StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul impozitarii in romania



Problemele Romaniei ca tara candidata la Uniunea Europeana in armonizarea politicii fiscale nationale la normele comunitare
Romania, la fel cp ;nce tara candidata, a trebuit sa aplice intreaga legislatie comunitara si sa nu introduca masuri legislative ce contran normelor comunitare. Aceasta au implicat un efort de adaptare a legislatie nationale, deosebit de puternic si indelungat. Politica fiscala romaneasca trebuie sa dena compatibila cu regulile fiscale silite de Comunitatea Europeana. Ce inseamna acest lucru? Autoarea Niculina Vranceanu explica ce presupune procesul de armonizare a legislatiei romane cu legislatia comunitara. Acesta se desfasoara in principiu prin efectuarea unei analize ative, avand ca finalitate realizarea co


ncordantei normelor juridice interne cu cele comunitare (aquisul comunitar), prin eliminarea dispozitiilor contrare, crearea de noi norme sau de completare a celor existente (cel mai adesea), pastrandu-se structura si limbajul de redactare specific si propriu sistemului national de drept",j0.
Armonizarea legislatiei fiscale romanesti este un proces decurgand dintr-o obligatie juridica asumata prin Acordul European de asociere Romania - Uniunea Europeana, ratificat prin Legea nr. 20/1993. in vederea derularii procesului de compatibil izare a legislatiei fiscale romanesti la normele comunitare a fost elaborat Programul National de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana care include un program de armonizare legislativa pentru perioada 2002-2005. Acest program cuprinde responsabilitati clare pentru modulul X Impozitarea (este impartit pe toate modulele aquisuiui comunitar) si se actualizeaza anual. in 2002, Guvernul Romaniei a adoptat un nou program de armonizare a legislatiei pentru perioada noiembrie 2002 - decembrie 2003, respectiv Programul legislativ pentru sustinerea procesului de aderare la Uniunea Europeana, parte componenta a Planului de masuri prioritare pentru integrarea europeana".
Romania, ca tara candidata, este asistata tehnic de Uniunea Europeana in procesul de armonizare legislativa de Biroul de Asistenta Tehnica si de Schimb de Informatii (TAIEX), infiintat in 1996. Comisia Europeana a elaborat o strategie detaliata, incluzand analizarea si monitorizarea schimbarilor politicilor fiscale si administratiei fiscale a tarilor in curs de aderare si asistenta cu cursuri de pregatire pentru oficiali. Uniunea Europeana pregateste personalul din aparatul fiscal al acestor tari pentru a face fata noilor responsabilitati pe care ie vor avea indata ce vor lucra impreuna in proiectele coordonate de programul Phare, prin implicarea oficialilor in program si prin implicarea in actitati comune a administratiei tarilor membre cu cele candidate.
Romania s-a confruntat si se confrunta in continuare cu numeroase problemele de politica fiscala in cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeana. De aceea, tara noastra a solicitat masuri tranzitie si un anumit numar de derogari, majoritatea in domeniul impozitarii indirecte, respectiv a taxei pe valoarea adaugate si a accizelor. Perioadele de tranzitie, solicitate in special in domeniul fiscalitatii indirecte, sunt exceptii cu caracter temporar de la aplicarea normelor comunitare, derogarile sunt in schimb exceptii permanente de la aplicarea normelor comunitare, care pot lua sfarsit doar intr-un singur caz si anume atunci cand normele comunitare de la care s-a solicitat exceptare sunt abrogate sau modificate astfel incat sa ramana fara obiect. Nivelul si cotele de impozitare au fost si sunt puncte spinoase pentru tara noastra. Cotele de TVA au fost diferite de cele prevazute de aquis-ul comunitar, iar, in ceea ce priveste accizele, cotele de impunere sunt si in prezent considerabil mai scazute decat cele practicate in Uniunea Europeana. Ele au fost majorate insa treptat de-a lungul ultimilor ani. pentru ca legislatia fiscala din domeniu sa se conformeze directivelor comunitare. Implicatiile economice si sociale ale majorarii acestor cote de impozitare sunt semnificative si. de aceea, alinierea legislativa in acest domeniu nu s-a putut realiza decat treptat pe parcursul unui interval de timp.
Mai trebuie aratat ca Romania, in cadrul procesului de aliniere a legislatiei fiscale la normele Comunitatii Europene, a solicitat derogari, ca de altfel toate tarile aflate in curs de aderare, perioade de tranzitie numai in acele cazuri in care, prin consultari intre toate institutiile si grupurile de interese implicate si relevante se sileste ca acestea sunt necesare pentru protejarea unui interes major economic sau social, etarea costurilor excesive pe care le-ar impune un ritm de adaptare accelerat pana la data aderarii, rationamente de ordin tehnic sau alte considerente de acest gen.In contextul acestei discutLi este interesant de sublimat ca opinia Comisiei Europene exprimata inca din iulie 1997 prin Agenda 2000 este una de limitare a intinderii si duratelor perioadei de tranzitie si chiar una radicala: de excludere, de eradicare itoare a derogarilor. in plus, aceasta opinie a fost impartasita ulterior de statele membre si confirmata prin numeroase documente succesive.
Problemele de armonizare fiscala sunt intalnite adesea in presa romaneasca care a inteles cu obiectitate ca, in contextul aderarii la Comunitatea Europeana, nu mai putem sa dispunem in mod autonom de dreptul instituirii si modificarii impozitelor si taxelor, deoarece acest proces este acum unul extrem de monitorizat de Comisia Europeana si prin urmare nici o reducere de taxe nu se poate face fara binecuvantarea" Uniunii Europene." Aceste opinii se intalnesc in Curierul National din 18 decembrie 2003331, unde se precizeaza in continuare: Departe de a fi vreun manual de reducere a taxelor, modulul 10 de negociere cu UE include o serie de reguli ce urmaresc monitorizarea stricta a acestui domeniu" in randul tarilor candidate, care, o data cu intrarea in randul Uniunii, vor trebui sa se conformeze unor norme "draconice". Printre cele mai cunoscute efecte ale negocierilor de la acest modul se numara angajamentele Romaniei de a creste gradual nivelul accizelor pentru tutun si bauturi alcoolice, insa aria de acoperire a prevederilor este mult mai extinsa, mergand de la limitarea numarului de facilitati fiscale si cotele de TVA pentru diverse produse, pana la cantitatea de tuica neimpozitata ce poate fi produsa in ograda. CE impune reguli extrem de stricte de cheltuire a banilor de la buget, iar orice facilitate de natura fiscala, chiar daca este valabila intr-o comuna din varf de munte sau in capitala Romaniei, ar fi putea fi retrasa daca nu este conforma cu regulile Bruxelles-ului. De altfel, exista in acest sens, cateva exemple relevante de facilitati pe care Romania se angaja sa le reatraga la inceputul negocierilor din acest modul, si din care am extras doar cateva: scutirea de TVA pentru transportul flual al localnicilor in Delta Dunarii si pe relatiile Orsova - Moldova Noua, Braila - Harsova, Galati - Grindu - prevedere ce urma sa fie eliminata pana la 31 decembrie 2006; eliminarea scutirii de TVA pentru importul de bunuri efectuat de institutiile publice sau chiar "iertarea" (scutirea) cu drept de deducere a constructiei de lacasuri de cult religios, ce urma, de asemenea sa dispara pana la 31 decembrie 2006."
Transpunerea in Romania a prevederilor Uniunii Europene prind impozitareaIn iunie 2003, Consiliul European intrunit la Copenhaga a silit conditiile pe care statele candidate trebuie sa le indeplineasca inainte de a deveni membre ale Comunitatii Europene. Aceste criterii privesc:
» silitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, dr



epturile omului si protectia minoritatilor (criteriul politic);
» existenta unei economii de piata iunctionale, precum si a capacitatii de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei in cadrul Uniunii Europene (criteriul economic)
» capacitatea de asumare a obligatiilor de membru, inclusiv acceptarea obiectivelor uniunii economice, politice si monetare (criteriul adoptarii acquis-ului comunitar).
La 5 martie 1998, a fost lansat Programul national de Adoptare a Acquis-ului Comunitar de catre tara noastra. Romania a transmis o versiune actualizata a acestui program pe 22 iunie 2001. Trebuie mentionat, de asemenea, infiintarea a doua directii de armonizare legislativa din cadrul Ministerului Integrarii Europene.
Negocierile Romaniei pentru obtinerea calitatii de membru, la fel ca pentru celelalte tari candidate, implica in principal raportarea la trei tipuri de documente. Pe primul loc si punctul de plecare al negocierilor se situeaza cerintele din aquis-ul comunitar, care reprezinta o premisa esentiala pentru a dobandi calitatea de membru. Dar aquis-ul cunoaste un proces continuu de modificare si imbunatatire a prevederilor lui si, de aceea, guvernul tarii noastre a trebuit in permanenta sa faca fata acestei evolutii constante a aquis-ului, ceea a implicat un efort continuu pe toata perioada de pre-aderare. in al doilea rand, opinia Comisiei Europene prind respectarea calendarului de aderarea a Romaniei si a abilitatii tarii noastre de a raspunde provocarilor lansate de normele Uniunii a insemnat un etalon important in printa ritmului de adoptare a aquis-ului comunitar. Al treilea document se refera la pozitia oficiala a guvernului roman pentru fiecare modul al aquis-ului si urile acestuia pe termen scurt si mediu.
Silirea datei de 1 ianuarie 2007 pentru aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana a fost, fara indoiala, un obiectiv rezonabil, dat fiind faptul ca efortul de adoptare a aquis-ului comunitar din punct de vedere organizatoric si profesional a fost unul cu adevarat considerabil.In ceea ce priveste Capitolul 10 - Impozitarea, Romania a deschis acest modul in cursul anului 2001, cand documentul de pozitie aferent a fost comunicat oficial Consiliului Uniunii Europei. Negocierile au fost deschise in cadrul Conferintei de aderare din data de 23 octombrie 2001. in urma primirii Pozitie Comune a UE, autoritatile romane au elaborat documentul de pozitie complementar, care a fost transmis Comisiei Europene in luna ianuarie 2002 pentru consultari informationale. Documentul de pozitie complementar a fost actualizat conform observatiilor Comisiei Europene si conditiilor consultarilor tehnice. Pentru indeplinirea obiectivelor din acest domeniu, au fost delimitate prioritatile pentru realizarea obiectivelor imediate, iar programul national pentru adoptarea aquis-ului prind impozitarea a zat trei domenii distincte, si anume: legi si regulamente, reforme institutionale si administrative si, in final, resursele umane si bugetare pe care Romania intentioneaza sa le utilizeze.In anul 2003332, modulul 10 Impozitarea a fost inchis prozoriu. Ce inseamna acest lucru? Cand in urma negocierilor s-a ajuns la o pozitie comuna intre Romania si Uniunea Europeana, modulul respectiv a fost inchis prozoriu. inchiderea prozorie a unui modul de negociere reprezinta o confirmare a faptului ca angajamentele facute cu prire la aproximarea legislatie din domeniu sunt considerate realizabile. Conform opiniei333 Ministrului Finantelor Publice din aceea perioada, inchiderea prozorie a modulului nr. 10 este relevanta pentru silitatea fiscala, prin instituirea unor reguli precise, coerente, compatibile cu acquis-ul, si sile, care sa determine o concurenta reala si atragerea si stimularea investitorilor, inclusiv prin aplicarea Codului de Conduita pentru Impozitarea Afacerilor, ale carui principii Romania s-a angajat sa le accepte in totalitate, din momentul aderarii, si urmand atat sa introduca numai masuri fiscale noi care sa fie in concordanta cu politicile comunitare, cat si sa le elimine pe cele daunatoare, existente in prezent. Principiile Codului de Conduita au fost avute in vedere ia elaborarea Codului Fiscal.
Consider ca inchiderea prozorie a modulului de negocieri nr. 10 - Impozitarea a echivalat cu recunoasterea faptului ca in Romania au fost inregistrate progrese considerabile si ca legislatia fiscala romaneasca este intr-o proportie considerabila armonizata. Dat fiind faptul ca tara noastra a acceptat in intregime aquis-ul comunitar din domeniu si s-a angajat pentru transpunerea integrala a prevederilor acestuia, pana in momentul aderarii, insa solicitand derogari si o perioada de tranzitie, inchiderea prozorie a acestui modul o vedem ca fiind o apreciere, din partea Uniunii Europene, a unor performante, a unor rezultate inregistrate de politica fiscala romaneasca. Aceste progrese au fost apreciate a fi realizate mai ales in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, prin armonizarea legislatiei conform prevederilor Directivei a Sasea a Comisiei Europene, impozitul pe profit, prin acceptarea prevederilor Codului de Conduita in Impozitarea Afacerilor, a unor dispozitii corelate cu normele UE prind legislatia firianciar-fiseala, dar si consolidarea administratiei fiscale. Desigur, ca doar inchiderea definitiva a Capitolului 10 a insemnat recunoasterea finalizarii procesului de implementare a aquis-ului comunitar in domeniul fiscal, dar la nivelul anului
2003, Romania era inca departe de obtinerea acestui calificativ si prin urmare, eforturile transpunerii legislatiei comunitare in tara noastra au fost continuate, pentru asigurarea alinierii definitive a legislatiei romanesti la directivele comunitare.In cadrul unui studiu intreprins de institutul European din Romania in Suna februarie
2004, aflam ca Impozitarea - Capitolul X - a fost deschis in timpul presedentiei belgiene (semestrul al H-lea, 2001) si inchis prozoriu in timpul presedentiei elene (semestrul I, 2003), apreciind ca "in ceea ce priveste gradul de preluare a unor dispozitii ale regulamentelor, in vederea crearii conditiilor pentru aplicarea lor directa, dupa aderare, acesta este 100%."334.
Capitol X Impozitarea a fost mai apoi redeschis si apoi inchis prozoriu in cursul conferintei de aderare din 26 noiembrie 2004. Romania a cerut renegocierea acestui modul, intrucat, dupa finalizarea negocierilor de aderare din iunie 2003, Uniunea Europeana a mai adoptat norme de aquis comunitar, in al doilea semestru al anului 2003 care largesc sfera accizarii. La i 7 decembrie 2004, ia Bruxelles in cadrul Conferintei de Aderare Romania -Uniunea Europeana, tara noastra a primit confirmarea incheierii acestui modul de negociere.





Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics