StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare ξn relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept civil
Trimite articolul prin email Apelul : Drept civil Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Apelul



APELUL


art. 282-298 Cod pr. civ., OG nr. 58/2003

Este o cale de atac comuna, ordinara, de reformare, devolutiva si suspensiva de executare, prin care partea legitim interesata solicita schimbarea totala/partiala a hotararii instantei de fond, pentru motive de nelegalitate si/sau de netemeinicie.


1. Obiectul:

a)      hotararea judecatoreasca nedefinitiva pronuntata de prima instanta;




b)      anumite incheieri preparatorii si unele interlocutorii;

Partea din hotararea ce constituie obiectul apelului e numai dispozitivul acest 747e45h eia,

pentru ca numai aceasta parte e obligatorie pentru parti si susceptibila de executare silita.

Exceptie – nu fac obiectul apelului urmatoarele categorii de incheieri si hotarari ce sunt atacabile direct cu recurs:

I. Hotararile pronuntate asupra cererilor principale ce privesc:

pensiile de intretinere;

obligatiile de plata a unor sume de bani/predarea bunurilor mobile in valoare de maxim 200 milioane;

inregistrarea actelor de stare civila;

masurile asiguratorii;

plangerile intemeiate pe procedura contenciosului administrativ si pe L 18/1991, L 169/1997, L 1/2000, L 112/1995.

actiunile posesorii.

II. Hotararile/incheierile pronuntate in urmatoarele materii:

conflicte de competenta

declinarea de competenta

asigurarea dovezilor

incheierile de suspendare a procesului

hotararile pronuntate in baza renuntarii la drepturi

hotararile judecatoresti de anulare a hotararilor arbitrale

incheierile de respingere a investirii cu formula executorie

incheierile de respingere a cererilor de [d1] perimare

incheierile de suspendare a executarii silite sau incetare urmaririi silite

hotararile pronuntate in procedura reorganizarii si falimentului

hotararile ce privesc incuviintarea nulitatii desfacerii adoptiei

hotararile ce solutioneaza conflicte de munca

hotararile ce privesc asociatiile si fundatiile

hotararile pronuntate asupra cererii de pensii si asigurari sociale

hotararile ce privesc garantiile reale mobiliare


2. Subiectele – sunt partile participante la judecata in fond si prezinta un interes legitim in exercitarea apelului.

Pot fi:

reclamantul, paratul, tertii, tertii voluntari intervenienti (direct in apel – cerere de interventie, intervenientii fortati.

coparticipantii: au independenta procesuala in sensul ca apelul unuia profita si celorlalti

reprezentantii partilor: parinti, tutori, curatori, mandatarul, jurist-consultul.

avanzii-cauza ai partilor decedate dupa pronuntarea hotararii: succesorii universali sau cu titlu universal; succesorii cu titlu particular numi pentru bunuri determinate; creditorii chirografari in act. dolosive(?); persoanele juridice nou-aparute prin comasare, divizare

Parchetul – procurorul.


3. Cauza apelului – temeiul de drept al nemultumitului apelant.


4. Termenul – termenul general de 15 zile calculat pe zile libere. Incepe sa curga de la data comunicarii hotararii.

Se aplica in apel si principiul echipolentei [d2] , care permite, in cazul in care hotararea nu a fost comunicata sa se faca calculul termenului astfel:

de la data comunicarii somatiei de executare insotita de copia hotararii;

de la data depunerii cererii de apel daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii;

de la data cererii comunicarii hotararii catre adversar - impotriva partii care a cerut comunicarea hotararii

Termene speciale: in procesele de divort – 30 zile de la comunicare.

Intreruperea termenului de apel:

la decesul unei parti care intervine intre pronuntarea hotararii si declararea apelului. Termenul se intrerupe si hotararea se comunica din nou mostenitorilor partii defuncte [d3] ,pe numele mostenirii, fara sa se arate numele sau calitatea fiecarui mostenitor , la ultimul domiciliu al partii.

la decesul curatorului

la decesul mandatarului partii

in orice caz de forta majora care impiedica exercitarea caii de atac, termenul curge de la incetare cazului. Repunerea in termen se dispune de instanta superioara.

Sanctiunea nerespectarii termenului este decaderea din dreptul de a ataca hotararea cu apel. Decaderea se pronunta pe cale de exceptie ridicata de parte/instanta. Motivele de ordine publica pot fi invocate oricand, si dupa expirarea termenului de apel, dar cu conditia ca cererea initiala sa fi fost declarata in termen.

In cazul in care nu se poate verifica tardivitatea apelului se prezuma ca e declarat in termen.

Renuntarea – se poate face in interiorul termenului de apel, iar retragerea apelului se face numai dupa pronuntare(?)



Renuntarea:

declaratia verbala cu ocazia pronuntarii in sedinta publica a hotararii pe fond

prin inscris autentificat

declaratie verbala in fata instantei de apel.

Retragerea – numai in fata instantei de apel in sedinta publica de judecata.

Acestea pot constitui un mod de achiesare la hotararea instantei de fond. Partea ce a retras, renuntat nu poate folosi apelul in ciclul procesual.


5. Cererea de apel si motivele ei.

Trebuie sa intruneasca elementele cererii procedurale generale la care se adauga anumite elemente specifice. Acestea sunt:

mentionarea hotararii atacate si

circumscrierea motivelor de fapt si de drept pe specificul apelului (critica hotararii de fond);

Daca aceste elemente exista in cerere, aceasta e valabila chiar daca e intitulata gresit.

Motivarea – nu este limitata prin motive prevazute in textul de lege, pentru ca apelul este o cale devolutiva ce permite judecarea din nou a fondului.

Motivarea se face pe doua directii – nelegalitate si/sau netemeincie (statuare eronata a unei situatii de fapt in pofida probelor care conduc la o alta situatie de fapt.

Motivarea se poate face prin cerere in termenul de 15 zile sau cel tarziu la prima zi de infatisare in apel. Motivele e ordine publica pot fi infatisate si mai tarziu, dar pot fi fructificate daca apelul a fost declarat in termen.

Apelul nemotivat nu se respinge ci se analizeaza sub aspectul sustinerilor de fond facute de parti la prima instanta.


6. Procedura prealabila a judecarii apelului.

1) Locul introducerii apelului e instanta a carei hotarare se ataca sub aspectul sanctiunii nulitatii.

2) Efectele introducerii apelului:

investirea instantei de apel cu judecata

suspendarea de drept a efectelor hotararii atacate

naste caracterul devolutiv al judecatii in apel

conturarea principiului non reformatio in peius

3) Presedintele instantei a carei hotarare este atacata prin apel, inainte de a trimite dosarul cu cererea de apel, verifica daca hotararea a fost comunicata tuturor partilor de la fond si daca a expirat termenul de apel pentru toate partile.

Dosarul se noteaza[d4] (?) si parafeaza fiind inaintat instantei competente. Se fac mentiunile corespunzatoare in registrele de evidenta.

Instanta de apel care primeste dosarul ia urmatoarele masuri:

verifica taxa de timbru

verifica respectarea termenului de apel

stabileste numarul de ordine al dosarului

dispune citarea partilor, intimatului comunica si cererea de apel si inscrisurile depuse, cu indicatia de a depune intampinare cu 5 zile inainte de termen

apelantul e citat cu mentiunea timbrajului (suma)

daca mai multe parti au introdus apel, cererile vor fi solutionate printr-o singura hotarare.

4) Judecata in apel permite ca pe timpul procesului un intimat care initial nu a declarat apel in termen, sa-si manifeste nemultumirile:

prin formularea de apel incident (aderare la apel)

formularea de apel provocat.

Apelul incident – permite intimatului ce nu a declarat apel in termin, sa adere la apelul declarat de alta parte in proces, apel ce trebuie sa se faca cel tarziu la primul termen de infatisare in apel. E o cerere accesorie ce urmeaza soarta cererii principale la care adera.

Apelul provocat – in caz de coparticipare in proces sau cand au intervenit terti la judecata in fond, un intimat poate declara apel impotriva altui intimat/intervenient de la fond, pentru a schimba hotararea primei instante si cu [d5] conditia ca acest apel sa poata produce consecinte jurudice asupra autorului, adica sa dovedeasca un interes legitim. Trebuie depus cel tarziu la prima zi de infatisare in apel.

Asemanari – doua cereri incidente si nici una nu este considerata cerere noua.

Diferente

apelul incident ar putea fi si principal, in timp ce apelul provocat e determinat numai de aparitia celui principal, in lipsa lui neexistand;

apelul incident se indreapta impotriva apelantului, cel provocat se indreapta impotriva intimatului/tertilor.


7. Procedura de judecata publica – se aseamana foarte mult cu judecata in prima instanta.

Completul este format din 2 judecatori. Se analizeaza motivele de apel (de netemeinicie si/sau nelegalitate); se pot cere probe noi , fie prin cererea de apel, fie la prima zi de infatisare, si indiferent daca au fost sau nu la judecata pe fond; se pot formula cereri referitoare la apel.

In judecarea apelului nu se pot schimba calitatea partilor, cauza apelului, cauza actiunii, obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face cereri noi fata de judecata in prima instanta. Nu sunt considerate cereri noi exceptiile de procedura si alte mijloace de aparare.

In apel se pot cere pentru prima data fara a fi considerate cereri noi: dobanzi, rate, venituri ajunse la scadenta sau despagubiri aparute dupa pronuntarea hotararii in prima instanta, sau se poate cere aplicarea compensatiei legale. Aceste cereri sunt admisibile pentru ca nu sunt in realitate cereri noi ci simple consecinte ale drepturilor partilor consemnate in cererile de chemare in judecata, dar se nasc dupa pronuntarea primei hotarari.

In apel se pot admite probe noi.

Intampinarea e obligatorie sub sanctiunea imposibilitatii de a invoca exceptii relative sau alte probe.

Ordinea dezbaterii: primul este apelantul, urmeaza apoi intimatul parte si mai apoi intimatul intervenient.

Specificul apelului este posibilitatea de divergenta a completului.


Solutii posibile in apel:

Anularea apelului ca netimbrat sau depus in alta parte decat la instanta a carei hotarari se ataca.

Respingerea apelului si confirmarea hotararii primei instante.

Admiterea apelului in tot sau in parte si schimbarea corespunzatoare a hotararii primei instante.


Legea prevede expres principiul „non reformatio in peius”



Nu mai este posibila admiterea apelului si desfiintarea primei hotarari cu trimeterea cauzei spre rejudecare la prima instanta pentru motivul ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra unui capat de cerere. In acest caz apelul se suspenda si capatul de cerere va fi reanalizat si solutionat de prima instanta (intregirea hotararii). Totusi daca prima instanta nu era competenta, se va admite apelul, se va desfiinta hotararea in totalitate si se va trimite cauza instantei competente .

Daca exista motive de nulitate a hotararii fondului, apelul se admite, se desfiinteaza hotararea primei instante si se rejudeca cauza in apel.

Hotararea pronuntata in apel e definitiva si revocabila si fiind definitiva este si executorie






Recursul


E a doua cale de atac dupa apel. E o cale de atac extraordinara comuna, de reformare, nedevolutionala si, in principiu, nesusceptibila de executare, prin care, la cererea partii interesate, instanta competenta va exercita controlul de legalitate asupra hotararilor recurate.

Obiectul - il constituie - hotararile / incheierile pronuntate de prima instanta si care nu sunt susceptibile de apel ; in aceste cazuri, verificarea in recurs nu se va rezuma numai la motivele de recurs, ci se va face o analiza totala.

hotararile pronuntate de instanta de apel

Subiectii - ca si la apel partile se vor numi recurent si intimat

Cauza - aceeasi ca la apel

Termenul de recurs - 15 zile de la comunicare, calculate pe unitati libere de timp si fara (?) aplicarea principiului echipolentei

Termene speciale - 30 de zile - divort, pentru orice capat de cerere

40 de zile de la transcrierea ordonantei de adjudecare in urma licitatiei publice

5 zile pentru solutionarea cererilor de conflicte de competenta si cele din materia ordonantei prezidentiale

Aceste termene se calculeaza diferit. Daca partile au fost citate la fond, termenul curge de la pronuntare, iar daca partile nu au fost citate la fond termenul curge de la comunicare.


Cererea de recurs si motivarea ei


Aceasta cerere se va depune la instanta a carei hotarare este atacata, sub sanctiunea nulitatii. Recursul se motiveaza prin cererea de solicitare sau separat, dar numai in intervalul termenului de 15 zile de la comunicarea hotararilor recurente.

Daca cererea de recurs nu indeplineste conditiile legii, instanta competenta o poate returna partii cu indicatii asupra completarilor / modificarilor necesare. In aceste situatii, in cazuri extreme se poate prelungi termenul cu 5 zile.

Cererea de recurs suspenda executarea hotararilor numai pentru procedura de :

stramutare de hotar

desfiintare a constructiilor, plantatiilor sau a lucrarilor avand o asezare fixa

Regula este ca depunerea recursului nu suspenda executarea hotararii pronuntata in apel.

Motivarea recursului trebuie sa se incadreze in unul sau mai multe puncte din cele prevazute in art. 304 C. p.c. . Legea prevede 10 motive de recurs : 5 motive de casare si 5 motive de modificare.

Motive de casare:

instanta nu a fost alcatuita conform legii

hotararea s-a dat de alti judecatori decat aceia care au participat la dezbaterea in fond

hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante

instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti

prin hotarare s-au incalcat formele de procedura prevazute de lege ( C.p.c. ) sub sanctiunea nulitatii


Motive de modificare:

cand instanta a acordat mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut

cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cuprinde motive contradictorii / straine de natura cauzei

instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul vadit, neindoielnic al acestuia

hotararea pronuntata e lipsita de temei legal, ori a fost data cu incalcarea /aplicarea gresita a legii

instanta nu s-a pronuntat asupra unui mijloc de aparare sau asupra unei dovezi administrate care erau hotaratoare in rezolvarea pricinii


Daca recursul se indreapta impotriva unei hotarari nesusceptibile de apel instanta nu mai e limitata la motivele de casare prevazute de lege, putand sa examineze cauza sub toate aspectele. In aceasta situatie recurentul poate formula orice fel de nemultumire fata de hotararea atacata.

Regula este aceea ca instanta de recurs care analizeaza recursul impotriva unei hotarari pronuntate in apel, e obligata sa verifice numai motivele din cererea de recurs .

Motivele de recurs de ordine publica pot fi ridicate si peste termen cu conditia depunerii in termen a unei cereri valabile.

Indicarea gresita a motivelor nu atrage nulitatea daca dezvoltarea acestora face posibila incadrarea in unul din cele 10 motive.

In recurs nu se admite ridicarea pentru prima data a unor probleme noi, cereri noi ce nu au fost invocate pana in acest moment.


Procedura de judecata a recursului


Procedura prealabila judecarii recursului


Particularitatea este completul format din trei judecatori.


1. Locul depunerii cererii de recurs este instanta a carei hotarare a fost atacata


2. Efectele cererii de recurs :

investirea instantei cu solutionarea cauzei

suspendarea executarii (prin exceptie) doar pentru pricinile ce privesc stramutarea hotarelor si desfiintarea plantatiilor si constructiilor

Efectele hotararilor pronuntate in apel mai pot fi suspendate la cerere, dupa citarea partilor in Camera de Consiliu si plata unei cautiuni. In cazuri exceptionale, cererea de suspendare se poate solutiona si fara citarea partilor. Solutia trebuie motivata.

in materia recursului se aplica principiul ' non reformatio in pejus ' in sensul in care nu se poate agrava situatia partii in propria cale de atac.


3. Este obligatoriu sa se intocmeasca un raport asupra recursului. Astfel recursul se analizeaza in doua etape.

Mai intai se stabileste admisibilitatea de principiu a recursului de un complet de admisibilitati, complet ce este format tot din trei judecatori .



Se fixeaza un termen pentru discutarea admisibilitatii si pentru acest termen se intocmeste de catre un membru al completului un raport in care se inventariaza conditiile de admisibilitate:

conditiile de forma: - existenta elementelor cererii de recurs

- existenta semnaturii recurentului

- respectarea termenului motivat

- daca s-a depus la instanta a carei hotarare este atacata

conditiile de fond : - daca motivele sunt printre cele 10 mentionate de lege.

In raport se va face si o trimitere asupra practicii si doctrinei in problemele de drept incidente in speta.

Acest raport va fi analizat de completul de admisibilitati fara citarea partilor. Daca acest complet are o opinie unanima, se pronunta prin decizie motivata, care nu e atacabila si se comunica recurentului.

In cazul respingerii in principiu a recursului, acesta nu se mai judeca si atunci hotararea devine irevocabila.

In cazul admiterii in principiu se acorda un termen in sedinta publica cu citarea partilor, cu mentiunea pentru reclamant a taxei de timbru, dispunandu-se comunicarea motivelor de recurs intimatului, caruia i se va pune in vedere obligatia legala de a depune intampinare. I se va comunica si copia dupa recurs plus inscrisurile anexate. Admiterea in principiu se face prin incheiere motivata .


La judecata publica si contradictorie se face un nou raport de un judecator, sau un magistrat asistent, numai in ceea ce priveste taxa de timbru datorata si pozitia practicii si doctrinei.

In recurs nu se admit probe noi cu exceptia inscrisurilor .

Intampinarea este obligatorie.

Solutionarea in recurs se adopta prin decizie ce nu se comunica.


Solutiile pe care le poate da instanta de recurs sunt :

anularea recursului

respingerea recursului

constatarea perimarii

admiterea recursului


Anularea se dispune pentru:

netimbrarea corespunzatoare

depunerea tardiva a recursului

nemotivarea recursului

depunerea la alta instanta decat cea care a pronuntat hotararea.

Aceste motive sunt de regula analizate de completul de admisibilitati .


Respingerea recursului

ca nefondat sau neintemeiat ( se constata ca motivele de recurs invocate nu au acoperire in dosar )

recursul a fost introdus de catre o persoana fara calitate

ca nesustinut


Admiterea recursului

Se face cu casare sau modificare totala sau partiala a hotararii atacate

In cazul modificarii , solutia adoptata depinde de specificul motivului de modificare din lege:

instanta acorda numai ceea ce s-a cerut sau exonereaza paratul de ceea ce nu s-a cerut in actiune

instanta mentine hotararea dar va motiva in fapt sau drept solutia sau va schimba motivarea contradictorie sau straina pricinii ori necorespunzatoare

instanta va interpreta corect actul juridic dedus judecatii pastrand sau modificand hotararea recurata

instanta va schimba total sau partial hotararea lipsita de temei legal sau data cu incalcarea ori aplicarea gresita a legii

instanta va schimba total sau partial hotararea ce nu s-a pronuntat asupra unui mijloc de aparare sau asupra unei dovezi administrate - ce erau esentiale in solutionarea cauzei

In ceea ce priveste casarea, aceasta este totala sau partiala asanand nelegalitatile .

In acest caz instanta de recurs va rejudeca pricina in fond , fie la termenul la care se admite recursul - se pronunta o hotarare atat pentru admiterea recursului cat si pe fond -, fie la un termen ulterior, stabilind in acest scop situatiile in care se pronunta doua decizii - una de casare intermediara iar cealalta de solutionare in fond a pricinii .


Casarea cu trimitere se poate face in doua cazuri:

cand hotararea recurata a fost pronuntata de o instanta necompetenta

cand hotararea recurata a fost data in lipsa partii nelegal citate la termenele la care s-au administrat probe noi si au avut loc dezbateri pe fond fara a se intra in cercetarea fondului sau cand modificarea nu e posibila fiind necesare probe noi ce nu se pot administra in recurs.

In solutionarea recursului instanta poate dezlega probleme de drept sau poate constata necesitatea unor probe noi, iar solutia adoptata de instanta de recurs devine obligatorie pentru instanta de trimitere ce va rejudeca pricina.

In rejudecarea dupa casare isi produce efecte principiul ' non reformatio in pejus '.





 [d1]n-am reusit sa descifrez

 [d2]asa reiese din curs, eu nu am mai intalnit termenul, consultati cartea pt. siguranta

 [d3]neinteligibil in curs

 [d4]cred, din ce reusi sa descifrez ca este noteaza.

 [d5]aici lipseste din curs.






Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact