StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept constitutional
Trimite articolul prin email Principiul separarii puterilor, al egalitatii, cooperarii si controlului reciproc al acestora Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Principiul separarii puterilor, al egalitatii, cooperarii si controlului reciproc al acestora



Principiul separarii puterilor, al egalitatii, cooperarii si controlului reciproc al acestora †††††††††††††††††††††††††

De-a lungul evolutiei dreptului s-au cristalizat o serie de principii, adica idei de baza general valabile ce se regasesc in normele care reglementeaza institutiile dreptului. Dintre principiile menite sa asigure drepturile omului prin limitarea puterii autoritatii si functionarilor publici, precum si prevenirea exercitarii abuzive a acesteia, voi reaminti doar cateva, astfel: principiul separatiei puterilor, al echilibrului, cooperarii si controlului reciproc al acestora; 757j93h toti oamenii sunt egali in fata legii si au dreptul, fara deosebire , la o protectie egala a legii; dreptul fiecaruia de a se adresa in mod efectiv instantelor judiciare competente impotriva acelora care ii violeaza drepturile si libertatile recunoscute prin Constitutie sau alte legi; nimeni nu poate fi arestat, detinut sau exilat, in mod arbitrar; impartialitatea si independenta justitiei; prezumtia de nevinovatie; garantarea dreptului la aparare; neretroactivitatea legii si aplicarea legii penale mai blande pentru individ; principiul legalitatii; principiul garantarii dreptului fiecarei persoane vatamate de o autoritate publica; principiul responsabilitatii puterilor statului si functionarilor publici; exercitarea drepturilor si libertatilor poate fi ingradita numai de lege si numai 'in scopul exclusiv al asigurarii recunoasterii si respectului drepturilor si libertatilor celorlalti' in vederea satisfacerii cerintelor juste ale moralei, ordinii publice si bunastarii intr-o societate democratica; principiul suprematiei



1)David Hume, citat de Adrian-Paul Iliescu in Limitele puterii, Editura ALL, Bucuresti, 1994, p.31

Constitutiei. Aceste principii nu fac altceva decat sa continue limitarea puterilor statului in raport cu individul, pentru care au fost separate si organizate in asa fel incat sa se poata controla si limita reciproc, inlaturandu-se astfel posibilitatea caderii vreuneia din acestea in absolutism, iar a statului in anarhie.

Montesquieu afirma ca orice om care ar detine intreaga putere intr-un stat (legislativa, executiva si judecatoreasca) este tentat sa abuzeze de ea1); de unde si concluzia ca divizarea acesteia in parti ce coopereaza dar se si controleaza reciproc este de natura a asigura echilibrul si stabilitatea puterilor si in mod deosebit folosirea non-abuziva a acestora.

Principiul separatiei puterilor a fost proclamat de Revolutia franceza, pentru a pune capat absolutismului cand o singura persoana concentra toata puterea in stat, adica de a face legi, de a le executa precum si de a judeca atunci cand sunt incalcate. Este cunoscuta expresia monarhului 'L'Etat est moi' sintagma care exprima cel mai bine conceptia cu privire la putere, dominanta pana in Revolutia franceza. Separarea puterii in putere legislativa, executiva si judecatoreasca, a fost un progres pentru vremea aceea, fiecare din cele trei mari puteri trebuind sa fie detinute si exercitate de structuri diferite. Dar limitarea acestui principiu numai la separarea puterilor, in cele trei puteri, este periculoasa pentru ca poate duce la anarhie. Astfel, din pacate, imediat dupa Revolutia din 1789, in Franta acest principiu a fost initial 'folosit mai ales pentru a proteja autoritatile administrative de orice ingerinta a tribunalelor', intarindu-se in loc sa se limiteze puterea executiva, de catre puterea judecatoreasca. Aceasta a fost posibila ca urmare a infiintarii unor structuri hibrid, administrativ-judecatoresti, care solutionau exclusiv conflictele dintre autoritati si individ in locul autoritatilor judecatoresti.

La germani, dezvoltarea conceptiei de Reichsstaat este 'rezultatul direct al vechiului ideal al suprematiei dreptului,prin care trebuia limitat nu un monarh sau un for legislativ, ci un complicat aparat administrativ2).



Simpla separare a puterilor a ridicat o serie de probleme in practica, astfel:

-disputarea intre acestea a unei suprematii, ori exercitarea fara limite a puterii ce o detine;

-lipsa de cooperare intre puteri, care poate imbraca forme de cauzare reciproca de greutati, piedici etc.;

-necunoasterea reciproca a activitatii lor, lipsa de control reciproc limitat intre acestea, izolarea acestora cu efecte negative pentru realizarea scopului lor.

'Puterile nu sunt si nu trebuie sa fie izolate. La aceasta s-aropune, insasi ideea suveranitatii care este unica si indivizibila, iar in practica s-ar ajunge la nesfarsite conflicte. Guvernate de ideea egalitatii intre ele, puterile trebuie sa colaboreze si sa se controleze reciproc, stabilind o interdependenta complexa intre ele. Cu acest chip se impiedica abuzurile, se inlatura conflictele si se ajunge la unitatea cu care trebuie sa se exercite suveranitatea nationala. Tocmai in realizarea acestei unitati, sta meritul alcatuitorilor noii Constitutii, care va trebui sa cuprinda principiul separatiei puterilor1)'.

Ca urmare, principiul separatiei puterilor a fost perfectionat in scopul unei functionari eficiente a acestora in realizarea menirii lor.Astfel, la principiul separarii puterilor s-a adaugat sintagma 'al egalitatii acestora', care inseamna ca, nici una nu trebuie sa domine pe alta si nici una nu se subordoneaza alteia. Regula egalitatii puterilor presupune:

-toate puterile sunt egale, principiu consacrat constitutional;

-toate puterile se subordoneaza numai Constitutiei si legilor date in baza acesteia (principiul domniei legii); spre exemplu, Parlamentul nu poate sa elaboreze o lege contrara Constitutiei;

-faptul ca legile elaborate de Parlament sunt obligatorii pentru celelalte puteri nu inseamna ca acesta este superior celorlalte puteri constituite in stat. Ba mai mult, nu toate legile elaborate de Parlament, trebuiesc executate de celelalte puteri. Astfel, in cazul legilor date de Parlament, prin incalcarea dispozitiilor constitutionale, cei interesati pot obtine dupa anumite proceduri prevazute de lege declararea lor ca neconstitutionale si deci, acestea nu mai pot produce efecte juridice.





A acorda o putere mai mare uneia din cele trei puteri, presupune predispozitia la abuz de putere din partea acesteia si chiar disfunctionalitati in structurile statului. Potrivit Constitutiei din 1965, s-a apreciat ca puterea legislativa era putere suprema in stat si ca atare, celelalte puteri nu o puteau controla, fiind subordonate acesteia, imprejurare cu unele implicatii negative.

Ca urmare, in acea perioada, nu se putea vorbi de un contencios administrativ si constitutional in cazul unor abuzuri. Dar simpla separare a puterilor, precum si egalitatea acestora nu sunt suficiente pentru a asigura buna functionare a lor, in special si respectiv a statului in general. Faptul ca puterile sunt ale unei entitati respectiv statul, presupune organizarea lor intr-un sistem, angrenaj care trebuie sa functioneze eficient, in vederea realizarii scopului unic al statului, scop stabilit de popor. Aceasta inseamna ca intre puteri nu trebuie sa fie izolare, dezinteres, necunoastere, ci interconditionare, conjugare a activitatii, cunoasterea reciproca a scopurilor mediate, intr-un cuvant cooperare. Astfel, regula cooperarii puterilor presupune:

-subordonarea scopurilor, scopului comun care uneste puterile in stat, statul fiind suveran si indivizibil;

-cooperarea intre acestea in limitele Constitutiei si legilor date in baza acesteia;

-desfasurarea activitatilor cu buna credinta si fidelitate fata de tara.

Astfel, s-a ajuns la formularea principiului separatiei puterilor, al egalitatii si cooperarii acestora.

Dar, viata a demonstrat ca acest principiu, trebuie perfectionat in sensul introducerii si a regulei privind 'controlul reciproc al acestora.'

Aceasta regula presupune ca prin Constitutie trebuie sa se prevada proceduri precise si institutii publice pe baza carora puterile sa se controleze reciproc sub aspectul respectarii Constitutiei si a legilor emise in baza acesteia.



Cu privire la controlul reciproc al puterilor in S.U.A., Alexis de Tocqueville arata: 'Pacea, prosperitatea, insasi existenta uniunii, stau neincetat in mana celor sapte judecatori federali (Curtea Suprema a S.U.A.) Fara ei, Constitutia este litera moarta; la ei apeleaza puterea executiva pentru a rezista presiunilor corpului legislativ; legislativul pentru a se apara de initiativele puterii executive; Uniunea pentru a se impune in fata statelor; statele pentru a respinge pretentiile excesive ale Uniunii; interesul public-contra interesului privat; spiritul conservator contra instabilitatii democratice1) etc.

Controlul reciproc al puterilor presupune:

-cai de atac legale prin care o putere sau autoritate a acesteia, pot actiona in judecata o alta putere atunci cand aceasta abuzeaza, incalcand legea;

-alegerea, ori numirea functionarilor unei puteri de catre o alta putere;

-dizolvarea, suspendarea, demiterea functionarilor unei puteri de o alta putere, in conditiile legii;

-avizul sau acordul reciproc, de exemplu unele acte din activitatea de reglementare separata a Camerelor Parlamentului, sunt urmate de mediere, conform legii, atunci cand acestea difera etc.

Ca urmare reglementarea si functionarea puterilor statului, conform principiului separarii, egalitatii, cooperarii si controlului reciproc al acestora, este o garantie a realizarii interesului general in conditiile legii.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact