StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Analiza echilibrului financiar
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Pregatirea informatiei contabile pentru analiza financiara



Structura bilantului conil se apropie tot mai mult de o prezentare functionala (pe activitati) a datelor conile, in detrimentul unei prezentari, dupa criterii financiare, de lichiditate si exigibilitate. De aceea, este necesara o tratare prealabila a datelor conile pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiza financiara semnificativa si traditionala, fn acest sens, sunt utile detalierile care se fac in Sectiune la bilant privind lichiditatea actilor, indeosebi a creantelor si exigibilitatea pasilor, mai cu seama a datoriilor intreprinderii. Se ajunge, astfel, la constructia unui bilant financiar", in care clasamentul posturilor de activ si de pasiv se face, exclusiv, dupa criteriile de lichiditate si de exigibilitate 4. Aceasta nu pune in discutie, sub nici o forma, valoarea informativa a datelor conile in structura actuala de prezentare si nici nu se constituie ca o unic



a modalitate de prezentare, in viitor, a structurii bilantului, fn raport cu nevoile de informare asupra vietii economice a intreprinderii, responsabilii in metodologia conilitatii vor adopta solutia pe care o considera cea mai adecvata obiectilor evidentei conile.
Pentru a respecta cat mai fidel criteriul lichiditatii, actile fixe (imobilizarile =IMO) se vor prezenta in urmatoarea succesiune:
1) imobilizarile, din afara activitatii curente (de exploatare), privind terenurile neutilizate, casele de locuit etc. si care nu participa la functionarea intreprinderii. Ele reprezinta un fel de plasament in acti fizice, ce pot reprezenta o rezerva de capitaluri, entual, disponibile cand situatia financiara ar impune lichidarea lor. Altfel, lichiditatea lor este foarte slaba;
2) imobilizarile necorporale neamortizabile care se refera la drepturile de dispozitie achizitionate (fondul de comert pentru atragerea clientilor, pentru firma, nume comercial etc.) si care au o lichiditate slaba;
3) imobilizarile corporale neamortizabile (terenurile) care au, de asemenea, o lichiditate slaba;
4) imobilizarile necorporale amortizabile (brete, licente, cheltuieli de infiintare etc.) devin lichide, pe masura repartizarii cheltuielilor, ocazionate de acestea, asupra mai multor perioade de gestiune;
5) imobilizarile corporale amortizabile care devin lichide pe masura amortizarii lor;
6) imprumuturile acordate* filialelor sub forma de avansuri permanente, in contul curent al acestora, ca mijloc de finantare in cadrul unui program de dezvoltare si care sunt rambursabile pe termen lung;
7) participatiile, sub forma de actiuni sau parti sociale, pe care intreprinderea le detine in permanenta pentru a controla o alta societate sau pentru a exercita, in cadrul acesteia, o influenta predominanta. Titlurile de participatie au o lichiditate slaba tocmai pentru a pastra acest control sau influenta si aceasta lichiditate slaba le diferentiaza de valorile mobiliare de plasament, care sunt disponibile si pot fi lichidate pe piata financiara fara a se pune problema pierderii unei pozitii in conducerea altei societati. Titlurile de participatie nu pot fi amortizate, cedarea lor se impune numai in situatii financiare critice;
8) alte imobilizari financiare (dobanzi calculate si cu scadenta amanata, imprumuturi catre terti, depozite si cautiuni)
Actile circulante (ACR) sunt mai lichide decat actile fixe, putand fi rapid transformate in moneda. Durata recuperarii capitalurilor banesti,alocate in aceste acti, este mai scurta si, de aceea, ele mai sunt numite si decalaje de plati nefavorabile. Din momentul platii aprovizionarilor si cheltuielilor de productie pana in momentul incasarii produselor vandute este un decalaj de plati nefavorabil, fn compensare, pasile sile circulante sunt numite decalaje de plati favorabile (ex. platile pentru furnizori, salarii, asigurari etc), motiv pentru care se urmareste echilibrul dintre aceste decalaje de plati.
Gradul de lichiditate al actilor circulante este variabil in functie de dirsitatea lor:
1) Stocurile si produsele in curs (de fabricatie) sunt, in continuare, prezentate in functie de natura lor si de activitatea intreprinderii (care determina importanta riscurilor pe care ie presupune detinerea unui stoc):


- stocurile curente (de tranzactie)
- stocurile de siguranta
Ambele formeaza categoria de stoc util, necesar pentru functionarea normala a intreprinderii. Daca am in dere ca reconstituirea acestui stoc este permanenta pentru a nu pune in pericol viata intreprinderii, acest stoc poate fi privit ca un element complementar al actilor fixe (reprezentand o alocare permanenta de fonduri banesti).
- stocurile de speculatie, a caror existenta este legata de variatiile asteptate (previzibile) in evolutia preturilor. Miscarea lor este o problema de plasament, care face arbitrajul intre detinerea pe termen scurt fie de bunuri reale,



fie de moneda.
fn cadrul acestor categorii de stocuri, lichiditatea este diferita, in functie de natura actilor circulante constituti, respectiv de pozitia lor in cadrul ciclului de exploatare: materii prime, produse in curs de fabricatie, semifabricate, produse finite, marfuri;
2) Creantele din activitatea curenta (din exploatare) cuprind creante in curs de incasare (nematerializate) si efecte de comert;
3) Alte creante pe termen scurt regrupeaza creantele cu scadente mai mici de un an, pronite din operatiuni financiare, cum ar fi avansurile pe termen scurt acordate filialelor
4) Valorile mobiliare de plasament cuprind acti monetare si financiare cumparate si care nu sunt necesare pentru controlul sau exercitarea unei anumite influente asupra altei societati. Ele pot fi cedate imediat pe piata financiara si au, de aceea, un grad ridicat de lichiditate (daca piata le absoarbe);
5) Conturile de regularizare de activ se refera la cheltuielile anticipate si la cheltuielile ce urmeaza a se repartiza pe mai multe perioade de gestiune;
6) Disponibilitatile (DPB) se refera la ansamblul mijloacelor de plata in conturile bancare si in casa. Au cel mai ridicat grad de lichiditate dar, prin politica de institii sau prin politica de plasament, soldul lor devine, adesea, simbolic.
Structura pasivului, dupa criteriul exigibilitatii, grupeaza posturile de pasiv in doua mari categorii:
- capitalurile proprii;


- datoriile.
Capitalurile proprii au o exigibilitate nula, intrucat capitalul, mobilizat de la asociati sau conservat prin reinstirea profiturilor, este definitiv la dispozitia intreprinderii, pe toata durata ei de viata.
Analiza datoriilor, in functie de gradul lor de exigibilitate, are o mare importanta pentru evaluarea riscului financiar pe care il implica indatorarea intreprinderii. Astfel ca, gruparea acestora in datorii financiare (pe termen lung si mediu) si datorii de exploatare (pe termen scurt) trebuie dispusa, in functie de scadenta obligatiilor de plata, fn acest sens este utila situatia scadentelor creantelor si datoriilor ce poate fi intocmita in functie de durata acestora, daca datele conile permit aceasta separare.
Adecvarea datelor conile, pentru nevoile de analiza financiara, conduc la urmatoarea conuratie a bilantului financiar. In sinteza, bilantul financiar cuprinde doua parti, cu o stransa corespondenta a elementelor componente de activ cu cele de pasiv;
1) partea de sus (HAUT) pentru reflectarea echilibrului financiar pe termen lung, cu imobilizari in activ (IMO), carora le corespund capitalurile permanente (CPM) in pasiv;
2) partea de jos (BAS) pentru surprinderea echilibrului financiar pe termen scurt, cu acti circulante (ACR) si disponibilitati banesti (DPB) in activ, in corespondenta cu datorii de exploatare (DEX) si credite de trezorerie (CRT) in pasiv 5.


fn expresia algebrica:
Activ = IMO + ACR + DPB Pasiv = CPM + DEX + CRT
Astfel grupate, posturile de bilant pun in evidenta doua reguli principale ale finantarii:
1) Nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti se vor acoperi din capitaluri permanente, indeosebi din capitaluri proprii.
2) Nevoile ciclice (temporare) se vor acoperi din surse ciclice (temporare).
Nerespectarea acestor reguli sau, altfel spus, abaterea de la disciplina financiara, va determina o situatie financiara critica, in sensul nevoii de rambursare a datoriilor pe termen scurt, inainte ca actile fixe, cumparate din aceste surse, sa intre in functiune sau inainte de degajarea surplusului monetar din vanzari, corespunzator amortizarii respectilor acti fixe. In plus, dobanzile, comisioanele si garantiile la creditele pe termen scurt sunt mai costisitoare decat la cele pe termen lung.





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2018 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre analiza echilibrului financiar

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics