StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » doctrine si curente » Reactii sociale si nationale fata de liberalismul economic clasic
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Socialismul utopic ca dubla forma de reactie fata de urmarile sociale negative ale capitalismului sl fata de unele insuficinete ale gindiri! economice liberale clasice



Criticii liberalismului economic clasic au opus individualismului, generat de proprietatea privata, principiul solidaritatii umane, exprimindu-si convingerea ca s-ar putea obtine rezultate mai bune in functionarea economiei societatii daca aceasta ar fi organizata pe alte baze, respectiv pe baza proprietatii comune (asociationiste, socialis


te, comuniste etc.) si a colectivismului.
Scurt istoric al utopiilor si al ideilor socialiste. Socialismul modern (secolele XVIII-XIX) are radacini stravechi. in antichitatea greaca au existat ginditori care au condamnat bogatia excesiva a unora si mizeria altora, au cerut interventia statului in problemele economice generatoare de inegalitati si nedreptati (repartitia produselor) si s-au pronuntat chiar impotriva proprietatii private. Ulterior, in evul mediu si la inceputurile epocii moderne, toate religiile monoteiste au proclamat principiul egalitatii intre oameni, dezaprobind inegalitatile excesive existente in realitate. Doctrina sociala a "binelui comun", sustinuta de Biserica crestina, este una din manifestarile acestui punct de vedere.
La granita dintre evul mediu si epoca moderna se intensifica preocuparile unor ginditori de a gasi forme mai bune de organizare a societatii pentru a evita sau a depasi unele fenomene negative care au rezultat din suprapunerea relelor noii societati (goana dupa cistiguri nemasurate) peste relele cunoscute de societatea medievala (multitudinea de restrictii si monopoluri generatoare de cistiguri fara munca, de inegalitati si nedreptati pentru cei multi). Expresia cea mai caracteristica a acestor preocupari au constituit-o "utopiile" adica, un tip de societate ideala, fara precizarea localizarii ei geografice2, dind celor multi si napastuiti speranta ca s-ar putea trai mai bine decit se traia in realitatea din acel timp. Cele mai cunoscute utopii de la inceputul epocii moderne au fost cea conceputa de Thomas More sau Morus (1478-l535) in Anglia, pe timpul lui Henric al VUI-lea, si cea infatisata de italianul Tomasso Giovanni Campanella (1568-l639) in lucrarea "Cetatea soarelui".
Th. Morus condamna banii si proprietatea privata pe care le considera incompatibile cu egalitatea, dreptatea si prosperitatea generala, sugerind organizarea unei societati fara clase sociale si, deci, fara proprietate privata, in care toti membrii componenti sa presteze munca fizica si in care binele particular sa se confunde cu binele general. T.G. Campanella aspira spre o societate comunista bazata pe dragostea fata de aproapele oamenilor, dar nu arata cine, cind si cum ar putea realiza o astfel de organizare. in aceaste conditii, termenii de "utopie" si "utopic" au inceput sa semnifice, cu timpul, ceva care nu putea fi efectiv realizat, o dorinta fara sanse practice de reusita, modificindu-se, deci, sensul initial pozitiv al termenului de "societate mai buna si mai dreapta".
Paralel cu ascensiunea liberalismului, ca principala megatendinta din gindirea economica moderna, in secolele XVII si XVIII ia amploare un curent de idei opus, in egala masura, atit nedreptatilor din feudalism cit si celor generate de economia moderna de piata (inegalitati, mizerie, asuprire etc), denumit ulterior socialism modern.
Termenul de socialism a fost introdus si folosit relativ tirziu, cu mult dupa constituirea curentului de idei pe care il desemneaza acesta, mai precis la inceputul secolului XIX. in Anglia, termenul de "socialist" a fost utilizat din anul 1822, pentru a indica pe adeptii lui R. Owen si apoi in lucrarea acestuia "Ce este socialismul"? (1841). Pe continent, acest termen a fost folosit din anul 1832 de francezul O. Leroux si de elvetianul A. Vinet. Ulterior, termenii de "socialism" si "comunism" au fost folositi in mod alternativ sau ca faze succesive, atribuindu-se uneori, in mod retrospectiv, dar si abuziv, chiar unor ginditori din antichitate (de ex.: Platon).
Socialismul modern a parcurs o serie de trepte in procesul constituirii, maturizarii si raspindirii lui, cum au fost: socialismul episodic, socialismul idealist laic, socialismul productivist, socialismul asociationist, socialismul mic-burghez, socialismul marxist denumit stiintific, socialismul de stat, socialismul de catedra etc.
Socialismul episodic s-a manifestat in mod frecvent in secolele XVII si XVIII, atit in lucrari cu caracter moral-politic (I larrington, Morelly, Babeuf), cit si in literatura beletristica (Rabelais), exprimind relta unor intelectuali apropiati de masele populare (adeseori preoti) impotriva nedreptatilor sociale izrite din proprietatea privata, impotriva mizeriei economice, a asupririi si a dominatiei straine. Mesajul pozitiv al acestor ginditori consta in ideea ca erau necesare modificari in structurile economice si sociale existente pentru infaptuirea egalitatii reale intre oameni si a dreptatii sociale. in apararea acestei idei ei incau cultul naturii si al ratiunii, ca de exemplu, in lucrarea lui Morelly ("Codul naturii") sau a lui G. Babeuf ("Societatea egalilor").
Socialismul idealist laic a pledat pentru bunastarea tuturor oamenilor, aici pe pamint, in opozitie cu ascetismul religios care promitea, in schimb, fericirea in viata de apoi. Printre exponentii lui se numara si cunoscutul scriitor de limba franceza J.J. Rousseau (1712-l778), care a examinat relatiile dintre om, societatea civila si stat, ajungind la concluzia ca omul este bun de la natura, dar ca institutiile sociale il pervertesc, ca goana dupa bogatii duce la mizerie pentru cei multi si chiar la alienarea celor bogati. El considera ca institutiile sociale nu sint naturale, deci eterne, ci ca ele trebuie schimbate daca se doreste inlaturarea mizeriei si a nedreptatilor. Prin interventia statului s-ar putea atenua marile deosebiri economice si sociale care existau intre cetatenii unei tari, sustine Rousseau. In articolul "Economia politica" publicat in "Enciclopedia" franceza editata de Diderot si D'Alembert, J.J. Rousseau formuleaza principiul autonomiei stiintei economice care guverneaza societatea civila, spre deosebire de stat care este guvernat de legi elaborate de oameni.
J.J. Rousseau a contribuit din plin la pregatirea climatului farabil schimbarilor sociale care au avut loc in timpul relutiei franceze din 1789.
Socialismul utopic va lua amploare mai ales in perioada urmatoare relutiei din 1789, pe masura ce au devenit tot mai vizibile unele consecinte negative ale ordinii economice instaurate dupa aceasta relutie.
Socialismul productivist sustinut de Cl.H. de Saint Simon (1760-l825) are puternice afinitati cu gindirea lui J.J. Rousseau, dar in acelasi timp se deosebeste de el prin recunoasterea rolului deosebit pe care il poate juca industria, respectiv industrializarea in mai buna organizare a societatii si asigurarea dreptatii sociale.
Inspirindu-se din conceptia lui Condorcet despre progres si din viziunea lui J.B. Say despre rolul industrialismului in realizarea progresului material, CI. H. de Saint Simon a fost primul mare socialist modern care s-a referit pe larg la problemele economice in contextul propunerilor de reorganizare pe baze superioare a societatii franceze de la inceputul secolului XIX.
Din bogata lui activitate publicistica amintim lucrarile: "Industria" in patru lume (1817-l818), "Catehismul industriasilor" (1823) si "Noul crestinism" (1824).
St. Simon a criticat economia de piata si liberalismul politic si economic din timpul sau deoarece ele n-au reusit sa realizeze egalitatea si dreptatea efectiva intre oameni, nici binele public si armonia sociala, promise de sustinatorii liberalismului inainte si in timpul relutiei din 1789. Exacerbarea intereselor individuale pe temeiul proprietatii private si accentuarea concurentei intre producatori au dus la rivalitati ubitoare intre oameni si la dezorganizare si anarhie a economiei privita in ansamblu. Proasta organizare a productiei la scara nationala, prezenta unor elemente privilegiate care ocoleau productia, ca si repartitia defectuoasa a rezultatelor obtinute, explicau, dupa parerea lui St. Simon, atit insuficienta produselor cit si mizeria maselor muncitoare, respectiv nemultumirea unei importante parti a societatii fata de starea existenta in economia si politica timpului.
Rezolvarea acestui ghem de probleme economico-sociale si politice acute presupunea, in viziunea lui St. Simon, infaptuirea unei societati organizate in mod deliberat, o societate a oamenilor activi si harnici, in care sa nu aiba loc lenesii si in care accentul sa fie deplasat de la guvernarea oamenilor spre administrarea lucrurilor, respectiv spre mai buna organizare a productiei si a celorlalte sfere ale economiei, in folosul intregii societati.
Traind in epoca desfasurarii relutiei industriale, St. Simon a atribuit un rol hotaritor industriei si industrializarii in procesul reorganizarii economiei pe baze rationale, subliniind importanta personalului tehnic de specialitate, indeosebi a inginerilor si economistilor, in dirijarea constienta a economiei.
Din dorinta de a stimula viata activa si munca productiva, precum si de a bara calea elementelor parazitare si profitoare din societate, St. Simon a propus limitarea dreptului de proprietate privata, respectiv anularea dreptului de mostenire si trecerea bunurilor respective in proprietatea statului, pentru ca acesta, in numele societatii si dreptatii, sa le foloseasca in interesul celor mai napastuiti de soarta.
Pentru a stimula productia si a corela drepturile si responsabilitatile indivizilor in productie, St. Simon a considerat ca la baza procesului de repartitie a produsului si venitului national era de dorit sa stea principiul colectivist "de la fiecare dupa capacitati, fiecaruia dupa contributia adusa".
Socialismul asociationist a fost reprezentat de francezii Ch. Fourier (1772-l837) si L. Blanc (1811-l882), precum si de englezul R.Owen (1771-l858), transformindu-se ulterior in miscare cooperatista.
Caracteristicile definitorii ale acestei forme de socialism modern constau in critica vehementa si consecventa a proprietatii private, generatoare de anarhie, inegalitati si nedreptati, si optiunea lor ferma pentru organizarea economiei pe baze colectiviste, respectiv pe baza proprietatii comune sau sociale a pamintului si a intreprinderilor, ca o garantie a sporirii productiei, inlaturarii mizeriei si asupririi sociale, precum si a repartitiei echiile a acesteia intre membrii societatii.
Pe fondul acestor caracteristici comune socialistilor asociationisti, exista, fireste, unele paticularitati individuale care exprima gindirea fiecaruia dintre ei. Mentionam in continuare citeva dintre aceste particularitati.
Charles Fourier a fost functionar comercial si, in aceasta calitate, a avut prilejul sa cunoasca multe aspecte sumbre ale economiei de piata, printre care mai ales urmarile negative ale luptei de concurenta dintre oamenii de afaceri. In opozitie cu imaginea idealizata a economiei de piata prezentata de economistii liberali, Ch. Fourier a descris in mod realist si sugestiv caracterul distructiv al luptei dintre producatori, muncitori si consumatori in stradania lor de a obtine cistiguri si avantaje cit mai mari cu eforturi mai mici, avind drept rezultat amplificarea anarhiei la scara macroeconomica, polarizarea societatii in bogati si saraci, e



liminarea economica a celor slabi, extinderea unor monopoluri si a unor operatiuni speculative, aducatoare de cistiguri nemuncite. Toate acestea impreuna au inmultit inegalitatea si nedreptatile intre membrii societatii, au sporit dezordinea economica si nedreptatile sociale, constituind, dupa parerea socialistului francez, prilejuri de nemultumire publica si stimulente pentru cautarea unei alte forme de orgaizare economica a societatii.
Critica economiei de piata din Franta in prima treime a secolului XIX si optiunea de viitor a lui Ch. Fourier au fost expuse in lucrarile sale: "Teoria unitatii universale" (1822), "Noua lume industriala si societara" (1829) si "Falsa industrie" (1836).
Solutia propusa de Ch. Fourier pentru relele economice din timpul sau consta in asociatia luntara a membrilor valizi si activi ai societatii, respectiv crearea de asociatii industriale-agrare denumite falanstere, in care munca urma sa fie organizata in comun si in forme atractive, transformindu-se dintr-un chin in placere. Aceasta presupunea, dupa parerea lui Fourier, imbinarea armonioasa dintre munca fizica si munca intelectuala, reducerea timpului de munca zilnic, usurind conditiile de viata si de munca ale tuturor membrilor societatii si sporind considerabil productivitatea muncii, premisa a belsugului de produse necesare pentru imbunatatirea nivelului de trai al intregii populatii.
Ch. Fourier era constient de faptul ca reorganizarea economiei societatilor moderne pe baze noi, colectiviste sau comunitare, presupunea insemnate eforturi financiare, dar spera ca dintre bogatii luminati, animati de sentimente democratice si umanitare, sa se ofere destui filantropi care sa finanteze aceste operatiuni.
Pentru deplina insanatosire a economiei din timpul sau, Ch. Fourier a preconizat ca repartitia rezultatelor obtinute in economie sa se faca in functie de trei criterii si anume: cinci parti pentru munca depusa de fiecare cetatean valid, patru parti pentru capitalul adus si trei parti pentru talentul organizatoric si tehnic manifestat de cei mai dotati dintre membrii comunitatii.
Sperantele lui Ch. Fourier si ale adeptilor sai (V. Considerari:, Buchez, T. Diamant) in elutia treptata a economiei in directia asociationismului si in sprijinul financiar al filantropilor nu s-au verificat in practica, fiind calificate, ulterior, pe buna dreptate, drept utopice sau nerealiste, in ciuda motivatiei lor morale si a mesajului lor umanist.
Robert Owen s-a confruntat cu probleme asemanatoare in conditiile unei economii de piata mult mai dezltate din Anglia acelui timp si din perspectiva unor activitati practice mai diversificate. El si-a inceput activitatea ca ucenic, a devenit apoi un priceput muncitor si organizator, ajungind in cele din urma om de afaceri (patronul unei fabrici textile) si un ginditor cu vederi democratice si umaniste, intr-o tara in care cunostintele de economie politica erau relativ mai raspindite chiar si in rindul marelui public, ativ cu situatia de pe continent.
Principalele lucrari in care si-a expus R. Owen ideile economico-sociale au fost: "O noua schimbare a societatii (1815), "Noua lume morala" (1834) si "Ce este socialismul?" (1841). R. Owen a evidentiat rolul esential a! muncitorilor in crearea bogatiei sociale si rolul exploatator al profitului, faptul ca incasarea acestuia de catre patronii capitalisti se face fara contraprestare. El a deplins situatia grea a muncitorilor din timpul sau si a preconizat numeroase masuri pentru usurarea si imbunatatirea conditiilor de munca si de viata ale muncitorilor. in intreprinderile industriale pe care le-a condus, R. Owen a luat masuri eficiente de organizare a protectiei muncii, a interzis munca copiilor, a creat gradinite de copii pentru a permite mamelor sa lucreze si a asigura ingrijirea normala a copiilor.
Din dorinta de a inlatura multitudinea de intermediari care se interpuneau intre muncitorii care produceau si repartitia finala a venitului national, urmarind deci sa sporeasca substantial participarea muncitorilor la repartitia valorilor create in productie, R. Owen a preconizat organizarea productiei si a muncii pe baze noi, colective si repartitia rezultatelor obtinute dupa criteriul muncii prestate. in spiritul acestui deziderat el a preconizat si a experimentat crearea unor "colonii comuniste" atit in Anglia cit si in S.U.A., precum si a unor magazine de schimb pe baza asa-numitilor "bani-munca", finantind cu propria lui avere aceste experimente.
Coloniile comuniste erau intreprinderi productive organizate pe baze colective, urmarind gestiunea lor de catre muncitori si folosirea cistigurilor obtinute atit pentru imbunatatirea nivelului de viata a muncitorilor, cit si pentru investitii. in opozitie cu telul nobil urmarit (ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc), rezultatele practice obtinute au fost dezastruoase, intreprinderile respective n-au rezistat luptei acerbe de concurenta, au dat faliment, iar initiatorul lor si-a pierdut intreaga avere in aceste experiente filantropice. Explicatia acestui esec consta in cunoasterea insuficienta si deci neluarea in considerare a mecanismului de ansamblu al legilor economiei de piata, indeosebi a realizarii durabile a unei rate medii a profitului care sa permita atit finantarea investitiilor pentru modernizarea continua a intreprinderii, cit si asigurarea impotriva riscurilor care decurgeau din incertitudinile pietei concurentiale.
Magazinele de schimb cu ajutorul "banilor-munca" urmareau sa usureze aprovizionarea muncitorilor prin inlaturarea negustorilor intermediari care contribuiau la cresterea preturilor si sa coreleze, totodata, posibilitatile de achizitionare a marfurilor de catre muncitori cu cantitatea de munca prestata de ei in productie. Mijlocul tehnic care ar fi trebuit sa asigure aceasta corelare, consta, dupa parerea lui R.Owen, in "banin-munca", respectiv niste certificate pe care le primeau muncitorii pentru timpul de munca prestat in productie, in schimbul carora urmau sa obtina diferite produse prin intermediul unor magazine special amenajate in vederea acestui schimb fara negustori.In ciuda telului social nobil urmarit (protectia muncitorilor salariati impotriva spolierii lor de prea numerosii intermediari), experimentul nu a dat rezultatele scontate, deoarece initiatorul lui nu a cunoscut indeajuns mecanismul de functionare a economiei de piata si in mod deosebit natura, rolul si consecintele practice ale banilor propriu-zisi, spre deosebire de "banii-munca". Multiplele functii ale banilor reali erau determinate de situatia de ansmablu a economiei de piata si nu numai de pozitia unui agent economic, cum rezulta din conceptia utopica a "banilor-munca", a caror emisiune se baza pe timpul individual de munca foarte diferit de la un producator la altul pentru una si aceeasi marfa. Conceptul de bani-munca dovedea slaba intelegere a rolului real al banilor in cadrul economiei de piata ca echivalent general al tuturor celorlalte marfuri si lasa loc iluziei ca munca prestata pentru fiecare produs in parte ar putea sa fie masurata direct in unitati naturale de timp si ar trebui sa fie recunoscuta de societate. Se presupunea ca aceasta munca ar putea sa constituie, in mod simultan, atit criteriul pentru schimburile echivalente de produse, cit si pentru o repartitie echiila a venitului national intre toti membrii societatii, in primul rind intre toti agentii economici participanti la procesul de productie si de circulatie a marfurilor. Or, in realitate, se stie ca aparitia banilor ca masura a valorii, etalon al preturilor si mijloc de circulatie, de plata si de tezaurizare a avut loc tocmai datorita imposibilitatii practice de masurare directa a muncii prestate pentru producerea nenumaratelor sortimente de produse care circula in cadrul economiei de piata.
Gindirea economica a lui R. Owen si experimentele lui social-economice au influentat miscarea muncitoreasca din Anglia in perioada 1838-l842, cunoscuta sub denumirea de "miscarea chattista", precum si miscarea cooperatista, indeosebi cooperatia de consum (pionierii de la Rochdale - 1844).
Louis Blanc face parte dintr-o generatie mai tinara de socialisti asociationisti si s-a manifestat mai ales in timpul relutiei din anul 1848 in Franta, ca membru in guvernul provizoriu din ace! timp, Atit in lucrarea "Organizarea muncii" (1841), cit si in sustinerea ideii de a se infiinta "atelierele nationale" (l 848), L. Blanc a formulat numeroase critici la adresa economiei de piata si a preconizat organizarea de asociatii muncitoresti pentru productie sprijinite si controlate de stat, pentru a asigura ocuparea miinii de lucru disponibile si a imbunatati situatia materiala a muncitorilor.
Dupa parerea acestui socialist, cauza principala a mizeriei maselor populare si chiar a ruinarii unei parti a burgheziei o constituiau proprietatea privata si lupta acerba de concurenta dintre producatori. Mecanismul prin care se produceau rezultatele negative criticate de el consta, pe de o parte, in reducerea salariilor muncitorilor pentru a putea scadea pretul de cost al marfurilor si a spori astfel sansele intreprinderilor respective in lupta de concurenta, iar pe de alta parte, in sporirea productiei peste puterea de achizitionare a populatiei, ceea ce ducea la greutati in desfacerea marfurilor si, in cele din urma, la crize economice.
Referindu-se la tendinta de centralizare a capitalurilor, L. Blanc formuleaza ideea potrivit careia "concurenta omoara concurenta", avind in vedere eliminarea intreprinderilor mai slabe din punct de vedere economic si aparitia unor monopoluri.
Solutia preconizata de L. Blanc pentru depasirea sau evitarea acestor pericole, precum si a somajului crescind legat de inlocuirea unor muncitori cu masinile, consta in infiintarea de ateliere nationale, adica de asociatii de muncitori, cu sprijinul financiar al statului si sub controlul acestuia. Era rba, in fond, de crearea unor cooperative de productie in speranta ca beneficiul obtinut ar fi putut contribui la imbunatatirea substantiala a situatiei materiale a muncitorilor. El propunea, in acest scop, repartizarea beneficiului realizat de respectivele cooperative in trei parti: una care sa se adauge la salarii (participarea la beneficii), alta care sa constituie un fond de asigurare in caz de invaliditate sau de somaj, iar ultima sa fie destinata unor investitii pentru modernizarea aparatului de productie si deci sporirea renilitatii respectivelor cooperative.In timpul relutiei din 1848 au fost create in Franta astfel de ateliere nationale care au dat insa faliment curind din motive asemanatoare cu cele semnalate si in legatura cu experientele lui R. Owen in Anglia si S.U.A. Ele au exercitat o anumita influenta pozitiva aspura dezltarii ulterioare a cooperatiei de consum.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre reactii sociale si nationale fata de liberalismul economic clasic

Impactul gindirii economice
Liberalismul - principala tendinta din gindirea economica
Reactii sociale si nationale fata de liberalismul economic clasic
Marxismul - a doua tendinta din gindirea economica
Liberalismul neoclasic sau marginalist la sfarsitul secolului xix si inceputul secolului xx
Ascensiunea dirijismului in perioada interbelica
Evolutia postbelica a keynesismului si dirijismului
Neoclasicismul si neoliberalismul in perioada contemporana (1918-1994)
Teorii moderne si contemporane despre comertul international
Cresterea economica in dezbaterea economistilor din perioada postbelica
Teorii contemporane despre subdezvoltare si strategiile lichidarii ei
Gindirea economica din romania de la inceputuri
Curente de gindirea economica din romania in perioada 1859-1918.
Curente de gindire economica din romania mare in perioada interbelica (1918-1940)








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics