DREPT
Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare în relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept. |
StiuCum
Home » DREPT
» drept penal
|
|
Sanctiunile de drept penal |
|
SANCTIUNILE DE DREPT PENAL CAPITOLUL 1 GENERALITATI SECTIUNEA 1 NOTIUNE, CARACTERISTICI, FELURI DE SANCTIUNI 1. Notiune Sanctiunea de drept penal reprezinta una dintre institutiile fundamentale ale dreptului penal vizand cea mai mobila latura a intregii reglementari penale, de modul organizarii si adaptarii sale la cerintele de prevenire si combatere a criminalitatii depinzand in cea mai mare masura de eficienta legii penale si asigurarea ordinii de drept penal. 2. Caracterele sanctiunilor de drept penal Sanctiunile de drept penal se deosebesc de celelalte sanctiuni juridice prin cateva trasaturi caracteristice. Astfel, spre deosebire de sanctiunea de drept civil, care are caracter preponderent reparator,functia sa de baza fiind aceea de a asigura o justa si completa reparatie (restitutio ad integrum), sanctiunea de drept penal este dominata de caracterul sau coercitiv - aflectiv, determinarea sa concret individuala presupunand luarea in consideratie, in mod necesar, a unor criterii retributive, derivand din gravitatea faptei, si criterii personale, derivand din starea reala de antisociabilitate a infractorului. In doctrina autohtona mai recenta, se mentioneaza: caracterul legal, caracterul retributiv-represiv (aflectiv), caracterul preventiv ( preventie generala si individuala ), caracterul necesar si inevitabil. Cat priveste celelalte sanctiuni de drept penal, cum ar fi masurile educative, masurile de siguranta sau masurile de ocrotire, acestea desi substantial deosebite ca valoare sanctionatorie, modalitate de aplicare si finalitate, punand in evidenta un caracter coercitiv si infamant mai redus, nu-si pierd in esenta natura de sanctiuni penale. 3. Felurile sanctiunilor de drept penal A. Legislatia noastra consacra, in prezent, trei categorii de sanctiuni de drept penal: pedepsele, masurile de siguranta si masurile educative. a). Pedepsele sunt considerate de principiu sanctiuni penale, celelalte - sanctiuni de drept penal. b). Masurile educative. Sunt sanctiuni de drept penal care se pot lua tot in temeiul stabilirii unor raspunderi penale concrete impotriva minorilor care au savars 131g64b it infractiuni. c). Masurile de siguranta. Sunt sanctiuni de drept penal care se iau impotriva persoanelor care au savarsit fapte prevazute de legea penala sau infractiuni pentru a inlatura si preantampina o anumita starea de pericol si a preveni savarsirea de noi fapte prevazute de legea penala. B. Sanctiunile extrapenale . Sanctiunile extrapenale prevazute de legislatia actuala pentru solutionarea unor conflicte de drept penal au un caracter administrativ si se pot lua in situatia sanctionarii unor fapte ce nu prezinta grad de pericol social concret necesar pentru existenta infractiunii. SECTIUNEA 2 SANCTIUNILE DE DREPT PENAL IN LEGISLATIA PENALA ACTUALA Cadrul sanctiunilor si sediul lor normativ Codul penal, partea generala, contine norme prin care este consacrat sistemul sanctiunilor de drept penal pe ansamblu, cat si statutul juridic al fiecarei categorii de sanctiuni, reglementandu-se continutul si limitele lor generale, conditiile de aplicare sau de luare (la masurile educative), modalitatile de executare si consecintele juridice ale acestora. a). Pedepsele Dispozitiile privitoare la pedepse sunt prevazute in titlul III, in articolele 57 si pana la 112 inclusiv. Titlul respectiv este grupat pe 6 capitole distincte, corespunzator principalelor aspecte care reclama definirea statutului general al institutiei fundamentale a pedepsei. b). Masurile educative Sunt prevazute in titlul IV al partii generale, intitulat "Minoritatea"- art.121-127 din Codul penal. c). Masurile de siguranta Sunt prevazute in titlul V al partii generale intitulat "Masurile de siguranta". Principiile sanctiunilor de drept penal In sfera sanctiunilor de drept penal actioneaza in mod necesar atat principiile fundamentale ale dreptului penal ca cel al legalitatii, egalitatii, umanismului si personalitatii, asupra carora am staruit in partea introductiva a cursului, cat si in mod specific trei principii insitutionale: a. Principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal. b. Principiul revocabilitatii sanctiunilor de drept penal. c. Principiul irepetabilitatii sanctionarii pentru aceeasi fapta CAPITOLUL 2 PEDEAPSA ( SANCTIUNEA PENALA ) ASPECTE GENERALE 1. Pedeapsa si scopul ei. Potrivit definitiei inscrise in art.57 din Codul penal roman actual,"Pedeapsa este o masura de constrangere aplicata in scopul reeducarii condamnatului si a prevenirii savarsirii de noi infractiuni". In acelasi timp potrivit art.57 al.2 "executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnatului". Scopul pedepsei In literatura juridica autohtona se face distinctie intre scopul imediat al pedepsei si scopul mediat al acesteia, relevandu-se ca prevenirea savarsirii de noi infractiuni nu se rezuma numai la impiedicarea condamnatului de a repeta alte incalcari ale legii penale, dimensiune ce vizeaza asa numita "preventie speciala", dar si atentionarea celorlalti destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de incalcari, dimensiune ce vizeaza asa numita "preventie generala". Functiile pedepsei a). Functia formativ - educativa. b). Functia de intimidare. c). Functia coercitiv-aflectiva d). Functia de ispasire sau retributiva. e). Functia de eliminare. f). Functia de reeducare sau indreptare g). Functia de exemplaritate. Felurile pedepsei A. Dupa rolul si importanta atribuita diferitelor pedepse in sfera represiva se disting : a) pedepsele principale; b) pedepsele complementare; c) pedepsele accesorii. B. Dupa obiectul asupra caruia isi rasfrang actiunea, distingem: a) Pedeapsa cu moartea sau asa zisa pedeapsa capitala; b) Pedepsele corporale (tortura, ciuntire, bataie) c) Pedepse privative de libertate. d) Pedepse privative sau restrictive de drepturi e) Pedepsele morale f) Pedepsele pecuniare C. Dupa gradul lor de determinare, pedepsele pot fi clasificate in doua categorii: pedepse determinate absolut si pedepse relativ determinate. D. In raport cu numarul posibil de pedepse principale inscrise in aceeasi norma de drept penal se disting pedepsele unice si pedepsele multiple sau plurale, pedepse principale cumulative si pedepse principale alternative. CAPITOLUL 3 PEDEPSELE PRINCIPALE IN NOUL COD PENAL ROMAN PENTRU PERSOANELE FIZICE SECTIUNEA 1 FELURILE PEDEPSELOR PRINCIPALE Notiune. Avand in vedere impartirea infractiunilor in crime si delicte, noul Cod penal a instituit prin art.58 doua categorii distincte de pedepse principale, primele pentru crime, secundele pentru delicte. 2. Felurile pedepselor principale aplicabile persoanei fizice. Potrivit art. 58 din noul Cod penal roman, in ordine ierarhica a gravitatii lor pedepsele sunt: - pentru crime: detentiunea pe viata detentiunea severa, intre 15 si 30 de ani pentru delicte: inchisoarea stricta intre un an si 15 ani inchisoarea intre 15 zile si un an amenda sub forma zilelor amenda, intre 5 si 360 de zile, fiecare zi fiind socotita intre 100.000 si 1.000.000 lei munca in folosul comunitatii, intre 100 si 500 de ore SECTIUNEA 2 REGIMUL GENERAL DE EXECUTARE A PEDEPSELOR PRINCIPALE APLICATE PERSOANEI FIZICE A. Regimul de executare a pedepselor privative de libertate 1. Regulile generale ale executarii pedepselor principale privative de libertate. Potrivit art.60 al.1 din noul cod penal executarea pedepselor se bazeaza pe un sistem progresiv, condamnatii putand trece dintr-un sistem in altul in conditiile prevazute de legea pentru executarea pedepselor (Legea nr.294/2004). Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt prevazute in art.60 (2) Cod penal ca fiind urmatoarele : - regimul de maxima siguranta; - regimul inchis; - regimul semideschis si - regimul deschis. 2.Locul si modul de executare a pedepsei privative de libertate Potrivit art. 61(1) din noul Cod penal, executarea pedepselor privative de libertate se face, potrivit dispozitiilor legii nr.294/2004 pentru executarea pedepselor, in locuri anume destinate, denumite penitenciare. B. Regimul de executare a pedepsei detentiei pe viata si a detentiei severe Potrivit art.63 (1) din noul Cod penal, detentiunea pe viata si detentiunea severa se executa in penitenciare anume destinate sau in sectii speciale ale celorlalte penitenciare. Potrivit art. 63 (2) din noul Cod penal, regimul executarii detentiunii pe viata si detentiunii severe este regimul de maxima siguranta. Potrivit noului Cod penal pedeapsa detentiei pe viata nu se aplica pe motive de varsta inaintata a infractorului. C. Regimul de executare a pedepsei inchisorii stricte si a pedepsei inchisorii 1.Locul si modul de executare a pedepsei inchisorii stricte Potrivit art.66(1) din noul Cod penal, executarea pedepsei inchisorii stricte se face in penitenciare anume destinate. Art.66(2) din noul Cod penal fixeaza regimul executarii pedepsei inchisorii stricte . 2.Locul si modul de executare a pedepsei inchisorii In conceptia noului cod penal (art.67(1))executarea pedepsei inchisorii se face in penitenciare anume destinate, iar potrivit (art.67(2)) regimul executarii este regimul deschis , prevazut in amanunt in legea de executare a pedepselor (294/2004).
1.Continutul pedepsei amenzii sub forma zilelor-amenda In sensul art.68(1) Cod penal amenda consta in suma de bani pe care faptuitorul este condamnat sa o plateasca statului . In sistemul noului cod penal ea se aplica sub forma zilelor amenda , care presupune doua operatiuni : prima, de stabilire a unui numar de zile si a doua, a stabilirii unei anume valori pecuniare fiecarei zile , in final judecatorul inmultind cei doi termeni si determinand cuantumul amenzii (art.68(2) Cod penal). 2.Inlocuirea pedepsei amenzii sub forma zilelor-amenda Potrivit art.68(3) Cod penal, la inlocuirea zilelor-amenda se tine seama de durata zilelor - amenda neplatite. E. Regimul de executare a pedepsei muncii in folosul comunitatii Potrivit art.70(1) din noul cod penal continutul pedepsei muncii in folosul comunitatii este reglementat pe particularitati si conditii : Munca in folosul comunitatii nu poate fi dispusa insa (art.70(3)) decat cu consimtamantul inculpatului, pentru a se deosebi de fosta munca fortata de tip sovietic sau nazist. Modul de executare a acestei pedepse este reglementata amanuntit in legea pentru executarea pedepsei (294 / 2004) , materia respectiva facand parte din ramura dreptului penal executional. SECTIUNEA 3 LIBERAREA CONDITIONATA Liberarea conditionata care potrivit sistemului Codului penal din 1969 avea o organizare mai complicata instituind regimuri diferentiate condamnatilor pentru infractiuni din intentie fata de cei din culpa , sau la pedepse mai mici sau mai mari de 10 ani , beneficiaza in noul cod penal de o reglementare mai unitara , vizand prin dispozitiile inscrise in art 71(1-4) cerintele ce privesc liberarea conditionata in materia inchisorii, prin dispozitiile art. 72(1-4) cerintele relative la liberarea conditionata la pedeapsa detentiei pe viata, iar prin dispozitiile art. 73(1-4) efectele liberarii. I. Liberarea conditionata in cazul pedepsei inchisorii, a inchisorii stricte si a detentiunii severe Potrivit art.71 din noul Cod penal dupa ce a executat cel putin doua treimi din pedeapsa inchisorii ori a inchisorii stricte, sau trei patrimi din pedeapsa detentiunii severe, condamnatul care este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama de durata din pedeapsa care mai ramane de executat, de varsta, starea sanatatii, forma de vinovatie si de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei. O inovatie importanta adusa de noul cod penal este cea prevazuta de art. 71(4) in sensul ca in timpul liberarii conditionate instanta poate sa-l supuna pe inculpat si unor masuri de supraveghere di cele prevazute de art.103 Cod penal. II. Liberarea conditionata in cazul detentiunii pe viata Este reglementata de noul cod penal cu unele deosebiri , fata de reglementarea art.55 din codul anterior , in sensul inlaturarii diferentei de varsta dintre barbati (60 ani) si femei (55 ani) si posibilitatea atasarii unor masuri de supraveghere . III. Efectele liberarii conditionate si revocarea ei. Potrivit art 73(1) Cod penal, pedeapsa se considera executata daca in intervalul de timp de la liberare si pana la implinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune. SECTIUNEA 4 EXECUTAREA PEDEPSEI INTR-O INCHISOARE MILITARA In art. 74 alin. 1 Cod penal sunt prevazute conditiile de incidenta ale acestei modalitati, in sensul ca executarea pedepsei inchisorii care nu depaseste 2 ani, de catre militarii in termen, se face intr-o inchisoare militara in conditiile prevazute de lege, precum si in cazurile in care instanta judecatoreasca, tinand seama de imprejurarile cauzei si de persoana condamnatului, dispune aceasta. Potrivit art. 74 alin. 2 Cod penal, daca militarul condamnat a executat jumatate din executarea pedepsei si a dat dovezi temeinice de indreptare, partea din durata pedepsei ce a mai ramas se reduce cu o treime, iar daca s-a evidentiat in mod deosebit, reducerea poate depasi o treime, putand cuprinde chiar tot restul pedepsei. Daca in timpul executarii pedepsei militarul condamnat devine inapt serviciului, este liberat conditionat ( art. 74 alin. 3 Cod penal). Daca insa in timpul executarii pedepsei, militarul condamnat savarseste din nou o infractiune, instanta care pronunta condamnarea aplica dispozitiile art. 52, pedeapsa astfel stabilita se executa intr-un loc de detinere ( art. 74 alin. 4 Cod penal). SECTIUNEA 5 PEDEPSELE COMPLIMENTARE IN CAZUL PERSOANELOR FIZICE I. Notiune, caracterizare. Sediul reglementarii. Felurile pedepselor complimentare Pedepsele complimentare care sunt interdictive de drepturi sunt destinate sa completeze represiunea penala instituita prin pedeapsa principala indeplinind si ele functii coercitive, de reeducare si de exemplarietate, specifice sanctiunilor penale in general. Se actioneaza numai alaturat unor pedepse principale privative de libertate de o anumita gravitate. Prin aceasta pedepsele complimentare isi releva caracterul lor secundar, dependent si complimentar. Sediul reglementarii legale al pedepselor complimentare il reprezinta art. 58 alin. 5 din Codul penal care prevede ca acestea sunt : a). interzicerea unor drepturi de la 1 la 10 ani b). degradarea militara II. A. Continutul pedepsei interzicerii exercitiului unor drepturi Potrivit art.75, alin 1 din noul Cod penal, pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi consta in interzicerea unuia sau mai multor drepturi din cele prevazute strict si limitativ in aceeasi dispozitie legala. In ordinea situatiilor vizate de art. 75 din Codul penal, pot fi interzise, cu titlu de pedeapsa urmatoarele drepturi: 1. Dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice ( art. 75, lit. a din Codul penal ). 2. Dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat (art. 75,lit. b). 3. Dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii ( art. 75, lit. c din Codul penal) 4. Drepturile parintesti ( art. 75, lit. d din Codul penal ) 5. Dreptul de a fi tutore sau curator ( art. 75 lit. d din Codul penal ) B. Conditii generale de aplicare a pedepselor complimentare Conditiile de aplicare ale pedepsei complimentare a interzicerii unuia sau unora din drepturi este supusa unor reguli care rezulta din cuprinsul dispozitiilor art. 75, alin. 2,3,4 din Codul penal ). C. Executarea pedepsei interzicerii unuia sau unora din drepturi Potrivit dispozitiilor inscrise in art. 77 din noul Cod penal, executarea pedepsei interzicerii unuia sau unora din drepturi incepe dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau arestului de pedeapsa, sau dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei principale, vadindu-si caracterul complementar si sub raportul interventiei sale succesive, dupa executarea pedepsei principale pe langa care este aplicata careia ii intregeste functia represiva ulterior dar intr-o modalitate specifica. III. Degradarea militara Degradarea militara este pedeapsa complimentara ce consta in "pierderea gradului militar si a dreptului de a purta uniforma" ( art. 78, alin. 1 din Codul penal). Potrivit art. 78 alin. 2, degradarea militara se aplica obligatoriu condamnatilor militari si rezervisti, daca pedeapsa principala stabilita este detentiunea pe viata sau detentiunea severa. Potrivit art. 78 alin. 3, degradarea militara poate fi aplicata si facultativ condamnatilor militari si rezervisti pentru infractiuni savarsite cu intentie, daca pedeapsa principala stabilita este inchisoarea stricta de cel putin 5 ani si cel mult 15 ani. SECTIUNEA 6 PEDEPSELE ACCESORII
Pedepsele accesorii sunt pedepse cu caracter secundar, alaturat, accesoriu al pedepselor principale privative de libertate, care insotesc aceste pedepse si se realizeaza in timpul executarii lor, privandu-l pe condamnat de posibilitatea executarii drepturilor civice, civile sau familiale care pot forma, in parte, obiectul pedepselor complimentare. Sediul normativ al pedepsei accesorii il constituie dispozitia inscrisa in art. 79 din Codul penal care se completeaza cu dispozitiile inscrise in art. 75 din Codul penal. In acest scop, art. 79 prevede ca "pedeapsa accesorie consta in interzicerea tuturor drepturilor prevazute in art. 75"
Pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prevazute in art. 75 lit. a - c din Codul penal (art. 79 alin.1) Cat priveste insa drepturile prevazute in art.79 lit. d si e, acestea sunt supuse interdictiei numai tinandu-se seama de gravitatea infractiunii savarsite, de imprejurarile cauzei, de persoana infractorului si de interesele copilului ori a persoanei aflate sub tutela sau curatela, presupunand o dispozitie expresa a instantei de judecata prin hotararea de condamnare. CAPITOLUL 4 SANCTIUNILE APLICABILE PERSOANELOR JURIDICE SI EXECUTAREA LOR
Categoriile si limitele generale ale pedepselor care se pot aplica potrivit legislatiei noastre sunt prevazute in Cap. II al Titlului III din Noul Cod penal. Pedeapsa principala va fi unica si anume amenda de la 25 milioane ( lei vechi) la 20 miliarde ( lei vechi). Pedepsele complimentare sunt mai numeroase si de natura diferita, unele avand caracterul unor adevarate masuri de siguranta, si anume: dizolvarea persoanei juridice, suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pe o durata de le unu la 3 ani, interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice, interzicerea accesului la anumite resurse financiare, afisarea hotararii de condamnare sau difuzarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, prin presa ori mijloace de comunicare audiovizuala, precum si obligarea la publicitate negativa. II. Continutul si modul de executare a pedepselor aplicate persoanelor juridice Potrivit proiectului de modificare a actualului Cod penal (din iunie 2005) se preconizeaza urmatorul sistem: A. Continutul pedepsei amenzii, adica a sumei de bani platibila de catre persoana juridica: Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 50.000.000lei, iar maximul special al amenzii este de 6.000.000.000 lei. Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 100.000.000lei, iar maximul special al amenzii este de 9.000.000.000 lei. B. Continutul si modul de executare a pedepselor complimentare aplicate persoanei juridice Cat priveste continutul si modul de executare a pedepselor complimentare, proiectul de modificare a codului penal din 2005 precizeaza introducerea in Codul din 1969 a dispozitiilor art.71/2 si 71/8 care reglementeaza prin dispozitii distincte si in mod amanuntit atat continutul cat si modul de executare a fiecareia dintre pedepsele complimentare reglementate. Bibliografie selectiva : 1. Droit penal general, Montchrestien, Paris, pp. 248-349 2. Droit penal general et procedure penale, neuvieme édition, memento Dalloz,1982,pp. 50-51 3. Droit penal general, Dalloz, 1980, pp. 387-390 4. Droit penal, Cedam Padova, 1969 5. C. Mitrache, Drept penal roman, Partea generala, Ed. "Sansa" SRL Bucuresti, 1994, p. 203 6. Des mésures repressives aux mésures de sureté et de protection. Reflexion sur le pouvoir mystificateur de langage, Revue de Droit penal et crim. , 1977, pp. 245-279 7. V.Dongoroz,Sinteze asupra noului Cod Penal , in SCJ nr.1/1969,pp.26 si urm. 8.G.Antoniu, Contributii la studiul esentei, scopului si functiilor pedepsei", R.D.P., anV, nr.2, 1998 |
|
Politica de confidentialitate
|
Despre drept penal |
||||||||||
|
||||||||||
Stiu si altele ... |
||||||||||
|
||||||||||