StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » doctrine si curente » Marxismul - a doua tendinta din gindirea economica
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Formarea gindirii economico-sociale a lui karl marx (i8i8-i883)



Desi poarta pecetea geniului, pe fondul unei culturi enciclopedice, personalitatea si opera lui Karl Marx se numara printre cele mai controversate creatii din intreaga istorie a gindirii economice universale. j
J.A. Scumpeter apreciaza ca "Marxismul trebuie considerat ca un produs al spiritului i
burghez, un produs care s-a nascut din radacinile burgheze prezente in secolele XVII si XIX"1. intr-adevar, K. Marx s-a nascut in Germania (1818), in familia unui avocat cu formatie intelectuala burghezo-liberala si iluminista. in timpul studiilor universitare (1838-l840), tinarul Marx si-a insusit cultura burghezo-liberala a timpului, apropiindu-se de grupul tinerilor hegelieni, cu optiune radicala. Ca ziarist si apoi ca om politic, K. Marx {
a avut o pozitie democratica si umanista fata de problemele social-economice acute ale timpului sau.
Ca student si apoi ca intelectual matur, K. Marx a studiat cu asiduitate si seriozitate tot ce i s-a parut ca a fost creat mai bun in cultura spirituala dinaintea lui. Foarte familiarizat cu istoria, dreptul si filozofia, el a ajuns in cele din urma la concluzia ca studiul economiei politice poate oferi cheia pentru intelegerea societatii civile, a modului cum este constituita si functioneaza economia societatii ca temelie a claselor si grupurilor sociale cu interese diferite, inclusia formelor politice pe care le imbraca aceasta organizare.In timpul scurtei sale sederi la Paris (1843-l844) K. Marx face cunostinta cu F. Engels (1820-l895), care va deveni cel mai bun prieten si colaborator al sau, si, impreuna, studiaza socialismul francez si englez, precum si economia politica, indeosebi economia politica liberala clasica.
Ei vor aprecia mai tirziu ca opera lor se intemeiaza pe trei izvoare ideologice si teoretice mai importante: filozofia clasica germana (dialectica lui G. W. F. Hegel si materialismul lui L. Feurbach), economia politica burgheza clasica (de la W. Petty, F. Quesnay la A. Smith, D. Ricardo si J.St. Mill) si socialismul utopic francez (St. Simon, Ch. Fourier) si englez (R. Owen).
Ca intelectual, K. Marx a avut avantajul de a nu se lasa dominat de prejudecati, studiind sistematic si cu perseverenta marea diversitate de opinii din timpul sau si marile curente de gindire economica sociala dinaintea lui, pe care le-a supus unui examen critic riguros pentru a discerne partile valabile si durabile de partile gresite si perisabile.
Din acest punct de vedere este evident ca gindirea lui K. Marx s-a format in anii tineretii la confluenta dintre liberalismul clasic si socialismul utopic, apreciindu-le, pe cel dintii, pentru contributia substantiala la analiza mecanismului de functionare a economiei moderne de piata, iar pe cel de al doilea pentru mesajul social generos, democratic si umanist, concretizat in preocuparea pentru infaptuirea echitatii si dreptatii sociale, criticindu-le, totodata, pe amindoua, pentru lacunele si greselile pe care considera el ca le contin aceste megatendinte din gindirea sociala anterioara.
Confruntarea celor doua megatendinte i-a atras atentia lui K. Marx asupra unor probleme-cheie ale economiei moderne de piata si asupra unor concepte, relatii si legi economice care vor deveni esentiale pentru formarea propriei sale gindiri economice, sociale si politice, ca de exemplu: faptul ca nu s-a verificat in practica autoreglarea armonioasa a economiei de piata prin intermediul mecanismului preturilor, ca nu s-au tradus in viata idealurile revolutiei din 1789 de egalitate reala, libertate pentru toti si fraternitate, ca proprietatea privata si individualismul pot genera grave probleme sociale care nu se rezolva in mod spontan (dezechilibre economice si inegalitati sociale), ca munca are un rol distinct si hotaritor in functionarea economiei moderne, ca veniturile unor grupuri sociale (capitalistii si propietarii funciari) depasesc cu mult aportul lor la desfasurarea proceselor economice, ca libera concurenta este insotiti de contradictii si fenomene cu caracter distructi(crizele economice), ca notiunile de valoare si plusvaloarea pot ajuta la clarificarea acestor probleme, ca proprietatea sociala si socialismul sugereaza o alternativa la relele economiei moderne de piata etc.
Ca om politic, K. Marx a fost un democrat convins, s-a situat de partea celor multi si asupriti, optind in cele din urma pentru idealul socialist al organizarii unei societati mai bune si mai drepte decit economia de piata existenta pe timpul sau in Europa Apuseana. Din aceste considerente, ei s-a apropiat sau a contribuit ia infiintarea unor organizatii de lupta cu caracter contestatar (Liga celor drepti, Liga comunistilor, Internationala I comunista, infiintata in anul 1864). Aceasta optiune social-politica a fost expusa in mod sintetic in lucrarea comuna elaborata impreuna cu prietenul si colaboratorul sau F. Engels si publicata in anul 1848 in timpul desfasurarii revolutiei franceze sub titulul "Manifestul partidului comunist".In anii maturitatii sale, indeosebi dupa silirea sa in Anglia (1849), K. Marx a acordat prioritate studiilor economice, economiei politice si istoriei acesteia, carora le-a consacrat cea mai mare parte a timpului sau, documentindu-se in mod temeinic la Biblioteca Muzeului Britanic din Londra. in legatura cu aceasta, J. A. Schumpeter considera, pe buna dreptate, ca aprecierea corecta a locului si rolului lui K. Marx in istoria gindirii economice moderne trebuie sa tina seama de aceasta eruditie exceptionala, de faptul ca Marx a fost "un analist inascut"2.
Opera economica a lui K. Marx s-a concretizat intr-un volum imens de manuscrise (majoritatea elaborate intre anii 1857-l865), dintre care numai o parte au vazut lumina tiparului in timpul vietii lui.
Lucrarea lui economica fundamentala este "Capitalul", cu subtitulul "Critica economiei politice", care se compune din patru volume masive si anume: voi. I intitulat "Procesul de productie a capitalului" (1867), voi. 11 "Procesul de circulatie a capitalului" (1885), voi. III "Procesul de ansamblu al productiei capitaliste" (1894) si voi. IV "Teorii asupra plusvalorii" (volumul IV al "Capitalului") (1905-l910).In anul 1859 K. Marx a publicat lucrarea "Contributii la critica economiei politice", celebra atit pentru "Prefata" in care expune pe scurt metoda sa de cercetare, cit si pentru analiza istorica si teoretica a categoriilor economice marfa si bani.
Pentru cei care doresc sa cunoasca rezumatul conceptiei economice a lui K. Marx expus intr-o forma populara, este recomandabil sa citeasca trei dintre lucrarile lui de acest fel si anume: "Munca salariata si capital" (1847), "Salar, pret, profit" (1865), "Critica Programului de la Gotha" (1875).
Pentru unele subtilitati este relevanta corespondenta bogata intretinuta de K. Marx cu prietenii si diversi oameni politici si de cultura din timpul sau.Intelegerea continutului si a logicii interne a gindirii economice a lui K. Marx este conditionata de explicarea prealabila a metodei lui de cercetare si expunere a rezultatelor cercetarii, respectide paradigma care a stat la baza acestei megatendinte din gindirea economica moderna.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre marxismul - a doua tendinta din gindirea economica

Impactul gindirii economice
Liberalismul - principala tendinta din gindirea economica
Reactii sociale si nationale fata de liberalismul economic clasic
Marxismul - a doua tendinta din gindirea economica
Liberalismul neoclasic sau marginalist la sfarsitul secolului xix si inceputul secolului xx
Ascensiunea dirijismului in perioada interbelica
Evolutia postbelica a keynesismului si dirijismului
Neoclasicismul si neoliberalismul in perioada contemporana (1918-1994)
Teorii moderne si contemporane despre comertul international
Cresterea economica in dezbaterea economistilor din perioada postbelica
Teorii contemporane despre subdezvoltare si strategiile lichidarii ei
Gindirea economica din romania de la inceputuri
Curente de gindirea economica din romania in perioada 1859-1918.
Curente de gindire economica din romania mare in perioada interbelica (1918-1940)








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics