StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Protejeaza-ti interesele
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » drept constitutional
Trimite articolul prin email Statul -definitie si explicatii Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Statul -definitie si explicatii



STATUL -DEFINITIE SI EXPLICATII


Din punct de vedere semantic, notiunea de Stat s-a format din verbul latin 'statuo', care inseamna 'a pune, a aseza, a intemeia', ceea ce in cadrul statului - cetate, inseamna, asezare pe un teritoriu, intemeierea unei cetati, cu un minim de organizare si conducere. Romanii au acordat cuvantului 'status' o semnificatie politica, adaugandu-i determinativul 'res publica', adica 'lucru public', deci bunuri si activitate de interes public. 'Res publica' definea insa si ideea de conducere a vietii publice sau a statului. Asadar, 'status rei publicae' insemna pentru magistrati si poporul roman 'starea lucrarilor publice' sau altfel spus, 'situatia conducerii vietii publice'2). Romanii au folosit insa doua notiuni diferite pentru conceptul de Stat si anume, 'res publica' pentru perioada republicii si 'imperium', pentru perioada imperiului (dominatului).



Statul antic se caracterizeaza inainte de toate prin confuzia intre monarhul ereditar si prerogativele sale de conducere pe care le detinea ca bunuri personale, prin centralizarea excesiva a puterii si folosirea de metode despotice de guvernare.

Machiavelli, in lucrarea sa 'Principele' arata 'Toate statele, toate stapanirile care au avut si au autoritate asupra oamenilor au fost si sunt republici sau principate'1).

In Evul Mediu pentru Stat se folosea indeosebi termenul de regat, tara, principat sau republica, notiuni care exprimau ideea de intindere a teritoriului statal si ideea de putere a regelui, principelui sau dupa caz, a corpului politic local de a comanda si de a cere sa li se dea ascultare.

In secolul al XVI-lea, Jean Bodin in lucrarea 'Les six livre de la Republique' fundamenteaza conceptul de suveranitate a poporului, pe care o prezinta distinct de suveranitatea monarhului ceea ce presupunea o limitare a puterii monarhului si respectiv o evolutie a conceptului de Stat. In conceptia lui Bodin, regele este o persoana care exercita prerogativele monarhice in nume propriu dar ca rezultat al imputernicirii date de poporul suveran si potrivit unei ordini legale care obiectiveaza in norme juridice vointa lui Dumnezeu. Acest ganditor imbratiseaza ideea unui absolutism legitim opus unei despotii arbitrare. Intr-un astfel de regat, asa cum ne-a transmis Bodin in lucrarea sa, supusii trebuie sa dea ascultare legilor Monarhului, iar Monarhul sa dea ascultare legilor naturii, ceea ce presupune limitarea puterii acestuia in raport cu drepturile naturale ale celorlalti.



Conceptia ca statul presupune existenta a doua entitati aflate in relatii de subordonare una fata de alta (guvernati si guvernanti) o intalnim si la alti autori in perioada renasterii, ceea ce a constituit un evident progres pentru acea perioada. In lucrarea 'Monarhia', Dante afirma ca in Cetate, 'al carui scop este vietuirea in buna stare, este necesar sa existe o singura conducere si aceasta nu numai in dreapta ocarmuire ci si in cea abuziva'2). Treptat, s-a accentuat diferentierea dintre toti cei investiti cu atributii de guvernare sau de conducere si cei obligati sa se conformeze acestora. Raporturile speciale de subordonare intre guvernanti si guvernati reprezinta o alta trasatura esentiala a notiunii moderne de stat. Potrivit unei asemenea acceptiuni, guvernantii au dreptul sa-i impuna numai o anumita vointa fata de restul populatiei, actionand in numele statului si nu al lor personal, asa cum faceau monarhii, in antichitate, vointa care trebuie sa corespunda vointei guvernatilor. Am putea spune ca este vorba de o subordonare reciproca reglementata prin lege, pe domenii bineprecizate. Aceasta inseamna ca guvernatii imputernicesc inanumite limite pe guvernanti, sa-si impuna o anumita vointa fata de ei, iar cand guvernantii incalca acest mandat, guvernatii pot sa-i schimbe pe guvernanti si mandatul lor. Tot in aceasta perioada se formeaza notiunea de teritoriu statal prin disocierea posesiunilor Coroanei, de domeniile private ale Regelui, care constituie un alt element al conceptului de Stat.

Astfel, domeniile Coroanei, adica ale Statului nu mai puteau fi instrainate de Rege, nici macar membrilor propriei familii. Aceste domenii erau legate de stat ca institutie ori de monarhie ca institutie a statului si nu de Monarh ca persoana fizica. Se sustine ca poporul ca titular al puterii suverane, nu se poateautoguverna. De aceea, poporulincredinteaza exercitiul puterii sale suverane principelui sau unui grup de guvernanti pe care ii controleaza si ii poate schimba oricand, daca acestia conduc tiranic, ceea ce apare ca o subordonare suis generis.





Ca urmare se sustine ca, Statul este forma institutionala de organizare politica a unei colectivitati umane constituita istoric si localizata geografic pe un anumit teritoriu, in care un grup de indivizi, detinand in virtutea suveranitatii poporului si ca expresie a vointei acestuia, ori ilegitim, prerogativele si instrumentele exercitarii autoritatii publice, ale elaborarii si aplicarii normelor de convietuire sociale, exprima si apara interesele fundamentale ale statului si ale natiunii si impune vointa acestora ca vointa general-obligatorie1).

Esmenin a definit statul ca fiind personificarea juridica a unei natiuni precum si ca subiect si suport al autoritatii publice2).

Profesorul Tudor Draganu defineste statul ca o institutie 'avand ca suport o grupare de oameni asezata pe un spatiu delimitat, capabila de a-si determina singura propria sa competenta si organizata in vederea exercitarii unor activitati care pot fi grupate in functiile legislativa, executiva si jurisdictionala'3).

Indiferent de formularile folosite in definirea statului de diversi autori, elementele esentiale ale definitiei complete a acestuia sunt urmatoarele:



a)forma de organizare politica a unei colectivitati umane constituita istoric;

b)localizarea geografica;

c)existenta unui grup conducator investit cu atributii de guvernare si de exercitare a autoritatii publice in numele si de catre popor, grup controlat si subordonat de popor in limitele legii fundamentale;

d)prerogativa grupului conducator de a stabili si apara ordinea statala si, in cadrul acesteia, a celei juridice.

Din punct de vedere politologic, Statul apare ca o colectivitate umana istoriceste constituita si organizata pe un anumit teritoriu, care se structureaza in grupul de guvernanti si restul populatiei.

Din perspectiva sociologica, Statul apare ca o grupare de indivizi avand un grad ridicat de organizare si stabilitate, care ocupa un teritoriu determinat geografic si recunoscut politic asupra careia o autoritate publica exercita prerogative de comanda sau de putere, inzestrata, totodata, cu vocatia si capacitatea organizatorica si institutionala de a exprima si impune tuturor vointa grupului ca vointa generala.

Din punct de vedere juridic statul poate fi privit ca o persoana juridica sau persoana morala, adica este titular de drepturi si obligatii si deci, este subiect de drept. Dar aceste drepturi si obligatii trebuie sa vizeze in principiu interesul general, intrucat sunt drepturile si obligatiile poporului, pentru ca atunci cand nu indeplinesc aceasta conditie, poporul in virtutea suveranitatii sale, ii schimba pe guvernanti si legile nedrepte facute de acestia.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2022: Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact