StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare n relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept constitutional
Trimite articolul prin email Sistemul constitutional al statelor unite ale americii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Sistemul constitutional al statelor unite ale americii



SISTEMUL CONSTITUTIONAL AL STATELOR UNITE ALE AMERICII

A) Democratia americana si sistemul sau de valori

In general, autorii sunt de acord ca sursele gandirii politice a colonistilor sositi pe 'Noul Continent' au constat in acea perioada in:

a)preceptele Bisericii puritane;

b)documentele corporatiilor comerciale ale celor 13 colonii;

c)dreptul englezesc;

d)experienta politic dobandit in urma celor doua revolutii din Anglia din 1640-1649 si cea din 1688, prin care puterile coroanei au fost limitate de burghezie.



Acestor surse primare li s-au adaugat convingeri politice, proprii modului de viata al colonistilor, potrivit carora, legitimitatea actului de conducere nu este conferit de seful Statului - Monarhul - ci de vointa poporului, detinatorul suveran al puterii.1) Legitimitatea se intemeiaza, in conceptia americana, pe preeminenta ideii de drept, pe respectul neabtut al normelor constitutionale si al marilor principii politice consacrate prin legile statului. Idei ca 'un stat are nevoie de un guvern de legi si nu un guvern de oameni'2) sau ' nici un om nu este suficient de bun pentru a guverna un alt om, fara consimtamantul acestuia'3), ori 'prima indatorire a guvernantilor este sa-i opreasca pe cei care pericliteaza drepturile inalienabile ale individului, printre care sunt dreptul la viata, dreptul la libertate, dreptul de a cauta fericirea si dreptul de a avea credinta'1) sunt numai cateva principii care au stat la baza formarii democratiei in America. Cunoscutul om politic si presedinte american Abraham Lincoln facea o precizare important in ceea ce priveste distinctia ce exista intre guvernamant si administratie: 'unul este perpetuu, cealalta este temporar si schimbatoare. Un om poate fi loial guvernamantului sau si totusi sa se opun unor principii specifice si metode de administratie.'2)

Legatura organica dintre guvernamant si democratie reprezinta unul din punctele cele mai puternice al conceptiei americane reflectata in constitutii si alte documente politice. In acest sens Lyndon Jonson arata ca, scopurile guvernamantului trebuie sa fie preocuparea neobosit pentru bunastarea si demnitatea fiecarui individ, iar Adlay E Stevenson arta, la randul sau ca increderea public este indispensabila pentru credinta in democratie. La drept cuvant Wiliam Henry Harrison afirma ca, singurul drept legitim de a guverna este o aprobare a puterii guvernului de catre cei guvernati.

Unul dintre pilonii Declaratiei de Independenta, a fost hotararea ferm a coloniilor am 535d33f ericane de a se impotrivii despotimul si tiraniei autoritatilor administrative desemnate de Coroana Britanica Nu era insa o lupta impotriva abuzurilor savarsite de Guvernatorul sau de armata engleza in infaptuirea legilor britanice, ci o lupta impotriva legilor ca atare, a sistemului de guvernamant britanic. Aceasta explica importanta acordata de americani principiului separatiei puterilor care este o alternativa la regimul absolutist3).

Presedintele James Madison arat in aceast privinta ca acumularea tuturor puterilor - legislativ, executiv si judecatoreasca- in aceleasi maini, fie ale unuia singur sau ale unora putini, fie ereditari, autonumit sau electiv, poate fi considerat pe drept cuvant ca cea mai buna definitie a tiraniei.4)

Edmund Burke insistand pe colaborarea puterilor,in cadrul separatiei lor, arta 'Parlamentul nu este congres de ambasadori, ce exprim interese diferite si ostile, ci adunare deliberativ a unei natiuni care are un singur interes, ca un intreg.'5)

Sam Rayburn, membru al Camerei Reprezentantilor vorbeste de 'legi intelepte si drepte' ca fiind acelea care ajuta ca tara sa devina mai fericita si mai prospera, aspect care contribuie la legitimitatea legii6). Acelasi Sam Rayburn devenit Speaker al Camerei Reprezentantilor facea o constatare de mare actualitate si astazi, artand ca intr-o democratie este esential capacitatea de a selecta oamenii cei mai energici, cei mai inteligenti si cei mai integri in organele reprezentative ale tarii, fiind astfel o pledoarie pentru votul uninominal. 'Un om de acest tip si caracter serveste mai eficient si mai efectiv atunci cand el raspunde in fata poporului sau.'1)

O gandire de o valoare deosebit este cea a lui Theodore Roosevelt care arata 'loialitatea noastra se datoreste in intregime Statelor Unite. Ea se datoreaza presedintelui numai si in masura in care el serveste in mod eficient Statelor Unite. Este de datoria noastra sa-l sprijinim cand serveste bine tara. Este datoria noastra sa ne opunem lui cand o serveste rau.2)

Dupa parerea lui Harry Truman exprimata in anul 1956, presedintele american este singurul lobbist, pe care il au 150 de miliarde de americani. Ceilalti 20 de milioane sunt in stare sa angajeze pe altii ca sa le reprezinte interesele, dar cineva trebuie sa se ocupe si de interesele celor 150 de milioane.3)

In anul 1968 Richard Nixon isi punea intrebarea: pentru ce cineva ar dori sa fie presedinte astazi?

Raspunsul este nu gloria si faima; astazi sarcinile slujbei depasesc privilegiile. Aceasta nu pentru ca institutia prezidentiala ofera cuiva sansa 'de a fi' cineva, ci deoarece ii ofera sansa 'de a face ceva'4).

Ne permitem sa credem ca totusi gloria si faima a fost si este un scop mobilizator atunci cand acestea izvorasc nu din ceea ce esti, ci din ceea ce faci.

Sistemul politic american se intemeiaza pe recunoasterea drepturilor statelor ce constituie federatia americana. Abraham Lincoln arata, la Chicago, in 1858, ca

tot asa precum individul este imputernicit de natura sa faca ce doreste cu el insusi si cu rodul muncii sale, in masura in care nu interfereaza cu drepturile altor oameni, tot asa orice comunitate, ca stat, ar dreptul de a face ceea ce doreste in legatura cu preocuparile sale, fara a se interfera cu drepturile altor state, iar guvernul federal in principiu nu are dreptul de a interveni in ale probleme decat aria problemelor generale care privesc tara ca un intreg.5)

Cunoscutul jurist si presedinte al Curtii Supreme, John Marshall, aratase in anul 1819, in speta Mc Culloch v. Maryland ca 'nici un visator politic nu a fost vreodata atat de nesabuit incat sa gandeasca sa sfarme frontierele care despart statele si sa topeasca poporul american intr-o masa comuna'.6)

In ceea ce priveste sistemul juridic american, acesta este astel structurat incat sa asigure impartialitatea si aplicarea neabatuta a legilor. Respectul deosebit al americanilor fata de justitie decurge din convingerea ca ea poate corecta abuzurile puterii, afirmandu-se independenta si ocrotind in mod eficace drepturile si libertatile omului.

Consacrare a principiului separatiei puterilor inca din anul 1803, Curtea Suprema de Justitie, americana a statuat ca un 'act incompatibil cu Constitutia este nul', ramurii juridice a guvernamantului revenindu-i sarcina de a restabili legalitatea.

Referindu-se la dorinta poporului de a vedea promovata justitia, publicistul american Philip Randolph estima ca salvarea unei rase, a unei natiuni sau a unei clase trebuie sa vina dinauntrul sau. Liberatatea nu este concedata, ea se castiga. Justitia nu este data, ea se revendica. O inscriptie apartinand unui autor neidentificat, aflata la intrarea Departamentului Justitiei din Washington, inscrie o idee draga tuturor americanilor, si anume aceea ca 'justitia in viata si conduita statului este posibila numai daca ea salasluieste mai intai in inimile si sufletul cetatenilor'.1)

La 12.06.1776, sub influenta conceptiilor dreptului natural, Declaratia adoptata de Adunarea din Virginia inscrie principiul ca, toti oamenii sunt prin natura liberi si independenti si au drepturi inerente, pe care trebuie sa le pastreze atunci cand se unesc intr-o societate.



Declaratia mai inscrie principiul ca toate puterile decurg din imputernicirea data de popor si, in consecinta, demnitarii nu sunt decat mandatari si slujitori ai poporului. Guvernamantul trebuie sa fie instituit pentru folosul comun, protectia si securitatea poporului, natiunii sau comunitatii. O ideea de exceptionala importanta este aceea care postuleaza ca daca un guvern s-ar dovedi inadecvat sau contrar acestor scopuri, majoritatea comunitatii are un drept indubitabil, inalienabil si de necontestat de a-l reforma, a-l modifica sau inlatura.'2)

Din cele prezentate rezulta principalele valori ale democratiei americane, valori care sunt raportate la cetateanul si poporul american si devin valori internationale

atunci cand se raporteaza la cetateanul si poporul fiecarui stat.



B. Constitutia americana

'Cele treisprezece colonii care au scuturat jugul englez la sfarsitul secolului trecut, cum am mai spus, aceeasi religie, aceeasi limba, aceleasi moravuri, aproape aceleasi legi, luptau contra unui dusman comun: aveau deci puternice motive pentru a stabili o legatura stransa intre ele si pentru a se contopi intr-o singura si aceeasi natiune. Dar fiecare dintre ele avand dintotdeauna o existenta separata si o administratie gata constituita, isi crease interese si deprinderi specifice si era potrivnica unei uniuni trainice si complete care ar fi facut sa dispara insemnatatea ei individuala intr-un prestigiu comun.1)

Legiuitorul constituant a optat pentru o structura statala federala, in ciuda unor factori care ar fi putut determina constituirea unui stat unitar, cum sunt:

a)sentimentul national si limba comuna;

b)lipsa unor formatiuni statale distincte in perioada anterioara (cele 13 colonii nu pot fi considerate state in sensul modern al cuvantului intre 1776-1787);

c)piata comuna si moneda unica: d)obiective de politica externa similare;

e)probleme de aparare nationala comune;

f)lipsa unor conflicte etnice, religioase s.a.2)

La 17 iulie 1787 Constitutia americana a fost adoptata, apoi Declaratia Drepturilor cuprinzand 10 amendamente care erau cuprinse in Constitutia federala, ceea ce a grabit ralierea statelor americane la acest document.

Principiul autonomiei a fost consacrat in Amendamentul X adoptat in 1791 potrivit caruia 'puterile care nu sunt delegate de Statele Unite de catre Constitutie si nici nu sunt interzise de aceasta statelor sunt rezervate statelor respective sau poporului.'

Beneficiind de autonomie, statele federatiei au putut avea propria Constitutie, precum si reglementari de interese legal, aplicabile circuitului civil, in domeniul bugetar, administrativ, fiscal, judecatoresc etc.

Principiul autonomiei este garantat, orice lege care ar viola autonomia unui stat membru al federatiei putand fi atacata in fata instantelor judecatoresti pentru neconstitutionalitate.3)

In prezent, continutul federalismului american poate fi caracterizat prin urmatoarele trasaturi:

a)Autonomia constitutionala a fiecarui stat;

b)Larga manifestare a initiativei populare;

c)Descentralizarea administrativa4);


C. Autonomia constitutionala

In cadrul organizarii federale, fiecare stat beneficiaza de o Constitutie proprie - o transpunere la nivel local a Constitutiei Uniunii. In fruntea ierarhiei administrative a fiecarui stat se afla un guvernator ales prin sufragiu direct (cu exceptia statului Mississipi) pentru un mandat de doi sau, dupa caz, de patru ani, potrivit reglementarilor locale.

Guvernatorul este ajutat de un viceguvernator.

In unele state, guvernatorul poate fi revocat de alegatori. In raporturile sale cu parlamentul local, guvernatorul detine un drept de veto ('item veto').

Cu exceptia statului Nebraska, parlamentul local are o compunere bicamerala: Camera Reprezentantilor si Senatul. Mandatul celor doua corpuri legislative este de doi sau patru ani, in functie de reglementarile constitutionale locale.

In ceea ce priveste prerogativele acordate celor doua Camere, Senatul are puteri limitate in raport cu cele ale Camerei Reprezentantilor. Activitatea legislativa cuprinde domenii foarte diverse de interes local in fiecare stat este creata o retea se instante judecatoresti, in fruntea carora se afla o Curtea Suprema, ea insasi subordonata Curtii Supreme Federale.1)


D) Initiativa populara

Initiativa populara constituie o forma a democratiei semi-directe (democratiei participative).

In opinia cunoscutului expert american in prognoza sociala, John Naisbitt, principiul calauzitor al democratiei participative este acela ca oamenii trebuie sa ia parte la procesul decizional care le afecteaza intr-un fel sau altul viata.

Democratia participativa se poate manifesta prin diferite initiative de interes local sau chiar national ori prin referendum popular organizat pentru aprobarea sau respingerea unei legi votate de Congresul local.

Initiativa organizarii referendumului o pot avea organizatii cetatenesti sau chiar corpul legiuitor.

In ceea ce priveste initiativa populara a cetatenilor este necesar ca aceasta sa intruneasca adeziunea (sub forma de semnaturi) a aproximativ 10 - 12% din numarul total al populatiei cu drept de vot.

Intre referendum si initiativa populara exista o diferenta de continuitate, deoarece initiativele cetatenilor declanseaza o procedura de votare. Altfel spus, initiativa propriu-zisa este supusa votului reprezentantilor, pe cand referendumul este un instrument prin care cetatenii isi exprima opinia privind diferite proiecte legislative initiate de organismele competente.

Prin intermediul unei initiative populare cetatenii unui stat pot cere, de pilda, revocarea mandatului unui functionar

local, al unui membru al Camerei Reprezentantilor sau al Senatului sau chiar al guvernului etc.


E. Descentralizarea administrativa in Statele Unite

Aceasta presupune:

-administratie proprie pe plan local;

-statele au buget local propriu;

-pot infiinta functii publice de interes local, servicii publice, politie locala etc.

Organismele federale asigura solutionarea problemelor de interes national putand interveni pe plan local in indeplinirea atributiilor ce le sunt conferite. Conflictele intre organismele federale si locale, vor fi solutionate de instanta.





Federalismul american exprimat in formula 'States Rights' (Drepturile Statelor) s-a determinat prin centralizarea puternica a autoritatii si concentrarea ei la Washington D.C. - centrul puterii legislative (Congresul) al celei executive (Administratia), precum si al celei judecatoresti (Curtea Suprema de Justitie). Treptat, puterea si autonomia statelor componente s-au diminuat, in timp ce autoritatea centrala s-a intarit.

In justificarea acestei centralizari se arata:

a)interventia directa a guvernului federal in viata economica la nivel national cu repercursiuni la nivelul statelor federate, inclusiv prin alocarea unor uriase investitii in proiecte de interes local, sprijinul acordat de stat unor colosi industriali traditionali din diferite state;

b)sustinerea de catre autoritatile federale, a unor programe locale de asistenta sociala pentru unele categorii de persoane defavorizate;

c)sprijinirea de catre guvernul federal a unor programe de anvergura in domeniul cercetarii stiintifice si tehnologice;

d)implicarea statului in solutionarea unor probleme globalizate la nivelul Uniunii, cum sunt: consumul de droguri, delicventa, criminalitatea organizata s.a.;

e)problemele protectiei mediului inconjurator;

f)asumarea de catre Uniune a rolului de mare putere militara si politica mondiala;

g)probleme legate de intarirea capacitatii militare a Uniunii .

Interesant este faptul ca sporirea prerogativelor puterii centrale s-a facut cu acordul si cu sprijinul substantial al Curtii Supreme de Justitie care a dat castig de cauza cand Administratiei, cand Congresului, in tendinta acestora de a-si aroga noi responsabilitati pe plan local.1)


F. Partidele politice

In Statele Unite ale Americii functioneaza mai multe partide: Partidul Republican, Partidul Democrat, Partidul Independent American, Partidul Comunist, Partidul Socialist al Muncii si altele.

Dar aderenta electorala, precum si castigarea puterii politice, detaseaza net primele doua partide politice.

La originea Partidului Democrat a stat lupta pentru autonomia statelor membre ale federatiei si limitarea autoritatii acesteia, iar a Partidului Republican, lupta pentru intarirea autoritatii centrale.

In prezent, aspect remarcat de analistii americani, ca si de cei straini: cele doua partide politice nu se infrunta pe motive politice sau ideologice, ci in domenii economice si sociale de interes national sau local.

In procesul de cucerire si exercitare a puterii politice, partidele politice americane indeplinesc patru functii principale:

a)Functia electorala care consta in formularea unor programe electorale, propunerea de candidati, organizarea si conducerea campaniilor electorale, atragerea si mobilizarea suporturilor, supravegherea alegerilor, analiza rezultatelor.

b)Functia de conducere/opozitie, exercitata concomitent de partidul de la putere cat si de partidul care este in opozitie.

c)Functia de selectare. Aceata functie consta in imbinarea intreselor cat ma largi a valorilor nationale si forjarea intr-o forta politica coerenta si unitara, capabila sa domine sau sa determine fizionomia institutiilor de guvernare si activitatea de guvernare insasi.

d)Functia de educare politica si civica a cetatenilor.

Activitatea partidelor politice din Statele Unite se caracterizeaza prin:

-Nu pune accentul pe doctrina si ideologie.

-Are un caracter pragmatic, militand pentru eficienta, prioritati economice, electorale, politice, financiare.

-Actioneaza mai ales in perioadele electorale.

-Nu are nici baza sociologica sau de clasa; apartenenta unor cetateni la un partid sau altul este dictata de 'oportunitatile de familie, de traditie, de gruparea alegatorilor n jupul unor personalitati.'1)

-Dupa castigarea alegerilor in promovarea pe diferite functii in administratie pun accentul pe 'merit sistem' si nu pe 'spoil sistem'2), respectiv pe competenta nu pe clientelismul politic.

In Statele Unite grupurile de presiune sunt foarte active, exprimand interesele si revendicarile membrilor lor, desi nu urmaresc castigarea puterii politice. In acest sens, pot fi citate organizatiile agriculturilor, industriasilor, patronilor, cele ecologiste, feministe precum si ale puternicelor sindicate AFL-CIO.

In S.U.A. exista chiar o legislatie care precizeaza conditiile desfasurarii activitatii de catre lobby-uri. In anul 1946 a fost adoptata o lege care o inlocuieste pe cea

din 1927. Indivizii sau organizatiile care primesc fonduri in scopul favorizarii, impiedicarii sau influentarii adoptarii unei legi de catre Congres trebuie sa se inscrie pe langa Secretariaul Camerelor. Lobby-urile trebuie sa furnizeze lista oamenilor care le finanteaza si lista celor pe care ele le finanteaza, la randul lor. Nesocotirea acestor obligatii atrage pedeapsa amenzii sau inchisorii.

Statisticile arata ca in S.U.A. se inregistreaza o crestere a influentei lobby-urilor in detrimentul celei a partidelor. Daca in anul 1937, 16% dintre americani se considera in afara partidelor, in anul 1992, procentul acestora a ajuns la 27%.


G. Presedintele

Alegerile prezidentiale comporta de obicei mai multe faze:

a)alegerile primare intr-un anumit numar de state;

b)conventiile nationale ale celor doua partide;

c)deschiderea companiei electorale;

d)desfasurarea scrutinului, cand alegatorii desemneaza pe electori, dispunand de un mandat imperativ de a alege o persoana sau alta in functie de presedinte;

e)alegerea presedintelui de catre electori

f)investitura presedintelui si a vicepresedintelui.

Comparand institutia presedintelui cu cea a Congresului si a Curtii Supreme de Justitie vom constata, ca puterea in stat este detinuta practic de Presedinte, ca acesta beneficiaza de o larga autonomie, si independenta in domenii majore ale guvernarii fata de celelalte organisme ca intre Congres si Presedinte sunt putine punti de colaborare fiecaruia dintre ele revenindu-i o fractiune din putere, ca este impiedicata orice ingerinta a unei puteri in sfera de activitate a alteia, ca instanta judiciara suprema joaca rolul unui arbitru intre cele doua puteri aflate intr-un conflict constitutional, din care de multe ori Congresul iese 'sifonat'1).



Ales odata la patru ani prin votul electorilor, el nu raspunde in fata Congresului si nu poate fi silit sa il demisioneze daca este 'in minoritate', cum se intampla cu un prim-ministru intr-un regim parlamentar.

Cu toate acestea, el nu are dreptul sa dizolve Congresul si sa procedeze la organizarea unor noi alegeri.

In sistemul prezidential din Statele Unite nu exista - ca si in sistemele europene - un 'Consiliu de ministri', organ colectiv, care s-ar intruni si ar adopta decizii. Ultimul cuvant il are presedintele, in luarea hotararilor. Abraham Lincoln a rostit o celebra formula referitor la aceasta: 'sapte - da, un nu al presedintelui, prin urmare hotararea este nu'2). Presedintele este asistat de 15 secretari (ministri) care sunt colaboratori individuali ai presedintelui si instalati la conducerea unor departamente pentru a executa politica sa, fiind personal responsabili fata de presedinte. Presedintele poate, in mod discretionar, sa-i numeasca sau sa-i inlature din functie.

In jurul presedintelui functioneaza numeroase oficii, agentii, precum si comisii printre care enumeram: Agentia Centrala de Investigatii (C.I.A.), Consiliul National al Securitatii, Sistemul Federal de Rezerve (monetara, bancara), Agentia de Informatii a Statelor Unite, Comisia penrtu Comertul International al S.U.A., N.A.S.A. etc.

Presedintele nu are initiativa legislativa insa are dreptul de veto, care poate fi inlaturat in situatia in care fiecare dintre cele doua Camere ale Congresului voteaza din nou proiectul in cauza cu o majoritate de doua treimi.

Se considera a fi functii traditionale ale Presedintelui:

a) functia de sef al statului:

b) functia de sef al puterii executive;

c) functia de comandant sef al fortelor armate;

d) functia de sef al diplomatiei;

e) functia de participare la activitatea legislativa;

f) functia de informare a poporului american cu privire la starea Uniunii;

g) functia de sef al partidului care l-a propus la presedintie.


Congresul

Congresul este format din doua camere legislative: Senatul si Camera Reprezentantilor si are un principal doua functii: votarea legilor si controlul activitatii executivului. Membrii Camerei Reprezentantilor sunt alesi prin vot universal egal, secret si direct, potrivit legilor electoral ale fiecarui stat, folosindu-se sistemul majoritar, uninominal si cu un singur tur de scrutin. Durata unui mandat este de 2 ani.

Senatul este compus din 100 senatori, reprezentanti ai Statelor (cat 2 pentru fiecare stat cu exceptia statului Nebraska). Senatorii se aleg la fel ca deputatii, dar pe 6 ani. O treime din numarul senatorilor este innoita din doi in doi ani. Ambele camere au puteri egale, cu exceptia materiei taxelor si impozitelor, in care Camera Reprezentantilor detine o prioritate fata de Senat. La randul sau Senatul are prerogative exclusive in domeniul relatiilor internationale.

Puterile Congresului se exprima prin:

a) puterea de legiferare;

b) puteri fiscale;

c) puterea de investigatie;

d) puterea de a pune sub acuzatie si de a-i judeca pe inaltii functionari, inclusiv pe Presedintele Statelor Unite;

e) puteri in domeniul relatiilor internationale.


Curtea Suprema de Justitie

In sistemul american, jurisdictiile americane includ:

-Curtea Suprema de Justitie;

-Tribunalul de Apel;

-Tribunalul de district;

-Tribunale teritoriale disctrictuale;

-Tribunalul S.U.A. pentru comertul international;

-Tribunalul cu privire la plangerile federale;

-Tribunalul pentru impozite;

-Curtea pentru apelurile veteranilor.

Curtea Suprema de Justitie este compusa din 9 magistrati, din randul carora este numit presedintele acesteia, respectiv Chief Justice. Acestia sunt numiti exclusiv de Presedintele S.U.A., avand astfel un caracter politic.

Potrivit Constitutiei, puterea judecatoreasca este competenta a lua in discutie, orice fel de cazuri atat cele ce se dezbat in baza dreptului cat si a unor principii de echitate, in virtutea Constitutiei, a legilor si a unor tratate ratificate de S.U.A. Autoritatea judecatoreasca, judeca constitutionalitatea legilor precum si disputele intre statele federatiei. Controlul partidelor asupra constitutionalitatii legilor se realizeaza numai pe calea exceptiei de neconstitutionalitate, deci atunci cand sunt intr-un proces si li s-a vatamat un drept.


TEME pentru referate:

-Comparati puterile conferite de Constitutie Presedintelui Romaniei si Presedintelui S.U.A.

-Comentati principiul separatiei puterilor, al egalitatii, cooperarii si controlului reciproc al acestora, in S.U.A..

-Comentati principiul separatiei puterilor al egalitatii, cooperarii si controlului reciproc al acestora in Franta.

-Garantarea drepturilor si libertatilor in Anglia.


BIBLIOGRAFIE


1.Victor Duculescu -Drept Constitutional Comparat, Vol. I, Editura Lumina Lex Bucuresti, 1999, p.53-95; 1890245; 327-360; 390-415

2.Cristian Ionescu -Drept Constitutional si Institutii Politice, Vol. I, Editura Lumina Lex, Bucuresti-1997, p. 357-397; 410-463

3.Ioan Deleanu -Drept Constitutional si Institutii Politice, Tratat vol. I si II,Editura Europa Nova-1966

4.Ioan Muraru -Drept Constitutional si Institutii Politice, Vol. I si II, Editura Actami, Bucuresti-1995

5.Tudor Draganu -Drept Constitutional si Institutii Politice, Vol.I si II, Targu Mures,1993, 1995;

6.Giovani Sartori -Teoria Democratiei Revizuita, Editura Polirom, 1999

7.Alexis de Tocqueville-Despre democratie in America, Editura Humanitas, 1995

8.Friedrich A. Hayik - Constitutia Libertatii, Institutul European, 1998.








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact