StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


IDEI NOI pentru cresterea afacerii tale
contabilitate CONTABILITATE

Contabilitatea este stiinta si arta stapanirii afacerilor, in care scop se ocupa cu "masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor fizice si juridice", in care scop "trebuie ss asigure inregistrarea cronologica și sistematica, prelucrarea, publicarea și pastrarea informațiilor cu privire la poziția financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atāst pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile cu investitorii prezenti și potentiali, creditorii financiari și comerciali, clientii, institutiile publice si alti utilizatori"

StiuCum Home » contabilitate » impozite » Impozitul pe venit

Capitolul ii - venituri din activitati independente

CAPITOLUL II
  Venituri din activitati independente


Definirea veniturilor din activitati independente

   Art. 46. Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.



Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, altele decat cele prevazute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.

Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.

Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.


Norme metodologice:

Se supun impozitului pe veniturile din activitati independente persoanele fizice care realizeaza aceste venituri in mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere incheiat in vederea desfasurarii de activitati in scopul obtinerii de venit, asociere care se realizeaza potrivit dispozitiilor legale si care nu da nastere unei persoane juridice.

Exercitarea unei activitati independente presupune desfasurarea acesteia in mod obisnuit, pe cont propriu si urmarind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activitati independente sunt: libera alegere a desfasurarii activitatii, a programului de lucru si a locului de desfasurare a activitatii; riscul pe care si-l asuma intreprinzatorul; activitatea se desfasoara pentru mai multi clienti; activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de intreprinzator in conditiile legii.

Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile obtinute din desfasurarea in Romania, potrivit legii, a unei activitati independente, printr-un sediu permanent.

Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comert de catre persoane fizice sau asocieri fara personalitate juridica, din prestari de servicii, altele decat cele realizate din profesii libere, precum si cele obtinute din practicarea unei meserii.

Principalele activitati care constituie fapte de comert sunt:

activitati de productie;

activitati de cumparare efectuate in scopul revanzarii;

organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive si altele asemenea;

activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare si alte asemenea contracte incheiate in conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost incheiat contractul;

vanzarea in regim de consignatie a bunurilor cumparate in scopul revanzarii sau produse pentru a fi comercializate;

activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea;

transport de bunuri si de persoane;

alte fapte de comert definite in Codul comercial.

Incepand cu 1 ianuarie 2007 sunt venituri 757b11h comerciale, veniturile obtinute din activitatii desfasurate in cadrul fermei familiale cu caracter comercial, altele decat cele care se incadreaza in prevederile art. 42 lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Incepand cu 1 ianuarie 2008 sunt venituri comerciale, veniturile obtinute din activitatii desfasurate in cadrul fermei familiale cu caracter comercial, altele decat cele care se incadreaza in prevederile art. 42 lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele care sunt impozitate potrivit prevederilor art. 74 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.@


@Pct. 211 de la Titlul III a fost introdus prin art. I pct. C pct. 6 din H.G. nr. 1861/2006.


Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecarei persoane asociate din cadrul asocierii fara personalitate juridica, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societatii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.

Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestari de servicii cu caracter profesional, desfasurate in mod individual sau in diverse forme de asociere, in domeniile stiintific, literar, artistic, educativ si altele, de catre: medici, avocati, notari publici, executori judecatoresti, experti tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanti de plasament in valori mobiliare, auditori financiari, consultanti fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, arbitri sportivi, precum si alte persoane fizice cu profesii reglementate desfasurate in mod independent, in conditiile legii.

Veniturile obtinute de avocatii stagiari in baza contractelor de colaborare precum si avocatii salarizati in interiorul profesiei sunt considerate venituri din activitati independente.@

Persoanele fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de inchiriere la sfarsitul anului fiscal, incepand cu anul fiscal urmator califica aceste venituri in categoria venituri din activitati independente si le supun regulilor de stabilire a venitului net pentru aceasta categorie. In aplicarea acestei reglementari se va emite ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.@


@Pct. 231 si 232 de la Titlul III a fost introdus prin art. I pct. C pct. 7 din H.G. nr. 1861/2006.


Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, mai putin realizarile tehnice, know-how, marci inregistrate, franciza si altele asemenea, recunoscute si protejate prin inscrisuri ale institutiilor specializate, precum si a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activitati independente si in situatia in care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, inchiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza si altele asemenea, precum si cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acorda, cum ar fi: remuneratie directa, remuneratie secundara, onorariu, redeventa si altele asemenea.

Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala prevazute in mod expres in contractul incheiat intre parti reprezinta venituri din drepturi de proprietate intelectuala. De asemenea, sunt incluse in categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si veniturile din cesiuni pentru care reglementarile in materie stabilesc prezumtia de cesiune a drepturilor in lipsa unei prevederi contrare in contract.

In situatia existentei unei activitati dependente ca urmare a unei relatii de angajare, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala care intra in sfera sarcinilor de serviciu reprezinta venituri de natura salariala, conform prevederilor mentionate in mod expres in contractul dintre angajat si angajator, si se supun impozitarii potrivit prevederilor cap. III «Venituri din salarii» al titlului III din Codul fiscal.

Veniturile reprezentand drepturi banesti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuala.

Persoanele fizice angajate, precum si cele care incheie contracte, altele decat cele prin care sunt reglementate relatiile de angajare, si care desfasoara activitati utilizand baza materiala a angajatorului sau a celeilalte parti contractante, in vederea realizarii de inventii, realizari tehnice sau procedee tehnice, opere stiintifice, literare, artistice etc., obtin venituri de natura salariala.

Veniturile realizate de sportivii care participa la competitii sportive pe cont propriu si nu au relatii contractuale de munca cu entitatea platitoare de venit sunt considerate venituri din activitati independente.


Codul fiscal:

Venituri neimpozabile

   Art. 47. Nu sunt venituri impozabile:

   a) veniturile obtinute prin aplicarea efectiva in tara de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate in Romania, incluzand fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului, in primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului;

   b) venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.

De prevederile alin. (1) beneficiaza persoanele fizice care exploateaza inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.


Norme metodologice:

Aplicarea efectiva in orice domeniu tehnologic a unei inventii pentru care este acordat sau este validat in Romania un brevet de inventie care are ca obiect un produs si un procedeu inseamna oricare dintre actele prevazute la art. 33 alin. 2 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata, cu modificarile ulterioare.

Procedeul poate fi si o metoda sau poate cuprinde ori poate sa se refere si la utilizarea unui produs.

Prin produs se intelege si produsul obtinut in mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, inclusiv cel de fabricatie, prin folosirea unei instalatii sau a altora asemenea.

Brevetul de inventie poate avea ca obiect o inventie sau un grup de inventii legate printr-un concept inventiv general.

In intelesul pct. 27 se considera ca si urmatoarele acte constituie o aplicare efectiva a inventiei:

   a) proiectarea obiectului unei inventii constand in realizarea unui proiect:

de executie pentru obtinerea unui produs;

tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode ori pentru utilizarea unui produs;

   b) executarea si/sau experimentarea prototipului/unicatului unui produs ori experimentarea tehnologiei care face obiectul unei inventii;

   c) executarea si/sau exploatarea seriei 'zero' a produsului ori a instalatiei-pilot;

   d) exploatarea pe scara larga a obiectului unei inventii, si anume:

fabricarea unui produs care poate fi un dispozitiv, un utilaj, o instalatie, o compozitie sau altele asemenea, obiect al unei inventii dintr-un brevet de inventie si, respectiv, produsul obtinut in mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;

folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei inventii dintr-un brevet de inventie;

folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, a unei instalatii, obiect al unei inventii exclusiv pentru necesitatile interne ale unitatii care aplica;

utilizarea unui produs obiect al unei inventii dintr-un brevet de inventie;

   e) comercializarea rezultatelor actelor prevazute la lit. a)-d) de catre detinatorul de drepturi care este si producator, daca aceste acte au fost efectuate in tara.

Prima aplicare se ia in considerare in mod distinct pentru titularul de brevet, precum si pentru fiecare dintre licentiatii acestuia.

Pentru ca titularul brevetului, succesorul sau in drepturi sau, dupa caz, licentiatii acestuia sa beneficieze de incadrarea venitului ca neimpozabil, trebuie sa fie indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:

   a) sa existe o copie, certificata pentru conformitate de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, a hotararii definitive de acordare a brevetului de inventie; in cazul in care solicitantul care cere incadrarea venitului ca neimpozabil este alta persoana decat titularul brevetului, este necesar sa aiba documente autentificate, din care sa rezulte ca acesta:

este succesorul in drepturi al titularului brevetului; sau

este licentiat al titularului brevetului; sau

este licentiat al succesorului in drepturi al titularului brevetului;

   b) sa existe un document eliberat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, din care sa reiasa ca transmiterea de drepturi este inregistrata in vederea publicarii acesteia in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala;

   c) sa existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, din care sa rezulte ca brevetul de inventie este si a ramas in vigoare pe perioada pentru care se solicita incadrarea venitului ca neimpozabil;

   d) sa existe evidente contabile din care sa rezulte ca, in perioada pentru care se solicita incadrarea venitului ca neimpozabil pentru inventia sau grupul de inventii brevetate, a fost efectuat cel putin unul dintre actele prevazute la pct. 27 si 28, precum si nivelul venitului obtinut in aceasta perioada;

   e) veniturile si cheltuielile aferente sunt cele inregistrate separat in contabilitatea in partida simpla, potrivit reglementarilor legale;

   f) sa posede un document eliberat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, din care sa reiasa data primei aplicari de la care incepe perioada de 5 ani de aplicare efectiva.

Succesorul in drepturi al titularului, in baza unei transmiteri prin cesiune a dreptului la brevet, beneficiaza de incadrarea venitului ca neimpozabil numai pentru perioada ramasa pana la epuizarea perioadei de 5 ani.

Venitul se stabileste cu referire stricta la intinderea protectiei conferite de brevet care este data de continutul revendicarilor, a caror interpretare se face in legatura cu descrierea si desenele inventiei obiect al brevetului, conform prevederilor art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991, republicata, cu modificarile ulterioare.

In cazul in care inventia revendicata se refera numai la o parte evident distincta a obiectului inventiei, iar din evidentele contabile rezulta venitul brut pentru intregul obiect al inventiei, se procedeaza la stabilirea ponderii inventiei revendicate si, pe aceasta baza, se determina venitul brut obtinut prin aplicarea partii distincte a obiectului inventiei.

Venitul include si castigurile obtinute de titularul brevetului sau de licentiatii acestuia din sumele percepute ca urmare a utilizarii inventiei revendicate, in cazul in care exista o revendicare de utilizare sau de folosire a unui produs.

Venitul obtinut de catre persoana fizica avand calitatea de inventator conform prevederilor art. 3 din Legea nr. 64/1991, republicata, cu modificarile ulterioare, ca urmare a transmiterii prin cesiune a dreptului la brevetul de inventie, este in intregime neimpozabil.

In cazul in care drepturile sunt transmise conform alineatului precedent, dar partial, incadrarea venitului ca neimpozabil priveste venitul obtinut prin transmiterea partiala a drepturilor.


Codul fiscal:

Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla

   Art. 48. Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50.

Venitul brut cuprinde:

   a) sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii;

   b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o activitate independenta;

   c) castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii;

   d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana;

   e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o activitate independenta.

Nu sunt considerate venituri brute:

   a) aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;

   b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;

   c) sumele primite ca despagubiri;

   d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.

Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:

   a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, justificate prin documente;

   b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;

   c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute in titlul II, dupa caz;

   d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:

active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;

activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;

boli profesionale, risc profesional si accidente de munca;

persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator.

Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

   a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);

   b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);

   c) suma cheltuielilor cu indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

   d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual;

   e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie;

   f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

   g) contributiile efectuate in numele angajatilor la scheme facultative de pensii ocupationale, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana;

   h) prima de asigurare pentru asigurarile private de sanatate, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana;

   i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente;

   j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, potrivit legii;

   k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;

   l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria - rata de leasing - in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;

   m) cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6).

Baza de calcul se determina ca diferenta dintre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, cheltuielile de protocol si cotizatiile platite la asociatiile profesionale.

Nu sunt cheltuieli deductibile:

   a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

   b) cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate;

   c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat in strainatate;

   d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele prevazute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);

   e) donatii de orice fel;

   f) amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile datorate autoritatilor romane si straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale;

   g) ratele aferente creditelor angajate;

   h) dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale;

   i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

   j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare;

   k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare;

   l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul beneficiarilor de venit;

   m) alte sume prevazute prin legislatia in vigoare.

Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie.

In Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii.


Norme metodologice:

In venitul brut se includ toate veniturile in bani si in natura, cum sunt: venituri din vanzarea de produse si de marfuri, venituri din prestarea de servicii si executarea de lucrari, venituri din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul afacerii si orice alte venituri obtinute din exercitarea activitatii, precum si veniturile din dobanzile primite de la banci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii, din alte activitati adiacente si altele asemenea.

Prin activitati adiacente se intelege toate activitatile care au legatura cu obiectul de activitate autorizat.

In cazul incetarii definitive a activitatii sumele obtinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, inscrise in Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar si altele asemenea, precum si stocurile de materii prime, materiale, produse finite si marfuri ramase nevalorificate sunt incluse in venitul brut.

In cazul in care bunurile din patrimoniul afacerii trec in patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se considera o instrainare, iar suma reprezentand contravaloarea acestora se include in venitul brut al afacerii.

In toate cazurile evaluarea se face la preturile practicate pe piata sau stabilite prin expertiza tehnica.

Nu constituie venit brut urmatoarele:

aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;

sumele primite sub forma de credite bancare ori de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;

sumele primite ca despagubiri;

sumele ori bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.

Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizarii venitului, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (4)-(7) din Codul fiscal.

Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt:

   a) sa fie efectuate in interesul direct al activitatii;

   b) sa corespunda unor cheltuieli efective si sa fie justificate cu documente;

   c) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite.

Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:

cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si marfuri;

cheltuielile cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti;

cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari si prestarea de servicii pentru clienti;

chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta utilajelor si altor instalatii utilizate in desfasurarea activitatii, in baza unui contract de inchiriere;

dobanzile aferente creditelor bancare;

dobanzile aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;

cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;

cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale si necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit legii;@

cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, cand acestea reprezinta garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii independente a contribuabilului;

cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;

cheltuielile cu energia si apa;

cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane;

cheltuieli de natura salariala;

cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;

cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurarile sociale de sanatate, pentru accidente de munca si boli profesionale, precum si alte contributii obligatorii pentru contribuabil si angajatii acestuia;@

cheltuielile cu amortizarea, in conformitate cu reglementarile titlului II din Codul fiscal, dupa caz;

valoarea ramasa neamortizata a bunurilor si drepturilor amortizabile instrainate, determinata prin deducerea din pretul de cumparare a amortizarii incluse pe costuri in cursul exploatarii si limitata la nivelul venitului realizat din instrainare;

cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria (rata de leasing) in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;

cheltuielile cu pregatirea profesionala pentru contribuabili si salariatii lor;

cheltuielile ocazionate de participarea la congrese si alte intruniri cu caracter profesional;

cheltuielile cu functionarea si intretinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit intelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizarii in scopul afacerii;

cheltuieli reprezentand tichetele de masa acordate de angajator potrivit legii;

cheltuielile de delegare, detasare si deplasare, cu exceptia celor reprezentand indemnizatia de delegare, detasare in alta localitate, in tara si in strainatate, care este deductibila limitat;

cheltuielile de reclama si publicitate reprezinta cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare cand reclama si publicitatea se efectueaza prin mijloace proprii. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri acordate cu scopul stimularii vanzarilor;

alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.


@Liniutele 8 si 15 de la pct. 38 al Titlului III, au fost modificate prin art. I pct. 3 Lit. B din H.G. nr. 610/2005.


Sunt cheltuieli deductibile limitat, de exemplu, urmatoarele:

cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii, sunt deductibile in limitele stabilite la art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si in conditiile prevazute de legislatia in materie;@

cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii;

cheltuieli reprezentand cotizatii platite asociatiilor profesionale si contributii profesionale obligatorii platite organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii si datorate potrivit legii;@

cheltuielile reprezentand indemnizatia de delegare si detasare in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, sunt deductibile, respectiv in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

cheltuielile sociale in limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de pana la 2% asupra fondului de salarii realizat anual si acordate pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca, sub forma: ajutoarelor de inmormantare, ajutoarelor pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv proteze, ajutoarelor pentru nastere, tichetelor de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadourilor pentru copiii minori ai salariatilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la si de la locul de munca al salariatului, costului prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei.

Limita echivalentului in euro a contributiilor efectuate la fondul de pensii facultative si a primelor de asigurare voluntara de sanatate, prevazute la art. 48 alin. (5) lit. g) si h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se transforma in lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei.@


@Liniuta 3 de la pct. 39 al Titlului III, a fost modificata prin art. I pct. 4 Lit. B din H.G. nr. 610/2005.

Liniuta 1 de la Titlul III a fost modificata prin art. I pct. C pct. 8 din H.G. nr. 1861/2006.

Liniuta 5 a literei d) de la Titlul III a fost modificata prin art. I pct. C pct. 9 din H.G. nr. 1861/2006.


Veniturile obtinute din valorificarea in regim de consignatie sau prin vanzare directa catre agenti economici si alte institutii a bunurilor rezultate in urma unei prelucrari sau procurate in scopul revanzarii sunt considerate venituri din activitati independente. In aceasta situatie se vor solicita documentele care atesta provenienta bunurilor respective, precum si autorizatia de functionare. Nu se incadreaza in aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.

Contribuabilii care realizeaza venituri care se incadreaza in prevederile punctului 211 sunt obligati sa conduca evidenta contabila in partida simpla pentru stabilirea tratamentului fiscal aplicabil.@


@Pct. 401 de la Titlul III a fost introdus prin art. I pct. C pct. 10 din H.G. nr. 1861/2006.


Toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii se inscriu in Registrul-inventar si constituie patrimoniul afacerii.


Codul fiscal:

Stabilirea venitului net anual din activitati independente pe baza normelor de venit

   Art. 49. Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata conform alin. (2) si care este desfasurata de catre contribuabil, individual, fara salariati, se determina pe baza normelor de venit.

Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele care contin nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se stabileste pe baza de norme de venit si precizeaza regulile care se utilizeaza pentru stabilirea acestor norme de venit.

Directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia de a stabili si publica anual normele de venit inainte de data de 1 ianuarie a anului in care urmeaza a se aplica normele respective.

In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate independenta pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic in care a fost desfasurata activitatea respectiva.

Daca un contribuabil desfasoara doua sau mai multe activitati desemnate, venitul net din aceste activitati se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activitati.

In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate din cele prevazute la alin. (1) si o alta activitate care nu este prevazuta la alin. (1), atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii in partida simpla, conform art. 48.

Daca un contribuabil desfasoara activitate de transport de persoane si de bunuri in regim de taxi si desfasoara si o alta activitate independenta, atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, conform art. 48. In acest caz, venitul net din aceste activitati nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice si de bunuri in regim de taxi.

Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla pentru activitatea respectiva.


Norme metodologice:

In sensul art. 49 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice autorizate care realizeaza venituri din activitati independente si desfasoara activitati cuprinse in nomenclatorul stabilit prin ordin al ministrului finantelor publice, individual, fara angajati, venitul net se poate determina pe baza de norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale vor fi consultate consiliile judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz. De asemenea, se vor avea in vedere si caracterul sezonier al unor activitati, precum si durata concediului legal de odihna.

Pentru contribuabilii care desfasoara mai multe activitati, printre care si cea de taximetrie, impunerea se face in sistem real. In acest caz venitul net din activitatea de taximetrie luat in calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilita pentru aceasta activitate.

Persoanele care desfasoara activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personala sunt supuse impozitarii in aceleasi conditii cu taximetristii care isi desfasoara activitatea in mod independent, pe baza de norme de venit sau in sistem real.

La stabilirea coeficientilor de corectie a normelor de venit se vor avea in vedere urmatoarele criterii:

vadul comercial si clientela;

varsta contribuabililor;

timpul afectat desfasurarii activitatii, cu exceptia cazurilor prevazute la pct. 44 si 45;

starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;

activitatea se desfasoara intr-un spatiu proprietate a contribuabilului sau inchiriat;

realizarea de lucrari, prestarea de servicii si obtinerea de produse cu material propriu sau al clientului;

folosirea de masini, dispozitive si scule, actionate manual sau de forta motrice;

alte criterii specifice.

Diminuarea normelor de venit ca urmare a indeplinirii criteriului de varsta a contribuabilului se opereaza incepand cu anul urmator celui in care acesta a implinit numarul de ani care ii permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au si calitatea de salariat sau isi pierd aceasta calitate se face incepand cu luna urmatoare incheierii/desfacerii contractului individual de munca.

Venitul net din activitati independente, determinat pe baza de norme anuale de venit, se reduce proportional cu:

perioada de la inceputul anului si pana la momentul autorizarii din anul inceperii activitatii;

perioada ramasa pana la sfarsitul anului fiscal, in situatia incetarii activitatii, la cererea contribuabilului.

Pentru intreruperile temporare de activitate in cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii si altor cauze obiective, inclusiv cele de forta majora, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. In situatia incetarii activitatii in cursul anului, respectiv a intreruperii temporare, persoanele fizice autorizate si asociatiile fara personalitate juridica sunt obligate sa depuna autorizatia de functionare si sa instiinteze in scris, in termen de 5 zile, organele fiscale in a caror raza teritoriala acestia isi desfasoara activitatea. In acest sens se va anexa, in copie, dovada din care sa rezulte depunerea autorizatiei.

Pentru contribuabilii impusi pe baza de norme de venit, care isi exercita activitatea o parte din an, in situatiile prevazute la pct. 44 si 45, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se inmulteste cu numarul zilelor de activitate.

In acest scop organul fiscal intocmeste o nota de constatare care va cuprinde date si informatii privind:

situatia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: inceputul/sfarsitul activitatii, intreruperea temporara, conform pct. 45, si altele asemenea;

perioada in care nu s-a desfasurat activitate;

documentele justificative depuse de contribuabil;

recalcularea normei, conform prezentului punct.

Pentru contribuabilul care opteaza sa fie impus pe baza de norma de venit si care anterior a fost impus in sistem real, avand investitii in curs de amortizare, valoarea amortizarii nu diminueaza norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investitiilor respective sau trecerea lor in patrimoniul personal in cursul perioadei de desfasurare a activitatii sau in caz de incetare a activitatii majoreaza norma de venit proportional cu valoarea amortizata in perioada impunerii in sistem real.

In cazul contribuabilului impus pe baza de norma de venit, care pe perioada anterioara a avut impunere in sistem real si a efectuat investitii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora in patrimoniul personal ca urmare a incetarii activitatii vor majora norma de venit.

Contribuabilii care in cursul anului fiscal nu mai indeplinesc conditiile de impunere pe baza de norma de venit vor fi impusi in sistem real de la data respectiva, venitul net anual urmand sa fie determinat prin insumarea fractiunii din norma de venit aferenta perioadei de impunere pe baza de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenta contabila.


Codul fiscal:

Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala

   Art. 50. Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:

   a) o cheltuiala deductibila egala cu 40% din venitul brut;

   b) contributiile sociale obligatorii platite.

In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:

   a) o cheltuiala deductibila egala cu 50% din venitul brut;

   b) contributiile sociale obligatorii platite.

In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute la alin. (1) si (2).


Norme metodologice:

In urmatoarele situatii venitul net din drepturi de proprietate intelectuala se determina ca diferenta intre venitul brut si comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori care, conform legii, au atributii de colectare si de repartizare a veniturilor intre titularii de drepturi:

venituri din drepturi de proprietate intelectuala transmise prin succesiune;

venituri din exercitarea dreptului de suita;

venituri reprezentand remuneratia compensatorie pentru copia privata.

Abrogat.@

Abrogat.@


@Punctele 51 si 52 ale Titlului III, au fost abrogate prin art. I pct. 5 Lit. B din H.G. nr. 610/2005.


Codul fiscal:

Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de incasari si plati referitoare la incasari. Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca isi pot indeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de platitorul de venit. Acesti contribuabili au obligatia sa arhiveze si sa pastreze documentele justificative cel putin in limita termenului de prescriptie prevazut de lege.


Norme metodologice:

Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuala cuprinde atat sumele incasate in cursul anului, cat si retinerile in contul platilor anticipate efectuate cu titlu de impozit si contributiile obligatorii retinute de platitorii de venituri.

In cazul in care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala se face pe baza de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea inregistrarii in evidenta contabila a cheltuielilor efectuate aferente venitului.

Cheltuielile forfetare includ comisioanele si alte sume care revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de catre acestia din urma catre titularii de drepturi.

Sunt considerate opere de arta monumentala urmatoarele:

lucrari de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spatii si cladiri de mari dimensiuni, interior-exterior;

lucrari de arta aplicata in spatii publice, cum ar fi: ceramica, metal, lemn, piatra, marmura si altele asemenea;

lucrari de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajari de spatii publice;

lucrari de restaurare a acestora.

Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala obtinute din strainatate se supun regulilor aplicabile veniturilor din strainatate, indiferent daca sunt incasate direct de titulari sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuala, potrivit legii.

Cota de cheltuieli forfetare nu se acorda in cazul in care persoanele fizice utilizeaza baza materiala a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuala.


Codul fiscal:

Optiunea de a stabili venitul net anual, utilizandu-se datele din contabilitatea in partida simpla

   Art. 51. Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi pe baza de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net in sistem real, potrivit art. 48.

Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera reinnoita pentru o noua perioada daca nu se depune o cerere de renuntare de catre contribuabil.

Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net in sistem real se depune la organul fiscal competent pana la data de 31 ianuarie inclusiv, in cazul contribuabililor care au desfasurat activitate si in anul precedent, respectiv in termen de 15 zile de la inceperea activitatii, in cazul contribuabililor care incep activitatea in cursul anului fiscal.


Norme metodologice:

Optiunea de a determina venitul net in sistem real se face astfel:

   a) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfasurat activitate in anul precedent si au fost impusi pe baza de norme de venit, prin depunerea pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal a cererii de optiune pentru sistemul real de impunere, precum si a declaratiei privind venitul estimat;

   b) in cazul contribuabililor prevazuti la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care incep activitatea in cursul anului fiscal, prin depunerea in termen de 15 zile de la inceperea activitatii a declaratiei privind venitul estimat, insotita de cererea de optiune pentru sistemul real de impunere.

Contribuabilii impusi in sistem real au dreptul de a renunta la optiune pe baza unei cereri depuse pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal.

Cererea depusa, cuprinzand optiunea pentru sistemul real, precum si cererea de renuntare la optiune se considera aprobate de drept prin depunere si inregistrare la organul fiscal.


Cod fiscal:

Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru unele venituri din activitati independente

   Art. 52.

Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite:

   a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;

   b) venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie;

   c) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;

   d) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele mentionate la art. 78 alin. (1) lit. e);

   e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;

   f) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaza o persoana juridica.

Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:

   a) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a)-e), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut;

   b) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), aplicand cota de impunere prevazuta pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;

Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul, cu exceptia impozitului aferent veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.


Norme metodologice:

Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala au obligatia de a calcula si de a retine in cursul anului fiscal o suma reprezentand 10% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectuala ca urmare a exploatarii drepturilor respective. Aceasta suma reprezinta plata anticipata in contul impozitului anual datorat de contribuabili.

Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, carora le revine obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat, sunt, dupa caz:

utilizatorii de opere, inventii, know-how si altele asemenea, in situatia in care titularii de drepturi isi exercita drepturile de proprietate intelectuala in mod personal, iar relatia contractuala dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuala si utilizatorul respectiv este directa;

organismele de gestiune colectiva sau alte entitati, care, conform dispozitiilor legale, au atributii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuala, a caror gestiune le este incredintata de catre titulari. In aceasta situatie se incadreaza si producatorii si agentii mandatati de titularii de drepturi, prin intermediul carora se colecteaza si se repartizeaza drepturile respective.

In situatia in care sumele reprezentand venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala se colecteaza prin mai multe organisme de gestiune colectiva sau prin alte entitati asemanatoare, obligatia calcularii si retinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectueaza plata catre titularul de drepturi de proprietate intelectuala.

In cazul contribuabililor ale caror plati anticipate sunt calculate in conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. b)-e) din Codul fiscal pentru veniturile de aceasta natura si care realizeaza venituri din activitati independente si in alte conditii, pentru acestea din urma au obligatia sa le evidentieze in contabilitate separat si sa plateasca in cursul anului plati anticipate trimestriale, in conformitate cu art. 82 din Codul fiscal.

Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente pentru care venitul net anual este stabilit in sistem real si pentru care platitorii de venituri au obligatia retinerii la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate in conformitate cu art. 52 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, determina venitul net anual pe baza contabilitatii in partida simpla.@

Impozitul anticipat se calculeaza si se retine in momentul efectuarii platii sumelor catre beneficiarul venitului.

Impozitul retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care se fac plata venitului si retinerea impozitului.


@Pct. 641 de la Titlul III a fost introdus prin art. I pct. C pct. 11 din H.G. nr. 1861/2006.


Persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati desfasurate pe baza contractelor/conventiilor civile, incheiate potrivit Codului civil au dreptul sa opteze, pentru impunerea venitului brut cu cota de 16%, impozitul fiind final, potrivit art. 78 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.@


@Pct. 401 de la Titlul III a fost introdus prin art. I pct. C pct. 10 din H.G. nr. 1861/2006.


Codul fiscal:




Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2024 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact