StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » piata valutara
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Balanta de plati externe – instrument de reflectare a echilibrului valutar



BALANTA DE PLATI EXTERNE – INSTRUMENT DE REFLECTARE A ECHILIBRULUI VALUTAR

Fundamentarea echilibrului valutar cu ajutorul Balantei de plati externe

Activitatea financiar-valutara a unei tari determina numeroase operatiuni care influenteaza marimea venitului national (in sens de crestere sau de scadere). Orice tara este interesata in mentinerea unui echilibru economic general prin urmarirea celor trei laturi componente ale sale si anume: echilibrul financiar, echilibrul monetar si echilibrul valutar.



à Echilibrul financiar = consta in egalitatea existenta intre resursele financiare necesare pentru realizarea unor obiective stabilite si posibilitatile efective de procurare a resurselor;

à Echilibrul monetar = consta in existenta unui raport optim intre masa monetara in circulatie si nevoile banesti ale circulatiei pentru efectuarea normala a tuturor operatiunilor in cadrul echilibrului economic general;

à Echilibrul valutar = consta in egalitatea dintre incasarile si platile in valuta ale unei tari, pe o anumita perioada. Acest echilibru rezulta din echilibrul economic intern fiind influentat de calitatea si volumul productiei, de evolutia preturilor interne si externe, de fluctuatiile valutelor implicate, de volumul creditelor primite si al celor acordate.

Echilibrul valutar poate fi:

- partial à la o anumita categorie de operatiuni sau raportat numai la doua sau un grup de tari;

- total à egalitatea generala a incasarilor si platilor in valuta.

Calitatea echilibrului valutar consta in realizarea lui prin cat mai putine credit 858i84i e primite. Trebuie realizat astfel incat sa permita importul de materii prime, servicii etc. fara un consum prea mare de valuta sau produs social.

La nivelul economiei nationale, decizia financiar-monetara se realizeaza sub forma balantei de plati externe. Aceasta reprezinta (potrivit definitiei FMI) un tablou statistic sub forma contabila care inregistreaza sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare si monetare intervenite intre rezidentii unei economii si restul lumii, in cursul unei perioade, de regula 1 an.

Balanta de plati externe lucreaza cu fluxuri si stocuri, urmarind evenimentele economice pe parcursul unei perioade de referinta si nu cu solduri economice existente la un moment dat.

In relatiile economice internationale, situatia Balantei de plati externe este factorul de orientare al politicii externe a statului respectiv, precum si a politicilor celorlalte state fata de acest stat. Balanta de plati oglindeste forta economica a tarii respective, starea si amploarea tranzactiilor sale economice cu celelalte tari, sanatatea economiei nationale, credibilitatea unei tari fata de alte tari.

Clasificarea Balantelor de plati

Printre cele mai utilizate Balante de plati sunt de mentionat:

- Balanta de plati globala a unei tari cu restul lumii;

- Balanta de plati regionala a unei tari cu un grup de tari sau o zona valutara;

- Balanta de plati bilaterala a unei tari cu o alta tara;

- Balanta de plati program = balanta de tip previzional in care se inregistreaza anual sursele si necesitatile de valuta pe care se pot baza autoritatile valutare in politica lor comerciala curenta si de perspectiva anuala.

Se bazeaza pe calcularea necesitatilor anuale previzionate pentru investitii si pentru consum, precum si pe disponibilitatile prevazute a se realiza din surse regulate (export, investitii straine). Diferenta dintre disponibilitati si necesitati urmeaza a se acoperi din credite externe.

- Balanta de piata = cuprinde numai tranzactiile in legatura cu piata valutara pe perioade mai scurte, de regula, pe trimestre.

In activul sau se inscriu ofertele de mijloace de plata straine corespunzatoare cererilor de marfuri si servicii la export, precum si previziunile de incasari din donatii straine, actiuni etc. (tranzactii autonome care vor genera incasari efective in valuta in perioada respectiva).

In pasiv se inscriu cererile de valuta prezentate de importatori, cererile de valuta ale investitorilor, donatorilor etc. (tranzactii autonome ce vor necesita plati efective in valuta).

- Balanta de conturi = cuprinde totalitatea operatiunilor de decontari internationale ale unei tari efectuate sau de efectuat intr-o anumita perioada. Ea poate fi:

Ø      balanta de conturi dinamica à se intocmeste pe perioade de pana la un an si cuprinde totalitatea creantelor si obligatiilor de plata rezultate din schimbul comercial, din prestatii de servicii si din alte relatii economice cu strainatatea, nascute in perioada respectiva, inclusiv cele restante din perioade anterioare exigibile in perioada curenta, platite pana la data intocmirii balantei;

Ø      balanta de conturi statica à cuprinde toate creantele si obligatiile internationale de plata determinate la un moment dat, indiferent de data exigibilitatii lor.

In timp ce balanta de conturi dinamica se suprapune cu Balanta de plati externe dintr-o perioada expirata, balanta de conturi statica ilustreaza toate creantele si obligatiile de plata in relatiile cu strainatatea, nestinse, constatate la un moment dat, indiferent de termenul la care urmeaza a fi platite.

Structura Balantei de plati externe

Balanta de plati opereaza cu o serie de notiuni specifice:

à Tranzactiile evidentiate in Balanta de plati externe sunt:

§         schimburi = presupun furnizarea de catre un partener a unei valori economice contra unei valori echivalente (operatiuni cu marfuri, servicii, venituri, profituri, dobanzi etc.);



§         transferuri = presupun furnizarea de catre un partener a unei valori economice fara a primi o valoare echivalenta (ajutoare, mosteniri, donatii etc.);

§         migrari = mutari de persoane dintr-o economie in alta impreuna cu tot activul si pasivul de care dispun;

§         tranzactii estimate = nu au la baza fluxuri reale.

à Teritoriul economic al unei tari in care au loc tranzactiile nu corespunde exact cu teritoriul din interiorul granitelor statului. Pot exista portiuni de teritoriu economic in afara granitelor statului, dar si zone economice straine in interiorul lor (exemplu: Zonele libere = zonele in care institutii, companii din alte tari primesc autorizatia de a functiona cu anumite facilitati vamale si fiscale).

à Conceptul de rezident face distinctia, din punct de vedere valutar, intre diferitele persoane fizice si juridice. Acest concept include persoanele fizice cetateni ai tarii respective, precum si persoanele juridice inregistrate sau autorizate sa functioneze in tara respectiva.

Acest concept este necesar deoarece operatiunile valutare permise de bancile centrale ale fiecarei tari si luate in considerare la intocmirea Balantei de plati externe sunt numai acelea care au loc intre un rezident si un nerezident.

à Conceptul evaluarii si al momentului de inregistrare

Ø      evaluarea fluxurilor inregistrate in Balanta de plati externe se face la pretul pietei, respectiv sub forma unei sume de bani pe care un potential cumparator ar fi dispus sa o plateasca pentru a achizitiona ceva de la un eventual vanzator, cand ambele parti sunt independente si nu exista alte consideratii decat cele comerciale;

Ø      momentul inregistrarii tranzactiilor este cel al schimbului de proprietate si nu cel al platii.

à Sistemul dublei intrari = in intocmirea Balantei de plati externe fiecare tranzactie este evidentiata prin doua intrari de sens contrar ce au aceeasi valoare. Astfel, suma intrarilor pozitive este identica cu suma intrarilor negative (iesiri), soldul net al Balantei de plati externe fiind intotdeauna zero.

Prin posturile inscrise in Balanta de plati se evidentiaza nivelul valoric al urmatoarelor tipuri de activitati financiar-valutare pe plan international:

- activitatea economica (import/export de bunuri si servicii);

- activitatea financiara (miscari de capitaluri pe termen lung sau definitive);

- activitatea de creditare (miscari de capitaluri pe termen scurt sau restituibile);

- activitatea monetara (miscari de sume in devize sau valute).

Structura Balantei de plati externe are in vedere urmatoarele componente:

I) Contul curent (A+B+C)

A.     Bunuri si servicii

-         bunuri FOB (export/import)

-         servicii

B.     Venituri

C.    Transferuri curente

II) Contul de capital si financiar (A+B)

A.     Contul de capital

B.     Contul financiar

-         investitii directe

-         investitii de portofoliu

-         alte investitii de capital

-         conturi in tranzit

-         conturi de cliring (barter)

-         active de rezerva




III) Erori si omisiuni

à bunuri                     = incasari/plati pentru exportul/importul de diferite bunuri

                                    = plati pentru bunuri trimise/primite din/in strainatate

                                    = tranzactii cu aur intre rezidenti si nerezidenti

à servicii                   = incasari/plati pentru servicii de transport, turism, asigurari, sport, cultura etc.

à venituri                   = salarii, indemnizatii pentru munca depusa in strainatate, venituri din investitii directe, dividende, profituri, dobanzi cuvenite

à transferuri              = subventii primite sau acordate pentru sustinerea bugetului

    curente                   = taxe, impozite, burse scolare, pensii, donatii

à contul de                = alocatii pentru investitii destinate formarii unui capital in tara beneficiara

     capital                    = transporturi de creante si angajamente

                                    = achizitionarea de brevete, marci de fabrica etc.

à investitii                 = investitii ale rezidentilor in strainatate

    directe                   = investitii directe ale nerezidentilor in tara respectiva

à investitii de            = creante detinute de rezidenti asupra nerezidentilor

    portofoliu                = angajamente ale rezidentilor fata de nerezidenti

à alte investitii          = documente de export/import in curs de decontare

    de capital               = imprumuturi si credite

                                    = numerar, depozite, cecuri, alte pasive si active pe termen scurt, mediu si lung

                                    = credite si imprumuturi de la FMI

à conturi in                = sume a caror provenienta sau destinatie este in curs de stabilire

     tranzit

 

à conturi de             = operatiuni de cliring, barter, compensatii, cooperare

    cliring/barter

 

à erori si                   = modificari de creante si angajamente active sau pasive care nu se regasesc

    omisiuni                   in alte capitole

Balanta de plati externe este intotdeauna echilibrata prin participarea celor patru tipuri de activitati. Starea de balanta activa sau pasiva rezulta din modul in care se face echilibrarea. Balanta este activa atunci cand veniturile (incasarile) depasesc cheltuielile si pasiva cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile. In primul caz, balanta se incheie cu un surplus, iar in al doilea caz cu un deficit. Dezechilibrul cel mai mare al unei Balante de plati provine din dezechilibrul schimburilor comerciale.

Echilibrul valutar este evidentiat de soldul Balantei de plati externe si de modul de echilibrare al acesteia. Soldul Balantei de plati externe este cel mai puternic influentat de situatia balantei comerciale = componenta a Balantei de plati externe care pune in evidenta aportul economiei reale la asigurarea echilibrului valutar. Balanta comerciala care intra in structura contului curent al Balantei de plati externe reflecta incasarile si platile din exporturi si respectiv importurile de marfuri aferente perioadei pentru care se intocmeste balanta.

Operatiile evidentiate de balanta comerciala se bazeaza pe evaluarea exporturilor si importurilor, pe decontarea acestora si pun in lumina eficienta activitatii de import/export la data pentru care se intocmeste balanta.                                                                                            



Echilibrul valutar este privit prin prisma incasarilor/platilor aferente exporturilor/importurilor de marfuri si servicii, precum si tuturor operatiunilor necomerciale si financiare.       Instrumentul care pune in evidenta starea de echilibru valutar este: Balanta de plati externe = tablou statistico–economic in care se inscriu si se compara incasarile si platile rezultate din relatiile unei tari cu strainatatea, pe un interval de timp determinat (trimestru, an).

Balanta de plati este instrumentul adecvat de analiza a echilibrului relatiilor internationale. Ea arata, prin excedent sau deficit, cand relatiile economice externe ale unei tari sunt sau nu in echilibru. Ea indica sursa dezechilibrului, natura si marimea ajustarii necesare pentru restaurarea echilibrului. Dezechilibrul Balantei de plati poate fi corectat prin actiunea unei serii de factori, printre care: cursul de schimb, preturile interne, rata dobanzii, venitul national.

Factorii destabilizatori care actioneaza asupra Balantei de plati externe sunt:

à factori endogeni

Au un rol preponderent in crearea soldului pasiv al balantei, cu repercursiuni negative asupra puterii de plata in valuta si, in general, asupra relatiilor internationale ale unei tari. Un sold pasiv cronic micsoreaza bonitatea tarii respective pe plan international si ii ataca reputatia.

Printre factorii endogeni se numara:

- intarzieri in darea in exploatare a unor obiective industriale de insemnatate nationala majora;

- reducerea exportului determinata de calamitati naturale sau de evenimente fortuite (revolutii, razboaie, greve, destabilizari politice etc.);

- cresterea nerationala a importului;

- slabirea calitatii productiei pentru export;

- reducerea deliberata a unor exporturi in scopul indestularii pietei interne sau in scopuri strategice-militare etc.

à factori exogeni

Au un caracter conjunctural si o actiune greu de inlaturat fara interventia si sprijinul statului. Printre acestia se numara:

- dereglarea preturilor mondiale pentru produsele cu pondere mare in structura exportului si importului (prabusirea preturilor la export sau cresterea exorbitanta la import deregleaza echilibrul Balantei de plati in sens negativ);

- restrictiile cantitative si cresterea taxelor vamale sau de alta natura in tarile importatoare potentiale (determina reducerea sau anularea unor exporturi in aceste tari);

- micsorarea intrarilor de valuta ca urmare a fluctuatiei cursului de schimb valutar;

- influenta factorilor psihologici si a miscarilor speculative de bursa (afecteaza situatia monedei nationale, fluctuatia cotatiei acesteia si corelatia dintre preturile interne si externe).

Necesitatea echilibrarii Balantei de plati

Echilibrarea Balantei de plati generale se obtine prin compensarea soldurilor active din relatia cu unele tari, cu soldurile pasive din relatia cu alte tari, in cadrul aceleiasi modalitati de plata. Stingerea soldului pasiv este una din preocuparile de baza ale oricarui stat. In principal, aceasta se face prin:

§         sprijinirea productiei, cu valorificarea superioara pe piata externa, in scopul cresterii preturilor la export si a cresterii veniturilor in valute convertibile;

§         sprijinirea politicii de investitii, prin atragerea de capitaluri straine;

§         emisiunea de obligatiuni pe piata externa de capital, amortizabile pe termen lung;

§         obtinerea de credite de la organisme financiar-valutare;

§         primirea de ajutoare financiare sau in marfuri;

§         atragerea de credite guvernamentale;

§         amanarea restituirii unor credite;

§         vanzari de aur si metale pretioase din rezerva nationala (ca masura extrema).

Pe piata financiar-valutara internationala, calitatea Balantei de plati externe a unei tari constituie un criteriu important in acordarea de credite si in stabilirea conditiilor acestora. Urmarirea evolutiei Balantei de plati externe pe o perioada mai indelungata reflecta tendintele ce caracterizeaza dezvoltarea economico-financiara a tarii respective.







Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre piata valutara









































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare