arii prezente (Ao = 1 mii.lei) si al celei viitoare (Ai = 1,5 mii.lei). Dar izoutilitatea U2 este inferioara, ca grad de satisfactie, in raport cu Ui (U2 < Ui). Este logic deci ca agentul nostru va prefera Ui, determinata de consumul imediat (Co) la nilul arii prezente si a unui imprumut, in baza a jumatate din area viitoare (varianta y) si de un consum viitor (Ci), in baza a ceea ce va mai ramane dupa rambursarea imprumutului de 0,65 mii.lei si a platii dobanzii aferente de 0,10 mii.lei (0,65 x 0,15), adica jumatate din area viitoare (0,75 mii.lei). O izoutilitate superioara lui Ui (spre exemplu, U'1) este imposibila in conditiile date ale curbei productiei, fn baza niturilor sale si ale posibilitatilor pietei financiare, agentul nostru nu va aa surse pentru a atinge izoutilitatea U'1 (decat in conditiile reducerii corespunzatoare a ratei medii de dobanda), fn consecinta, decizia optima posibila va fi consumul total din punctul y, care valorifica toate posibilitatile "producerii" de nituri si asigura cel mai inalt grad posibil de satisfactie (izoutilitatea Ui). Punctul y este, de altfel, punctul de tangenta al dreptei productiei (cu renilitatea marginala a institiei constanta de 15%) cu izoutilitatea Ui. Punctul optim, intre "putinta" si "dorinta", va fi deci atins la nilul egalitatii: RMI = RMS, intre renilitatea marginala a institiei si rata marginala de substituire (intre Co si Ci), respectiv la nilul ratei de dobanda medie pe economie de 15%. Prin combinarea ultimelor doua reprezentari grafice ,se obtine formularea complexa a problemei consum-economisire-instire (a se dea .nr. 3.6.). Punctul optim va atins la echilibrul dintre rata marginala de substituire (RMS), renilitatea marginala a institiei (RMI) si rata medie a dobanzii de piata (i): RMS = RMI = i. Daca RMS < RMI, consumatorul va alege o alta izoutilitate de un grad mai ridicat, intrucat curba productiei (RMI) ii permite acest lucru. Deci, el se va deplasa de la U2 la Ui. Daca RMI < i, institorul va abandona proiectele de institie mai putin renile pentru a face plasamente pe piata monetara la o dobanda i mai mare. Daca RMI > i, institorul se va imprumuta pe piata monetara pentru a face institii suplimentare pe piata financiara sau pe alte piete alternati mai renile. Acest fapt ar aduce o suplimentare a niturilor si, deci, o posibilitate de crestere a utilitatii totale. In conditii de piata perfecta, cererea de bani, pe piata monetara, cu dobanda redusa si oferta de bani, pentru institiile cele mai renile, face ca rata marginala de remunerare a capitalului, pe aceste piete, sa se egalizeze: RMI = i (a se dea .nr. 3.6.). La echilibru, egalitatea de mai sus se va sili la nilul ratei marginale de substituire, intre Crj si Ci in punctul y de tangenta, care ofera un volum al capitalului economisit egal cu nevoile de arbitraj ale diferentelor de renilitate existente pe piata. Izoutilitatea U3 are punctul x de tangenta pe curba productiei in zona renilitatilor marginale negati. Desi RMS = RMI, ambele rate sunt mai mici decat rata medie a dobanzii (i) si determina o utilitate mai mica decat in punctul y de optim intre institii si consum, unde RMS = RMI = i = 0,15. |
|
|
Politica de confidentialitate
|
