Sediu si regim lingvistic

SEDIU SI REGIM LINGVISTIC

Tratatele constitutive au dispus ca sediul va fi stabilit prin acordul comun al statelor membre. Pana in prezent acest acord nu s-a realizat si in aceste conditii Tratatul de fuziune de la Bruxelles din 1965 arata ca Luxemburg, Bruxelles si Strasbourg sunt locurile de lucru provizorii pentru Institutii, iar Curtea de Justitie ramane cu sediul la Luxemburg.

In aceste conditii Consiliul se reuneste in mod normal la Bruxelles, unde se afla si secretariatul sau general, iar in lunile aprilie, iunie si octombrie la Luxemburg.

Comisia functioneaza la Bruxelles, iar o parte din serviciile sale la Luxemburg.

Parlamentul European se reuneste in plen la Strasbourg in hemiciclul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, neavand un local propriu pentru reuniunile plenare. Acest local se dovedeste in prezent insuficient si s-a pus problema fie a modificarii lui, fie a construirii unui nou edificiu (lucrare deosebit de costisitoare). Secretariatul general si serviciile Parlamentului functioneaza la Luxemburg., Comisiile Parlamentului se reunesc la Bruxelles, ele cooperand cu serviciile Comisiei si Consiliului.

Consiliul European de la Edinburgh din decembrie 1992 a fixat definitiv sediul Parlamentului European la Strasbourg.

Consiliul European se reuneste in principalele orase ale Europei comunitare in functie de presedintia Consiliului, iar dintre sediile institutiilor de regula se reuneste la Bruxelles si Luxemburg.

Curtea de Justitie si Tribunalul de prima instanta isi au sediul la Luxemburg, ca si Curtea de Conturi, Banca Europeana de Investitii si Fondul European de Cooperare Monetara. Tot in acest oras isi are sediul si Comitetul Consultativ CECO.

Comitetul Economic si Social se reuneste si isi are serviciile la Bruxelles. Institutul Monetar European si-a fixat sediul la Frankfurt, ca si Banca Centrala Europeana.

Comunitatile au acelasi drapel cu cel al Consiliului Europei. In anul 1955 Consiliul Europei, la propunerea Adunarii Parlamentare a adoptat prin hotararea Comitetului Ministrilor ca drapel al Consiliului Europei un cerc format din 12 stele de aur pe un fond de azur. Prin dispunerea lor, stelele simbolizeaza unirea popoarelor Europei. Numarul este invariabil 12 fiind simbolul perfectiunii si al plenitudinii.

In anul 1986 Comunitatile Europene au adoptat aceasta emblema ca drapel oficial.

In anul 1972 Consiliul Europei a adoptat ca imn european un aranjament muzical al preludiului la "Oda bucuriei" (An die Freude) partea finala a simfoniei a IX-a de L.van Beethoven, aranjament muzical fara cuvinte ce apartine lui Herbert von Karajan. Uniunea Europeana a adoptat aceluiasi imn la ceremoniile oficiale.

Pornind de la egalitatea politica a statelor intre ele si de la principiul egalitatii de tratament, principiu de baza ce guverneaza functionarea Uniunii atat in plan politic, cat si economic, toatwe limbile oficiale ale statelor membre sunt limbi oficiale ale Uniunii.

In ceea ce priveste regimul lingvistic am aratat ca cele 23 limbi sunt limbi oficiale pentru intregul sistem institutional si relational al Comunitatilor. Cand am prezentat sistemul institutional am aratat in detaliu regimul lingvistic, inclusiv la nivelul organelor jurisdictionale. In ultimii ani se constata practica citirii mesajelor oficiale cu diferite ocazii in patrui sau cinci limbi oficiale.

Regimul multilingvistic atrage cheltuieli foarte mari cu redactarea tuturor actelor si documentelor in cele 23 limbi oficiale si implicit existenta unui mare aparat de traduceri si interpretari, aproximativ 40% din cheltuielile administrative fiind facute in acest sens.