StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare ξn relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept administrativ
Trimite articolul prin email Actele administrative : Drept administrativ Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Actele administrative



ACTELE ADMINISTRATIVE


a)    Notiunea de act administrativ;

b)    Definitia si trasaturile actului Administrativ




Actul adm. constituie forma principala prin care se realizeaza adm. pub. si consta intr-o manifestare expresa de vointa prin careiau nastere, se modifica sau se sting raport. jurid. de DREPT adm.

1. Actul adm. este, in principiu, o manifestare de vointa juridica unilaterala.

Desi actul juridic adm. este o manifestare de vointa, cu scopul de a produce efecte juridice a carei realizare e garantata prin forta de constrangere a statului, totusi nu orice manifestare de vointa este un act jurid. – exprimare unor opinii din partea unor institutii publice nefiind un act adm.

Potrivit principiului legalitatii, orice individ (pers fiz sau jurid) se poate adresa, atunci cand a fost vatamata intr-un DREPT al sau, fie direct organului adm. care a emis actul adm. respectiv, fie organului ierarhic superior pt masuri reparatorii, de intrare in legalitate.

Pers juridi. adm au DREPT dar si obligatii de a actiona pe baza si in executarea legii sau de a tace in cond. prevazute de lege.

In interpretarea prevederilor art. 1 L.29/1990 privind constenciosul adm., inactiunea constituie un act adm. ilegal .

Actul adm. este unilateral pt ca el exprima vointa juridica a unei singure pers. jurid. adm. si in nici un caz pt faptul ca acesta ar fi “creatia” unei sg. persoane.

Atunci cand actele adm. sunt emise in comun de 2 sau mai multe autoritati ale adm. pub., aceste acte au la baza un consens a acestor organe, ele urmarind acelasi scop, aceeasi prestatie in partea altor subiecte. Vointa lor comuna vizeaza aceleasi efecte juridice si tocmai de acea sunt acte care contin o manifestare unilaterala de vointa,care nu este de natura contractuala.


2. Actul adm. este obligatotiu atat fata de pers. fiz.sau jurid. xarora li se adreseaza, cat si fata de organul care l-a emis sau adoptata, care va trebuie sa-l respecte pe tot parcursul valabilitatii lui. Dat in baza si pt. executarea legii, actul adm. se bucura de prezunctia de legalitate si ca atare , in mod logic, el este obligatoriu.


3. In cazul actelor adm. manifetarea are loc in temeiul pub. cu care este investit organul care il emite. Organul emitent nu numai ca isi poate impune unilateral vointa fata de cei carora li se adreseaza, ci si pt. faptul ca el este obligatoriu din oficiu.


4. Actul adm. este obligatoriu imediat dupa ce a intrat in vigoare, fara nici o formalitate, nefiind necesara intocmirea unor formalitati ulterioare (spre deosebire de ex. de o hot. judecat. ramasa definitiva . Pt. punerea in aplicare trebuie sa fie investita cu formula executorie).

Exceptie fac actele adm. care prevad in mod expres o data ulterioara de la data publicarii sau aducerii la cunostinta celor interesati, precum si proceselor verbale de constatare a contravienientilor 818b14i care sunt executori prin ele insele, numai daca pers. in cauza a facut plangerea in termenul prevazut de lege.


c)     Clasificarea actelor Administrativ

In literatura jurid. de specialitate, actele adm. sunt clasificate dupa diverse criterii, fiecare dintre autorii de prestigiu din domeniu adaugand la criteriile de clasificare (comune) si altele desprinse din interpretari, doctrina dar mai ales din practica jurid. adm.

1) In functie de natura jurid. a efectelor pe care le produc, putem distinge 4 categorii de acte jurid. :

a) acte declarative de drept care confirma sau pun in evidenta calitatea unor indivizi, pers. fiz. sau jurid. (ex: actele de identitate, pasapoartele, diversele adeverinte si certificate);

b) acte constitutive de drepturi si obligatii – sunt cele care dau nastere, modifica sau sting DREPT si obligatii (ex: o autorizatie pt. practicarea unei meserii, actele normative pt. acordarea unor facilitati pt. zonele calamitate);

c) acte adm. de sanctionare – declanseaza forta de constrangere a statului, sub forma sanctiunii stabilita in fct. de vinovat, a contravenientului intr-o imprejurare data.

d) actele recognitive de drept – recunosc drepturile preexistente emiterii lor, in cadrul solutionarii unor litigii jurid. (ex: actele adm. ale orgsnelor cu atributii jurisdictionare).

Emiterea acestora din urma presupune participarea partilor si manifestarea principiului contracdictorialitatii in dezbaterea care precede emiterea actelor adm. de jurisdictie.

Datorita specificului activitatii in care intervine aceste acte adm., si anume, activitatea de solutionare a unor litigii jurid., este necesara motivarea in fapt si in drept a actului adm. repectiv.

Organul emitent al actului de jurisdictie este independent in darea solutiei fata de parti si de orice alta pers. sau institutie, iar actul, prin specificul sau de solutionare a unui litigiu se bucura de stabilitatea specifica autoritatii de lucru judecat.

Pe de alta parte, actele adm. – jurisdictionale pot fi atacate cu recurs, dupa epuizarea cailor adm. jurisdictionale, la sectia de contencios adm. a Curtii Supreme de Justitie (art. 4 L 554 / 2004 privind contenciosul adm.)


2. In functie de sfera de cuprindere a rap. jurid. de DREPT Administrativ pe care le reglementeaza:

a) acte cu aplicare generala, pe intregul teritoriu al tarii; aceste acte sunt emise de organele centrale ale adm. pub.;

b) acte cu aplicare locala, in unitatile adm. – teritoriale in care isi desfasoara activitatea organul emitent.

Aceasta clasificare corespunde structurii organelor adm. pub. in fct de competenta teritoriala, organe centrale si locale. Aplicarea in spatiu a unui act adm. corespunde insa intotdeauna cu competenta teritoriala a organului competent. Astfel, acteleindividuale se aplica numai in cazuri strict determinate, in timp ce in legatura cu actele normative se poate prevedea ca acestea sa se aplice numai pe anumite portiuni de teritoriu si nu pe intregul teritoriu in care este competent organul emitent (de ex. stabilirea carantinei intr-o zona).

Aceasta clasificare se refera la faptul ca, intotdeauna actele emise de organul cu competenta teritoriala mai restransa trebuie sa nu incalce actele organelor cu competenta teritoriala mai larga.

3. In functie de domeniul de activitate in care se aplica, actele adm. se impart in:

a) acte de Administrativ generala, cu aplicare in principiu, in toate domeniile de activitate ca de pilda, actele Guvernului, ale Consil. Judet., si Consil Local.

b) acte de Administrativ speciala, cu aplicare numai in anumite domenii sau sectoare de activitate, de ex., actele ministerelor si ale altor organe de specialitate ale adm. pub.;

Aceasta clasificare a actelor adm. corespunde impartirii organelor adm. in raport cu competenta materiala a acestora, in organe cu competenta materiala generala si organe cu competenta materiala restransa sau de specialitate.

Organele cu competentameteriala generala pot sa emita acte de adm. speciala. Spre ex. Guvernul poate emite hot. in doeniul culturii, al invatamantului, al sanatatii etc.

Organele de competenta materiala de specialitate nu pot sa emita acte de adm. generala, ori de specialitatea altui organ. Ministerul Justitiei sau Ministerul Educatiei si Cercetarii nu pot emite acte in domeniul cultelor sau culturii si nici in domeniul finantelor pub.


4. Cu privire la intinderea dr si obligatiilor pe care le produc, ce decurg din efectele pe care le produc, actele se pot grupa in acte normative si acte individuale.

a) actele normative – cuprind reguli de conduita obligatorii, generale sau impersonale, care se adreseaza unui nr nedeterminat de pers. ( ex: hot. normative ale Guvern. , ale Consil Judet., sau ale Consil Local)

b) actele adm. individuale - contin reguli de conduita pt o anume pers. sau pt un grup determinat de pers. ( ex. L 128/1997 privind statutul cadrelor didactice ori o autorizatie pt constructia unui imobil).

Aceste clasificari prezinta importanta deoarece intotdeauna actele individuale nu pot incalca actele normative. Astfel, o autorizatie de constructie, care este un act individual, nu poate incalca prevederile unui act normativ elaborat in domeniul respectiv, de pilda o hot a guvernului Rom.


5. Dupa organul adm .pub. care le adopta sau emite:

a) hot. ale Guvern Rom.;

b) ordonante de Guvern al Rom;

c) ordinele si instructiunile emise de catre ministrii sau conducatorii altor organe ale Administrativ pub centrale;



d) ordinele prefectilor;

e) hot. Consil Judetean, municipale, orasenesti si comunale;

f) decretele Presed. Rom.;

g) actele normative adoptate de Parlam.;

h) actele Administrativ emise de institutiile pub;

i) actele Administrativ emise de regiile autonome;


6. Dupa intervalul in care produc efecte:

a) acte Administrativ permanente – produc efecte jurid de la intrarea in vigoare pana la abrogarea acestora;

b) acte adm temporare – produc efecte numai pt un anumit interval de timp;


7. In ceea ce priveste studiul actului Administrativ, acesta se imparte in:

a) acte Administrativ de autoritate – sunt acele acte jurid. adoptate sau emise de un serviciu pub., in mod unilateral, in baza si in vederea executarii legii, pt nasterea, modificarea sau stingerea unor raport. jurid.

- se mai numesc si acte adm de putere pub. pt ca ele emana de la o autoritate legislativa sau judecatoareasca; executarea lor este asigurata de puterea pub., iar nerespectarea prevederilor lor atrage sanctionarea celor in culpa.

b) acte Administrativ de gestiune – sunt acte jurid. incheiate de serviciile pub adm., pt exploatarea si dezvoltarea propietatii statului, judetului sau comunei, cu particularii (pers. fiz sau jurid., romane sau straine), pt ca statul, judetul si comuna, avand conducerea propriilor patrimonii, fac, in aceasta calitatea, acte patrimoniale bilaterale.

c) acte adm. cu caracter jurisdictional.

Aceste acte jurid. , dupa organul care le emite sunt acte adm., iar dupa efectele pe carele produc sunt acte de jurisdictie.








d) Regimul juridic aplicabil actelor Administrativ

Conditiile de validitate ale actelor Administrativ : Legalitatea si Oportunitatea


Actul adm. trebuie sa indeplineasca o serie de conditii de legalitate:

a.      actul adm. sa fie conform cu continutul legii in baza caruia este emis;

b.     actul treb sa fie adoptat sau emis se catre autoritatile sau pers. competente;

c.     actul treb sa corespunda scopului urmarit de lege;

d.     adoptarea sau emiterea actului treb sa se faca in forma specifica si cu respectarea prevederii prevazute de lege.

Competenta personala se refera la competenta organului adm. pub. care adopta sau emite actul ( ex: cazul militarilor care au savarsit o fapta contraventionala, situatie in care solutionarea plangerii impotriva procesului verbal de constatare a acestuia se fac de catre comandantul unitatii militare, nu de instanta de judecata ca in cazul celorlalte pers.).

Competenta materiala se refera DREPT unei autoritati a adm. pub. de a adopta sau emite un act adm. Niciodata o autoritate cu competenta materiala speciala nu va putea adopta sau emite un act adm. din alt domeniu de activitate. Chiar si o autoritate cu competenta meteriala generala nu va putea adopta sau emite decat acele acte adm. pt care este abilitata prin lege, in vederea exercitarii atributiilor ce-i sunt conferite.

Competenta teritoriala se refera la autoritatile locale care emit acte ale caror efecte se produc si sunt obligatorii pt unitatile adm. - teritoriale.

Legea indica pt fiecare caz in parte organul competent. In unele cazuri, competenta teritoriala este determinata de domiciliul pers. (ex: inscrierea in listele electorale), in altele, de locul savarsirii actiunii sau inactiunii (ex: cazul faptelor contraventionale) ,ori de locul situarii bunului (ex: emiterea autorizatiei de construire a locuintei).

Competenta adoptarii sau emiterii unui act adm. fiind stabilita prin lege constituie in acelasi tim un DREPT si o obligatie a celui caruia ii este conferita.

Pt a se asigura continuitatea in exercitarea competentei si buna functionarea serviciului pub., mai ales in situatiile in care titularul ei ar fi in imposibilitatea sa o faca, legea prevede posibilitatea suplinirii si delegarii competentei.

Suplinirea in exercitarea competentei consta in inlocuirea titularului acesteia cu o alta pers. pe timpul cand acesta nu o poate exercita. O asemenea suplinire este o suplinire de DREPT, in considerarea legii, legea prevazand o asemenea posibilitate (ex: un ministru, un prefect, un primar este suplinit in exercitarea fct pe care o detine de adjunctul sau inlocuitorul sau pe perioada absentei.

Delegarea de competenta consta in desemnarea de catre o autoritate sau o pers. a unei alte autoritati sau pers. care sa exercite anumite atributii ce revin titularului competentei.

Ceea ce deosebeste institutia suplinirii de cea a delegarii competentei priveste, in principal, sfera atributiilor transmise altui subiect de DREPT In cazul suplinirii, acest transfer se refera la toate atributiile titularului competentei, in timp ce in cazul delegarii transferul se refera numai la anumite atributii, expres stabilite si pt care titularul delegarii este, de regula, tinut sa dea socoteala titularului competentei, care ii aproba (ratifica) sau nu actele emise in exercitarea atributiilor delegate.



e) Forma si Procedura emiterii actelor Administrativ


O prima cond. ceruta de lege la adoptarea sau emiterea actelor adm. este forma scrisa (atat pt actele normative, cat si pt cele individuale).

Actele adm. trebuie sa cuprinda:

a.      denumirea servic. Pub. adm care l-a adoptat sau emis;

b.     data la care a fost adoptat sau emis;

c.     data viitoare la care intra in vigoare, daca aceasta nu este alta decat data publicarii – in cazul actelor normative, sau a aducerii la cunostinta celor interesati – in cazul actelor individuale;

d.     sigiliul (stampila) servic. pub. adm. care l-a adoptat sau emis;

e.      semnatura conducatorului servic. pub. adm. care l-a adoptat sau emis;

f.       nr sub care a fost adoptat sau emis;



Sanctiunea nerespectarii elementelor privind forma actului adm. ce treuie avuta in vedere la adoptarea sau emiterea lui este inexistenta sau nulitatea acestuia, dupa caz.

a) Lipsa denumirii serviciului pub. adm. (organ al adm. pub, institutie pub. ori regie autonoma de interes pub.) face sa nu se stie de la ce serviciu pub. adm. provine acel act si nici daca acel serv. pub. adm. era sau nu competent sa adopte ori sa emita actul respectiv.

b) Daca lipseste data la care a fost adoptat sau emis actul, nu se va sti daca acesta a fost sau nu adoptat ori emis in termenul prevazut de lege, actul este nul sau anulabil, dupa caz, potrivit legii.

c) Actul adoptat sau emis trebuie sa poarte sigiliul (stampila) servic. pub. adm. Este o cerinta de forma care garanteaza ca actul a fost adoptat sau emis de serv.pub. adm. la care figureaza,in act, ca fiind acela care a adoptat sau emis actul adm.. de autoritate. Lipsa sigiliului duce la inexistenta falsului in acte pub., incriminat de Cod penal.

d) Actul adm de autoritate trebuie sa poarte semnatura conducatorului serv. pub. adm. care l-a adoptat sau emis ori a loctiitorului acestuia. Lipsa semnaturii duce la inexistenta actului.

e) Actul adoptat sau emis trebuie sa poarte un nr. dat in ordinea cronologica de adoptare sau emitere a acestora. Nr. este necesar pt identificarea actului respectiv.

Adoptarea sau emiterea actelor Administrativ se face in general, dupa o procedura complexa care cuprinde mai multe activitati desfasurate atat de functionarii autoritatilor care adopta actul cat si a altor activitati care colaboreaza cu acestea.

In doctrina juridica toate aceste activitati sunt grupate pe 3 nivele de lucru:

activitati anterioare;

activitati concomitente adoptarii actului;

activitati specifice posterioare adoptarii actului adm.


1. Activitati anterioare adoptarii (emiterii ) actului Administrativ

Culegerea si prelucrarea informatiilor reprezinta activitatea care are cea mai mare pondere in desfasurarea etapei de pregatire a actului adm., intrucat informatiile culese satu la baza elaborarii solutiilor cuprinse in act.

La elaborarea proiectului de act. Adm. trebuie avuta in vedere si respectarea unor cond. de tehnica jurid., referitoare la redactarea proiectului, la forma sa exterioara.

Prin H.G. 390/1993, pt aprobarea Metodologiei privind pregatirea, elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative este stabilita procedura pregatirii si elaborarii proiectelor de legi, ordonante si hot. ale Guvern., precum si ordine cu caracter normativ si instructiuni ale ministrilor:

- textul trebuie sa sa fie clar, precis si corect redactat, pt a nu produce confuzii si interpretari diferite in aplicarea sa concreta;

- stilul folosit in redactare sa fie imperativ, iar continutul bine sistematizat, structurat in parti, capitole, sectiuni, paragrafe, articole, alineate;

- intelesul unor notiuni si termeni utilizati sa fie precizat, daca este cazul, in chiar continutul actului, evitandu-se notiunile cu mai ulte intelesuri;

- acetele adm. trebuie sa aiba un antet care cuprinde denumirea acutoritatii care il adopta (emite), un titlu scurt, un preambul, in care, de obicei, se arata pe scurt scopul actului adm. si temeiul jurid. pe baza caruia este emis. Urmeaza cuprinsul actului, iar la sfarsit nr. de ordine, data emiterii, localitatea. In locul unde este indicata fct celui care emite actul se va aplica semnatura sa, precum si stampila autoritatii emitente.

Dupa elaborarea proiectului de act adm., acesta este transmis spre avizarea autoritatii pub. abilitate in acest sens, carora de regula, le revin si unele sarcini in asigurarea aplicarii actului adm.

In cadrul masurilor anterioare adoptarii actelor adm., un loc important il ocupa avizele; ele reprezinta opiniile unei autoritati a adm. pub. solicitate de o alta autoritate pub. in legatura cu o anumita problema asupra careia autoritatea il solicita.

Avizele sunt de 3 tipuri: facultative, consultative, conforme

- avizele facultative - sunt acelea in care organul ce emite actul adm. are DREPT de a hotari sa ceara sau nu parerea altui organ si, daca a cerut-o, are facultatea sa tina cont sau nu de aceasta parere.

Adoptarea sau emiterea actului fara acest aviz nu are nici o consecinta pe planul validitatii lui.

- avizele consultative – organul ce emite sau adopta actul adm. are obligatia sa le solicite altui organ, dar nu este obligat sa se conformeze acestora. Nesolicitarea si neobtinerea acestui aviz duce la nulitatea actului adm., intrucat nu se respecta o cerinta a legii.

- avizele conforme – in cazul lor, organul care emite actul adm. are atat obligatia de a le solicita, cat si de a se conforma acestor avize. In aceasta situatie, actul adm. emis nu poate fi contrar continutului avizului, poate sa renunte la DREPT de a mai emite actul adm. respectiv.

Avizele pot fi solicitate de la un organ subordonat sau de la un organ care face parte din alta ierarhie de organe si care se situeaza la acelasi nivel sau la un nivel inferior ori superior organului care il solicita. Ele nu pot sa emane niciodata de la un organ ierarhic superior.

Sunt situatiii in care legea prevede acordul unui organ – care reprezinta manifestarea de vointa a organului stabilit de lege, care este de fapt consitamantul la adoptarea sau emiterea actului. Acordul este de 3 tipuri: prealabil, concomitent si posterior.

­- in cazul acordului prealabil, organul emitent nu poate stabili masuri contrare continutului acestuia.

Acordul prealabil produce el insusi efecte jurid. cu cond. ca prin continut sa nu fie contrar manifestarii de vonita a organului emitent.

In unele cazuri, legea conditioneaza emiterea actului adm. de aprobarea, confirmarea sau autorizarea altui organ.


2. Procedura concomitenta emiterii actului Administrativ

In cadrul acestui nivel se trece la adoptarea sau emiterea actului adm. in care se realizeaza o serie de activitati, unele dintre ele strict reglementate de lege, ce se resfrang asupra validitatii si implicit a efectelor pe care le produce.

Aceasta procedura consta in dezbaterea proiectului intocmit de catre conducerea colegiala a organului care il adopta si adoptarea lui propriu-zisa sau in luarea deciziei conducatorului servic. pub. care il emite.

Dupa ce actul adm. a fost adoptat sau emis, acesta se semneaza de catre conducatorul organului respectiv.

Validitatea actelor adm. este conditionata si de qvorumul intrunit, de pilda, de organele colegiale.

In general, pt validitatea actului adm. este necesar votul pt a 50%+1 din nr membrilor organului. Sunt situatii in care se cere o majoritate calificata, adica votul a cel putin 2/3 din nr. total al membrilor         (ex: dezbaterea sia doptarea bugetului de Consil.Judetean).



CONDITIA DE OPORTUNITATE

Actele adm. trebuie sa fie emise (adoptate) in cel mai proprice moment al eficacitatii lor, facandu-se cu cele mai potrivite mijloace si cele mai reduse cheltuieli, dar sa vizeze obiectivele si rezultate de interes, sa conduca la rezolvarea eficienta a problemelor din domeniu.

Oportunitatea se apreciaza in mod concret in fct de atributiile cu care a fost investit organul adm. de la cre emana, de timp si de loc.

Nerespectarea cond. de oportunitate conduce la nulitatea actului adm. in cauza, fara a se confunda insa cu legalitatea care este intotdeauna sanctionata cu nulitatea actului respectiv.

Dupa semnare, actul adm trebuie sa fie stampilat, dat un nr. de ordine si mentionate ziua, luna si anul, adica actul adm. trebuie sa fie datat.


3. Activitati specifice posterioare adoptarii

Aceste activitati privesc intrarea in vigoare is incetarea efectelor actelor adm.

Actele adm. de regula, intra in vigoare din momentul existentei lor legale, adica a emiterii lor, pt. organul de la care emana si de la data aducerii la cunostinta lor.

Sunt situatii in care acetele adm. intra in vigoare la o data ulterioara emiterii lor prevazuta in mod expres in actul adm. respectiv (fie dupa un anumit interval de timp de la publicare, fie de la o anumita data certa).

Momentul si modalitatea aducerii la cunostiinta a unui act adm. difera, in fct de natura actului si de organul emitent al acestuia, astfel:

actele adm. individuale sunt aduse la cunostinta printr-o notificare, care este o instiintare scrisa, prin care cei interesati iau cunostiinta de existenta actului si de obligatia lor de a-l executa, in fct de continutul sau.



actele adm. normative sunt aduse la cunostinta prin modalitati variate, in fct de organul emitent.

Hot. Guvern. cu caracter normativ, actele normative ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale ale adm. de stat se publica in M.Of. al Rom. Nepublicarea lor constituie o cauza de nevalabilitate pt asemenea acte, ele fiind considerate ca inexistente.

Actele adm. normative emise de organele locale ale adm. pub. nu prezinta o modalitate obliagtorie ptaducerea lor la cunostinta.

Oeganul emitent al actului adm. are deplina libertate de a alege modalitatea de aducere la cunostinta pub a actului, in fct de imprejurarile concrete, optand pt cea mai adecvata modalitate de aducere la cunostinta a actului, in raport de acele imprejurari de timp si loc.


f) FORTA JURIDICA SI EFECTELE JURID. ALE ACTELOR ADMINISTRATIV

SUSPENDAREA ACTELOR ADMINISTRATIV REVOCAREA


Suspendarea se refera la situatia in care actul adm. , fara a fi desfiintat nu mai produce efecte in mod provizoriu si temporar.

In general, motivele suspendarii sunt:

legalitatea actului e constatata de o pers. fiz sau jurid;

necesitatea punerii de acord cu actele emise de organul ierarhic superior ulterior;

aplicarea actului nu este oportuna;

pt alte motive cu caracter trecator.

Suspendarea poate fi hotarata fie de organul emitent al actului, fie de catre organul ierarhic superior.

In temeiul unor prevederi legale exprese, unele acte adm. pot fi suspendate de catre instanta judecat. sau suspendarea intervine de drept, pe baza prevederilor exprese ale legii in acest sens. De ex: actele adm. atacate de prefect la instantele de contencios adm. se suspenda de drept conf. dispozitiilor art. 123 alin.5 Cosntitutie si art.12 L. adm publice locale.

Efectele suspendarii inceteaza fie prin anularea actului, fie prin repunerea lui in vigoare, ca urmare a stabilirii legalitatii lui.

Cand suspendarea actului adm. s-a facut pe motiv fr neoportunitate ea va inceta de drept la sfarsitul perioadei pt care a fost hotarata, sau daca nu a fost stabilita o perioada, suspendarea va inceta atunci cand au disparut imprejurarile care au determinat-o.


Revocarea actelor adm. - este operatiunea jurid. prin care organul adm. pub. ce a adoptat sau emis actul respectiv nu-si mai produce efectele jurid. pt care a fost emis.

- apare in acele cazuri in care organul care le-a adoptat sau emis constata ca actul respectiv este ilegal sau nu mai este oportun, adica a fost emis cu nerespectarea prevederilor actelor ori a actelor adm. de autoritate de rang superior.

Actele adm. pot fi revocate din oficiu, de catre organul care le-a adoptat sau emis, ori ca urmare a rezolvarii favorabile recursului gratios.

Efecetele jurid. ale revocarii constau in aceea ca din momentul revocarii, actul adm. nu mia produce efectele jurid. pt care a fost adoptat sau emis.

In situatia revocarii unor acte adm. normative ilegale, efectele jurid. produse pana la data revocarii vor fi si ele considerate ca fiind ilegale de la data adoptarii actului ulterior revocat.

De la principiul general al revocabilitatii actelor adm., sunt o serie de exceptii:

actele prin care s-au conferit DREPT subiective garantate prin lege, prin stabilitate;

actele jurid. pe baza carora s-au nascut raporturi civile, de munca sau procesuale;

actele care au fost realizate material;

actele de sanctionare.

Toate aceste exceptii au un caracter limitat si sunt reglem. de L pt asigurarea unor DREPT subiective.

g) ANULAREA SI INEXISTENTA ACTELOR ADMINISTRATIV


1. ANULAREA – in fct de interesul ocrotit, sanctiunea nulitatii acestora, poate fi de 2 feluri:

a) nulitate absoluta a actelor adm.

b) nulitate relativa a actelor adm

Anularea actului adm., indiefrent de felul sau nu se poate efectua decat printr-un act jurid. avand forta jurid. superioara sau cel putin aceeasi cu a actului anulat si cu respectarea acelorasi proceduri folosite la emiterea sa.

Aceasta sanctiune este prevazuta in situatia in care actul adm. de autoritate, normativ sau individual, a fost adoptat sau emis cu nerespectarea cerintelor de legalitate sau cu incalcarea unor norme care privesc ocrotirea unui interes general.

Efectele produse pana la data anularii raman valabile numai daca anularea nu a fost determinata de faptul ca actul a fost adoptat sau emis cu nesocotirea cerintelor prevazute de lege, situatie in care vor fi anulate si efectele jurod. produse pana la anulare (particularii care au suferit un prejudiciu material sau moral avand dr de a cere repararea acestora).


2. INEXISTENTA – In doctrina jurid. de specialitate sunt abordate o categorie aparte de acte adm., denumite inexistente.

Un act adm este inexistent daca in mod practic nu mai exista datorita unor imprejurari, ca de ex. pierderea sau distrugerea sa, fara, posibilitatea de a se mai obtine un duplicat, pt a dovedi ca a existat vreodata.

Se considera inexistente urmatoarele acte:

carora le lipseste un element de valabilitate, privind valabilitatea jurid. (lipsa semnaturii functionarului emitent sau a stampilei);

nepublicarea Hot sau ordonantei de guvern sau neaducerea la cunostinta a actelor normative celor interesati;

actul adm. a carui ilegalitate este evidenta (ex.: eliberarea unei autorizatii de constructie de catre servic. de resurse umane)

Spre deosebire de nulitate, care opereaza doar atunci cand este declarata, inexistenta este legata de o incalcare flagranta a legalitatii, care face ca actul sa nu mai beneficieze de prezumtia de legalitate, lipsindu-l de efecte jurid.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact