StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept constitutional
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Caracterul social si pluralist al statului in lumina constitutiei din 1991



CARACTERUL SOCIAL SI PLURALIST AL STATULUI  IN LUMINA CONSTITUTIEI DIN 1991

Prabusirea sistemului economic si politic comunist in decembrie 1989 in tara noasta a dus Ia repudierea de catre Constitutia din 1991 a oricarei legaturi ideologice cu conceptiile marxist-leniniste. Din acest punct de vedere sunt semnificative in special prevederile acestei constitutii, potrivit ca 434d37e rora proprietatea privata este declarata inviolabila (art. 136, 6), precum si cele privitoare la caracterul de stat pluralist al Romaniei (art l, 3 al Constitutiei prevede ca pluralismul politic reprezinta o valoare suprema, pe care o garanteaza, iar art. 37 stabileste ca partidele politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic sunt neconstitutionale).



Dar, repudiind ideologia marxist-leninista. Constitutia tarii noastre din 1991 nu putea .sa nu tina seama de faptul <;a, in conditiile economice, sociale si politice atat de complexe ale societatii moderne, in cadrul careia ideile democratice se afirma .tot mai puternic, s'.atul nu se mai poate margini sa fie un simplu pazitor de noapte, ci, pentru a tV ce posibila o dezvoltare echilibrata, la nivelul tuturor sectoarelor sociale si a elementelor lor componente, el trebuie sa se implice, in formele impuse de neccsi atilc momentului, dar rara sa aduca atingere substantei drepturilor si libertatilor cetatenilor, in actiuni sistematice de ocrotire a indivizilor dezavantajati din punct de vedere fizic si psihic (femei, tineri, handicapati etc.), de asigurare a conditiilor materiale necesare pentru ca toti cetatenii sa beneficieze efectiv de drepturile si libertatile garantate de Constitutie si de legi, de contracarare a consecintelor daunatoare ale exercitiului abuziv al acestor drepturi, de ocrotire a sanatatii publice si a mediului ambiant, de stimulare'a dezvoltarii economice a tarii, astfel incat toti cetatenii sa se poata bucura de un trai decent etc.

Tocmai pentru a se sublinia ca statului modern si, prin urmare, si statului nostru ii revin sarcini multiple in asigurarea pe toate planurile a personalitatii umane considerate prin perspectiva globala a intregii colectivitati, ca si in faurirea unei organizari statale bazate pe justitie si pe bunastarea fiecaruia si a tuturora. Constitutia din 1991 a prevazut ca Romania este un stat social, adica un stat care, prin initiativele si actiunile lui, este chemat sa asigure tuturor membrilor societatii, iar nu numai unora dintre ei, o participare efectiva si echilibrata la beneficiul drepturilor si libertatilor cetatenesti, precum si la rezultatele obtinute prin eforturile desfasurate in comun .

Prin consacrarea caracterului pluralist si social al statului, ca si a democratismului sau, Constitutia din 1991 si-a concretizat intentia de a nu ingadui impamantenirea inviata publica a Romaniei a unor doctrine extremiste orientate spre unipartidism, dar nici a unui liberalism salbatic, cum ar fi cel care, in numele neamestecului statului in economia privata, si-ar propune sa legifereze suprimarea alocatiilor de somaj, a asigurarilor sociale de stat etc.

Trebuie observat insa ca protectia juridica data de Constitutia din 1991 pluraliamului politic este mai energica decat cea chemata sa asigure caracterul social al statului.

intr-adevar, potrivit art.37(2) si art.144, l din Constitutie, un partid politic care ar milita impotriva pluralismului politic ar urma sa fie declarat neconstitutional de Curtea Constitutionala, in schimb, un partid poitic care si-ar propune sa promoveze masuri potrivnice caracterului social al statului, nu ar risca sa suporte o asemenea sanctiune, ci cel mult daca. ajuns la putere, ar reusi sa faca sa fie adoptata o lege cu un asemenea continut, aceasta ar putea fi declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala.

Vom sublinia de asemenea ca consacrarea caracterului social al statului de catre art. 2 al Constitutiei va face sa apara fara doar si poate in practica de stat dificultati de interpretare. Astfel, se va putea pune problema de a sti in ce masura statul poate sa intervina in sfera de activitate a indivizilor o data ce Constitutia prevede inviolabilitatea proprietatii private si enumera limitativ cazurile in care exereitiunl unor drepturi si libertati poate fi restrans, precizand ca aceasta restrangere trebuie sa fie proportionala cu situatia care a detcrminat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii. Daca este cert ca statul social trebuie sa ia cele mai potrivite masuri pentru ocrotirea si promovarea .intereselor generale, precum si pentru asigurarea conditiilor materiale necesare pentru ca cetatenii sa se poata bucura in mod egal de drepturile si libertatile lor, in schimb ramane o chestiune de apreciere pana unde urmeaza sa-si extinda el interventia in acest scop. in scara impozitelor progresive, care va putea fi, bunaoara, cota maxima pentru ca principiul inviolabilitatii proprietatii private sa nu apara atins sau cat de larg vor putea fi reglementate conditiile de efectuare a exproprierii pentru cauza de utilitate publica pentru ca inviolabilitatea proprietatii private sa nu fie afectata?

Raspunsul dat unor astfel de intrebari nu poate fi strict juridic. EI va depinde in mare masura de ideologia specifica diferitelor partide politice si de interesele pe care ele le reprezinta.

Din acest punct de vedere, in lumea politica contemporana trei curente principale pot fi identificate: neoliberalismul, ideologia soeial-democrata si cea democrat-crestina.

Neoliberalismul. Ca si liberalismul clasic, neoliberalismul continua sa creada ca proprietatea privata este cea mai puternica garantie a libertatii politice, dat fiind ca ea asigura individului o posibilitate reala de a alege intre doua sau mai multe solutii posibile. De asemenea, neoliberalismul continua sa vada in asigurarea unor posibilitati nelimitate de dezvoltare intreprinderilor private si in libera concurenta cheia succesului economic. Dar, spre deosebire de liberalismul clasic, neoliberalismul nu uita sa vorbeasca despre „statul providential' sau cfespre „statul buneistari', notiuni cu un continut foarte apropiat, daca nu chiar identic, cu cea a ..statului social'. In optica neoliberalismului, acest stat providential are sarcina de a interveni pentru a crea in favoarea indivizilor conditiile materiale indispensabile pentru a-si exercita drepturile si libertatile, problerfia care se pune eu o acuitate speciala mai ales pentru acele drepturi catatenesti, cum este dreptul la munca, la invatatura, la asistenta sociala etc., care implica o prestatie pozitiva din partea statului, in general neoliberalismul recunoaste ca proprietatea privata asupra mijloacelor de productie este o sursa de avantaje si inegalitati, atat sub raportul veniturilor realizate in comparatie cu simplii salariati, cat si al sanselor de a izbuti intr-o cariera sj, drept urmare, admite ca ii revine statului obligatia de a remedia aceste dezechilibre. Pe de alta parte, pentru neoliberali. o obligatie a statului este si aceea de a interveni pentru a proteja pe cei slabi impotriva intreprinderilor private monopoliste, franand sau eliminand eventualele abuzuri ale acestora. Tot statul va avea sarcina de a prelua asupra sa satisfacerea unor nevoi generale, ce implica activitati care, fie ca sunt nerentabile, fie din lipsa capacitatilor de productie, nu intereseaza economia privata, in sfarsit, statul poate fi pus in situatia de a interveni si in domeniul politic pentru ca, prin finantarea (cel putin partiala) de catre el a partidelor politice, sa impiedice ca unele dintre ele sa fie defavorizate fata de altele, beneficiare ale sprijinului unor puteri economice, dupa cum tot el va trebui sa actioneze in domeniul social pentru a se evita, prin arbitrajul sau, consecintele daunatoare ale unor greve1.




Social-democratia. in general, ideologia social-democrata pune un accent sporit asupra rolului interventionist al statului iti comparatie cu neoliberalismul. Potrivit acestei ideologii, caracterul social al statului trebuie sa se manifeste nu numai in domeniul social si cultural, dar si in cel economic si politic. Plecand de la ideca ca libertatea industriei, libertatea comertului si libera concurenta

§

enereaza  inevitabil inegalitati sociale, social-democratia considera  ca 'o emocratie sociala face necesar un dirijism economic, menit sa duca la nivelarea veniturilor individuale si la organizarea unui sistem cat mai larg de asigurari sociale de stat. Numai o asemenea ordine sociala va fi in masura sa asigure indivizilor o reala libertate, politica.

Democratia crestina. Pentru sustinatorii acestei doctrine, democratia trebuie sa se realizeze prin crearea unei ordini economice si sociale juste, gazata pe morala crestina si pe respectul rolului educativ traditional al religiei. In conceptia lor, numai o astfel de ordine va fi in masura ,sa asigure un echilibru intre productie si nevoile elementare ale omului. In infaptuirea acestor Jeluri, democratia crestina recunoaste rolul social important al statului, fara insa sa-i atribuie semnificatia pe care o are in ideologia social-democrata2. Pentru democrat-ere s tini, ordonantarea juridica trebuie sa oglindeasca cat mai fidel principiile moralei, intemeiate ne Fraternitatea crestina.

Dat fiind caracterul elastic al notiunii de stat social, toate cele trei conceptii politice examinate mai sus apar compatibile cu spiritul Constitutiei din 1991, Aceasta cu atat mai mult cu cat noua constitutie a urmarit sa infaptuiasca pe pamantul tarii noastre o democratie politica, bazata pe pluralismul politic. O democratie politica este insa - asa cum s-a subliniat j)e drept cuvant - prin excelenta relativista3, ceea ce inseamna ca, intr-un asemenea sistem politic, toate opiniile sunt valabile si, prin urmare, pot fi promovate in mod egal in viata publica, cu conditia ca ele sa nu tinda la suprimarea libertatii insasi sau la subminarea statului. In prezenta acestui relativism al democratiei politice, nimic nu impiedica aparitia unor puncte de vedere diferite asupra sferei si continutului notiunii de „stat social', precum si cu privire la consecintele consacrarii ei de catre Constitutia noastra.







Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre drept constitutional









































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics