StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Informatia - te scoate din incurcaturi
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept constitutional
Trimite articolul prin email Principiul separarii puterilor, al egalitatii,cooperarii si controlului reciproc al acestora prevazut in constitutia romaniei din anul 1991 Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Principiul separarii puterilor, al egalitatii,cooperarii si controlului reciproc al acestora prevazut in constitutia romaniei din anul 1991



Principiul separarii puterilor, al egalitatii,cooperarii si controlului reciproc al acestora prevazut in Constitutia Romaniei din anul 1991


Constitutiile moderne, inclusiv a Romaniei (1991), in scopul unei autolimitari eficiente a puterii in general, au depasit faza separatiei puterilor numai in trei componente esentiale (legislativa, executiva si judecatoreasca). In tara noastra sunt organizate si functioneaza o serie de autoritati publice care nu sunt subordonate nici uneia din cele trei puteri clasice si nici incluse in acestea, respectiv: Curtea Constitutionala, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Banca Nationala a Romaniei etc.2) De asemeni, puterea legislativa este 'impartita' intre cele doua camere ale _____ _______ ______ _______



1) Alexis de Tocqueville. Despre democratie in America, Editura Humanitas, 1995, p. 207

2)Totusi in comentariile facute pe marginea art. 58 din Constitutia 555i85f Romaniei se afirma ca:'in cadrul celor trei puteri exista autoritati publice distincte, fiecare fiind separata de cealalta'. A se vedea N. Constantinescu si colectiv. Constitutia Romaniei comentata si adnotata. R.A. Monitorul Oficial, Bucuresti, 1992, p.135

Parlamentului respectiv, Senatul si Camera Deputatilor care la randul lor coopereaza si se controleaza reciproc. Astfel, nici o lege nu poate intra in vigoare fara sa fie votata in aceeasi redactare de cele doua camere. In caz de divergenta intre normele votate de Senat si cele votate de Camera Deputatilor se aplica procedura medierii. De asemenea, aceasta rezulta si din relatiile instituite intre celelalte institutii politice. Astfel, Presedintele numeste primul ministru si Guvernul, care se confirma de Parlament, iar Guvernul organizeaza si conduce alegerile pentru Presedinte siParlament. Decretele Presedintelui nu produc efecte juridice daca nu sunt contrasemnate de Primul-ministru.

Presedintele are dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului, sa-i suspende s-au sa-i revoce, insa numai la propunerea primului ministru. Presedintele Romaniei numeste magistratii, care fac parte din puterea judecatoreasca. Instanta judecatoreasca poate sa anuleze hotararile Guvernului si sa sesizeze Curtea Constitutionala pentru a declara ca neconstitutionale legile date de Parlament cu incalcarea Constitutiei.

In Constitutia Romaniei sunt si alte atributii ale institutiilor puterii prin care se reglementeaza relatiile de cooperare si control reciproc ale acestora.



Potrivit Constitutiei nici una dintre puteri sau institutii ale puterii nu este mai mare decat alta. Spre exemplu, Parlamentul poate fi dizolvat de Presedinte in anumite conditii si dupa o anumita procedura, iar Parlamentul in conditiile legii il poate suspenda pe Presedinte.

O astfel de reglementare moderna, prin incredintarea atributelor puterii la mai mult de trei autoritati independente, din care nici una nu este mai mare, toate fiind subordonate numai dispozitiilor Constitutionale, este un pas inainte spre democratie, constituind un factor deprevenire a tendintelor de insusire a puterii de catre o persoana sau un grup ori chiar de o categorie sociala.

De la regula controlului reciproc au fost si inca mai sunt exceptii obiective sau unele chiar subiective, cu implicatii negative asupra exercitarii puterii.

Astfel, au fost cazuri cand modul concret de efectuare a controlului intre diferite institutii nu a fost reglementat prin lege datorita aglomerarii Parlamentului cu proiecte de legi mai mult sau mai putin necesare. De exemplu, legea de organizare judecatoreasca a aparut in anul 1992, ori de la aparitia Constitutiei(1991) si pana 1992, controlul judecatorilor nu a fost reglementat. Institutia Avocatul Poporului a fost reglementata in 1997 si deci, controlul pe care aceasta il exercita asupra autoritatilor administrative in relatia cu individul nu a functionat timp de 6 ani. Pe de alta parte au existat tendinte, unele reusite, de a sustrage controlului anumite structuri ale puterii sau categorii de functionari, prin sistemul privilegilor instituit pur si simplu prin lege, ori ordonante sau hotarari ale Guvernului1).





Astfel, prin Ordonanta nr. 88/1997 a Guvernului Romaniei, Fondul Proprietatii de Stat a fost practic scos de sub controlul Curtii de Conturi in ceea ce priveste activitatea de privatizare inclusiv a oricarui alt organ de control de specialitate, financiar, contabili, economic. Prin H.G. nr. 220/1992 si Legea nr. 74/1995, s-a dispus ca medicii din Serviciul public nu sunt functionari publici. O astfel de dispozitie ii scoate pe acestia de sub incidenta rigorilor responsabilitatii juridice a functionarului public si in mod deosebit de la raspunderea penala pentru infractiunile de coruptie. Pentru a pune capat acestei situatii, Curtea Suprema de Justitie a statuat ca medicii din sistemul public, pot raspunde pentru infractiunile de luare de mita, fiind functionari publici in sensul Codului penal. Recent prin Legea nr. 118/1999 s-a instituit infractiunea de spalarea banilor murdari, omitand faptele de apalarea banilor proveniti din acte de coruptie.

De asemenea, in perioada 1991-1999, ministrii nu puteau fi trasi la raspundere pentru faptele savarsite in exercitarea functiei deoarece nu a existat o lege a responsabilitatii ministeriale. Tot in domeniul responsabilitatii ministeriale, consideram ca, privilegiul imunitatii parlamentare pentru parlamentarii care sunt si ministri nu este la adapost de critica, putand fi un scut pentru ministru, in activitatea ministeriala. Aceasta contravine conceptului de ministru, care este si trebuie sa fie un servitor public, deci, in serviciu public, si nu un privilegiat. El trebuie sa se subordoneze numai legii, si orice incalcare a acesteia nu trebuie sa fie pusa la adapost de responsabilitatea si raspunderea celui care este in serviciul public. Activitatile ministeriale sunt activitati de mare importanta ce pot avea implicatii cu pagube insemnate pentru interesul general, or acestora trebuie sa le corespunda o responsabilitate si raspundere pe masura, neafectate de privilegii. Imunitatea parlamentara trebuie sa tina de activitatea parlamentara si sa nu poate fi invocata pentru protectia unui ministru care in serviciul sau a incalcat legea. Aceasta este ca urmare a faptului ca prin Constitutie nu s-a instituit, incompatibilitatea intre calitatea de parlamentar si calitatea de ministru (art. 68 pct. 2 din Constitutie). Desi potrivit art. 68 din Constitutie se dispune ca prin lege organica se vor prevedea alte incompatibilitati pentru parlamentari, inca nu a aparut o astfel de lege. Astfel este anormal ca un Presedinte al Fondului Proprietatii de Stat sa fie si parlamentar si deci, sa se bucure de imunitatea parlamentara, in activitatile de natura economica din cadrul Fondului Proprietatii de Stat, care nu au nici o legatura cu activitatea de parlamentar.



Pe de alta parte, se stie ca este dificil ca puterea executiva sa controleze un parlamentar care detine functii de reprezentare profesionala, salarizat in cadrul organizatiilor cu scop comercial (de exemplu membru in Consiliile de Administratie).

De asemenea, un parlamentar care isi conduce afacerile, nu poate afirma ca nu a beneficiat de 'influenta' ce o impune functia de parlamentar, atata timp cat personal a incheiat si incheie contracte comerciale etc.

Am prezentat pe scurt cateva dintre imperfectiunile punerii in practica a principiului separatiei puterilor, al egalitatii cooperarii si controlului reciproc al acestora in Romania fara a omite a constata ca actuala Constitutie a Romaniei, prevede reglementari superioare calitativ, multor Constitutii din Statele occidentale.








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact