StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Afacerea ta are nevoie de idei noi
FINANTE

Finante publice, legislatie fiscala, contabilitate, informatii fiscale, asistenta contribuabili, transparenta institutionala, formulare fiscale din domaniul finantelor publice si private (Declaratii fiscale Fise fiscale Situatii financiare Raportari anuale)

StiuCum Home » finante » sisteme fiscale » Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Limite ale politicii fiscale in romania



Cunoasterea stadiului de reaiizare a obiectivelor politicii fiscale este deosebit de importanta, deoarece acesta exprima. in cele din urma, impactul exercitat de aplicarea masurilor de politica fiscala. Totodata, impactul exercitat de aplicarea uneia sau alteia dintre actiunile de politica fiscala trebuie sa fie cunoscut de catre guvern in vederea fundamentarii realiste a obiectivelor si reglarii eventualelor disfunctionalitati.In Romania, ca peste tot in lume, strategia fiscala este influentata de doctrina economica impartasita de clasa politica aflata la putere. Din acest punct de vedere ,se pot delimita doua perioade335: 1990-l996, in care s-a practicat o doctrina economica de stanga, caracterizata de cresterea cheltuielilor publice si a fiscalitatii; perioada dupa 1996, cand puterea de orientare centru-dreapta, a intentiona


t sa reduca nivelul fiscalitatii si, implicit, al cheltuielilor publice, pe fondul restrangerii imixtiunii statului in viata economica.
Politica fiscala practicata in perioada 1990-l996 a fost criticata de catre clasa politica venita ulterior la putere, datorita urmatoarelor neajunsuri:
- reflecta, in primul rand, functia de maximizare a veniturilor fiscale si nu pe cea de instrument pentru stimularea dezvoltarii economice;
- stimuleaza investitii in domenii care nu necesita calificare deosebita (acesta ca urmare a faptului ca rata maxima de impozitare a veniturilor salariale se aplica de la un nivel atat de redus, incat majoreaza costurile salariale ale intreprinderii, ceea ce face ca intreprinzatorii sa nu investeasca in activitati care necesita mana de lucru calificata ce trebuie platita);
- nu stimuleaza antrenarea persoanelor in mai multe activitati si, mai ales, in cele care necesita calificare inalta, deschizand, totodata, drumul spre frauda (rata de impozitare maxima fiind prea mare si aplicandu-se de la un nivel foarte redus);
- nu contine un tip de impozit extrem de important, si anume impozitul pe venitul global;
- apasa inechiil pe diferite categorii sociale.
Cu toate criticile aduse sistemului fiscal din perioada 1990-l996 (inechiil, generator de coruptie si axat pe decizii care ataca finantele si politica Romaniei), noua putere instalata in anul 1996 a trecut, abia dupa trei ani, la reforma sistemului fiscal, considerata prioritatea numarul unu a strategiei financiar-fiscale.
Astfel, prin masurile initiate la sfarsitul lunii decembrie 1999, intentiile guvernului au fost de a crea un sistem fiscal transparent, simplificat si neutru (care sa nu determine restrangerea veniturilor). Noile masuri fiscale se refera succint la:
- introducerea de la 1 ianuarie 2000 a impozitului pe venitul global, cu impact asupra imbunatatirii nivelului de trai al populatiei;
- reducerea impozitului pe profit de la o cota de 38% la 25% si a impozitului pe productia de export platita si incasata la nivelul de 5%, cu impact asupra stimularii productiei (pe fondul cresterii lorii adaugate) si a exportului;
- introducerea creditului fiscal, cu impact asupra stimularii investitiilor si a muncii eficiente;
- egalizarea cotelor de TVA la 19% (fata de 10% - cota redusa si 22% - cota normala);
- revizuirea si simplificarea modului in care se platesc darile" catre stat.
Se considera ca noua strategie fiscala avea ca efecte consolidarea mediului economic, stimularea investitiilor si a economiilor, accelerarea schimbarilor structurale din economie, reluarea cresterii economice sanatoase, neinflationiste.
Efectele acestor masuri au fost insa urmatoarele: Silirea unei cote unice de TVA de 19% a determinat, intr-o prima etapa, cresterea preturilor la bunurile de consum de baza ale populatiei, afectand consumul si puterea de cumparare. Pe fondul manifestarii fenomenelor inflationiste si prin practicarea unor politici de inghetare" a salariilor, fara acordarea unei protectii sociale corespunzatoare, puterea de cumparare a populatiei s-a deteriorat simtitor. In plus, se remarca reducerea ponderii impozitului pe profit in principal, ca urmare a reducerii profiturilor aferente sectorului bancar, determinate de constituirea de provizioane de 100% pentru dobanzile neincasate aferente creditelor acordate sectorului nebancar mai vechi de 90 de zile, cat si de slaba profiilitate a numeroaselor banci comerciale. Adaugam si faptul ca puterea castigatoare a alegerilor din 1996, cu toate criticile aduse fostei guvernari, nu a adus imbunatatiri in privinta investitiilor straine de capital.
Guvernul Adrian Nastase, in cadrul Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, critica strategia fiscala adoptata de vechea putere, considerand ca a fost vorba de promorea unei politici fiscale defectuoase, nestimulative pentru productie si investitii". De asemenea, s-au adoptat masuri care au amplificat fiscalitatea, in special pe seama imporarii suplimentare a cetateanului" . De altfel, intreaga reforma economica se considera ca a determinat agrarea crizei economice, prin falimentarea unui mare numar de agenti economici (din care peste 300.000 intreprinderi mici si mijlocii prite), neglijarea capitalului autohton, diminuarea drastica a procesului investitional, inflamarea inflatiei si delorizarea accentuata a monedei nationale".
Guvernul Nastase isi propunea pentru perioada 2001-2004 ca, prin masuri de politica fiscala, sa accelereze si aprofundeze, in mod coerent, reforma in acest domeniu, obiectiv urmarit printr-o reducere a gradului de fiscalitate.
Desigur si acest program de r



eformare fiscala necesita numeroase critici, de altfel guvernul in cauza insusi si-a dat seama de anumite deficiente si a renuntat la unele masuri fiscale prezute anterior. Astfel, in vederea reducerii gradului de fiscalitate, una din masuri prevedea reducerea impozitului pe profit pentru societatile comerciale din sectoarele industriale cu larg impact asupra dezvoltarii procesului de industrializare a materiilor prime autohtone. Motivul renuntarii in anul 2002, la acest angajament a fost ca, prin Aranjamentul stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International si prin Memorandumul cu privire la politicile economice si financiare ale Guvernului Romaniei in perioada 2001-2002, ratificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 147/2001, Guvernul Romaniei s-a angajat sa nu introduca scutiri fiscale sau alte noi facilitati fiscale.In ceea ce priveste acordare de scutirea de impozit a veniturilor persoanelor fizice, utilizate pentru achizitionarea de automobile si bunuri de folosinta indelungata precis definite, executate in proportie de minim 75% din operatori economici autohtoni (cu capital romanesc sau strain), acest obiect de politica fiscala nu s-a realizat intrucat s-a considerat ca nu se pot cumula deduceri multiple. Faptul ca in venitul anual global impozabil nu se cuprinde totalitatea categoriilor de venituri realizabile de un contribuabil, precum si faptul ca impunerea nu se realizeaza pe familie, coroborat cu aplicarea principiului nediscriminarii fiscale, nu permite, in prezent indeplinirea acestui obiectiv. Pentru a compensa efectul neindeplinirii acestui angajament, guvernul si-a propus promorea altor parghii decat cele fiscale (de exemplu nzarea cu plata in rate, credite cu dobanda bonificata, preturi mai mici ativ cu produse similare din strainatate, suportarea de catre stat a unei parti din pretul produsului (55% la tractoare)).
Aplicarea cotei reduse a taxei pe loarea adaugata cu 2-9 procente pentru produsele de baza strict necesare consumului populatiei (alimente, energie electrica si termica, combustibili de incalzit, medicamente, transport public si articole pentru copii) reprezinta o alta masura de politica fiscala cuprinsa in programul de guvernare pentru perioada 2001-2004 la care s-a renuntat. Motivul abandonarii acestui obiectiv este ca, prin Aranjamentul stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International si prin Memorandumul cu privire la politicile economice si financiare ale Guvernului Romaniei in perioada 2001-2002, ratificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 147/2001, Guvernul Romaniei s-a angajat sa nu introduca scutiri fiscale sau alte noi facilitati fiscale. in scopul mentinerii nivelului veniturilor bugetare din taxa pe loarea adaugata s-a decis amanarea reintroducerii cotei reduse prezute in Programul de guvernare, pana in 2004337.
Reforma fiscala initiata de cabinetul Tariceanu se bazeaza pe reducerea poverii fiscale prin aplicarea cotei unice de 16%, pe reducerea continua a scutirilor si a exceptarilor acordate la plata impozitelor si a taxelor, cu scopul cresterii transparentei mediului de afaceri, imbunatatirea competitiei si a largirii bazei de impozitare.
Principalele caracteristici ale politicii fiscale in perioada 2005-2008 sunt subordonate obiectivelor de mentinere a cresterii economice si de reducere a inflatiei si se refera la:
» silirea deficitului bugetar general consolidat la un nivel corelat cu obiectivele macroeconomice, precum si diminuarea deficitelor csi-fiscale, in vederea sustinerii efectelor de reducere a inflatiei in acord cu criteriile nominale de convergenta;
» sustinerea proceselor de convergenta a economiei romanesti cu economia europeana;
» reforma profunda a administratiei fiscale, in vederea imbunatatirii colectarii obligatiilor fiscale;
» accelerarea procesului de descentralizare fiscala in scopul implicarii mai active a comunitatilor locale, in procesul de colectare si alocare a resurselor publice;
» relaxarea fiscala asupra muncii, veniturilor si capitalului;
» reducerea ratelor de contributii la asigurarile sociale in scopul eliminarii dezantajelor de competitie fiscala, al reducerii economiei subterane;
» cresterea transparentei chletuielilor publice;
» cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor de preaderare si, dupa 2007, a fondurilor structurale;
» continuarea armonizarii legislatiei fiscal-bugetare cu normele Uniunii Europene.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2019 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc

Arbitrajul pret - valoare si eficienta pietei financiare
Analiza echilibrului financiar
Gestiunea ciclului de exploatare. gestiunea stocurilor
Sistemul fiscal - concepte, interdependente, teorii
Obiectivul armonizarii fiscale a sistemului fiscal comunitar
Elemente comune pentru sistemele fiscale din uniunea europeana
Caracteristici esentiale ale sistemelor fiscale ale tarilor comunitare
Comparatii intre sistemele fiscale ale statelor membre din uniunea europeana(studiu de caz)
Elemente de armonizare ale sistemului fiscal romanesc
Implementarea aquis-ului comunitar in domeniul fiscalitatii indirecte in romania
Cresterea eficientei aparatului fiscal romanesc
Armonizarea impozitelor directe din romania la directivele comunitatii europene
Implementarea aquis-ului comunitar privind evaziunea fiscala in romania
Evolutia sistemului fiscal romanesc
Prioritati ale reformelor viitoare ale sistemului fiscal al uniunii europene
Modelarea cresterii economice sub impactul fiscalitatii
Armonizarea sistemelor fiscale in comunitatea europeana
Concluzii generale si recomandari de politica fiscala








































































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare  
analytics