StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Ajutorul de care ai nevoie. Cand ai nevoie cel mai multe de el!
DREPT

Dreptul reprezintă un ansamblu de reguli de comportare Ón relațiile sociale, al căror principal caracter este obligativitatea - la nevoie impusă - pentru toți membrii societății organizate. Aceasta categorie conţine articole şi resurse juridice de interes, referate, legislaţie, răspunsuri juridice, teste de Drept.

StiuCum Home » DREPT » dreptul bunurilor
Trimite articolul prin email Diverse regimuri domeniale reglementate prin legi speciale : Dreptul bunurilor Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Diverse regimuri domeniale reglementate prin legi speciale



DIVERSE REGIMURI DOMENIALE REGLEMENTATE PRIN LEGI SPECIALE

In literatura de specialitate a existat preocuparea ca, pe langa abordarea generala a domeniului public, sa fie studiate si regimurile domeniale speciale aplicabile diferitelor categorii de bunuri care formeaza domeniul public.

In doctrina civila, aceste aspecte au fost prezentate fie ca regimuri juridice speciale ale unor categorii de bunuri1, fie ca limitari ale dreptului de proprietate privata2.




in doctrina administrativa3 s-a sustinut si s-a argumentat cu suficient temei ca prin notiunea de domeniu public trebuie sa se inteleaga nu numai bunurile publice, ci si bunurile private care, alaturi de bunurile publice, prin natura sau prin dispozitia expresa a legii, trebuie pastrate si transmise generatiilor viitoare, reprezentand valori destinate a fi folosite in interes public si sunt supuse unui regim de drept administrativ, respectiv unui regim mixt, in care regimul de putere este determinant, fiind in proprietatea sau, dupa caz, in paza persoanelor juridice de drept public.

De aceea, consideram ca, intr-adevar, exista unele categorii de bunuri proprietate privata, care sunt supuse unor reguli domeniale exorbitante in raport cu regimul juridic de drept comun, specific bunurilor apartinand domeniului privat, asa cum vom vedea in exemplele prezentate in cele ce urmeaza.

l. Reguli domeniale privind folosirea terenurilor care formeaza fondul funciar al Romaniei si amplasarea constructiilor pe aceste terenuri

Legea nr.18/19914 face o distinctie clara intre terenurile care fac parte din domeniul public si cele care constituie domeniul privat, dar foloseste notiunea generala de fond funciar, care include atat terenurile domeniului public, cat si pe cele ale domeniului privat, iar astfel, regulile domeniale sunt aplicabile tuturor detinatorilor de terenuri apartinand fondului funciar.

Astfel, art.74 din legea republicata consacra obligatia tuturor detinatorilor de terenuri de a asigura cultivarea acestora si protectia solului.

De asemenea, art.7 din lege a prevazut obligatia de principiu a evidentei cadastrale a terenurilor apartinand fondului funciar, iar Legea nr.7/19965 a reglementat obligatia generala de inregistrare cadastrala si evidenta imobiliara pentru toate terenurile apartinand fondului funciar.

in ceea ce priveste amplasarea 141i87b constructiilor pe terenurile apartinand fondului funciar, Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul6 a instituit regula ca orice fel de constructie se amplaseaza in intravilanul localitatii. Fac exceptie: constructiile care deservesc activitatile agricole, constructiile cu destinatie utilitara, caile ferate, soselele de importanta deosebita, liniile electrice de inalta tensiune, conductele magistrale, lucrarile de gospodarire a apelor etc., situatii in care dezafectarea si ocuparea terenurilor se fac dupa reguli speciale.

2. Reguli domeniale privind caile terestre nationale de comunicatii

Potrivit anexei la Legea nr.213/1998, apartin domeniului public al statului drumurile nationale (autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene, principale, secundare), in timp ce drumurile judetene apartin domeniului public judetean, iar drumurile comunale, vicinale si strazile apartin domeniului public local al comunelor, oraselor si municipiilor, dupa caz.

Potrivit prevederilor generale ale O.G. nr.43/1997, republicata7, din punct de vedere al destinatiei lor, drumurile se impart in:

- drumuri publice - obiective de utilitate publica destinate circulatiei rutiere, in scopul satisfacerii cerintelor de transport unitar ale economiei nationale, ale populatiei si de aparare a tarii. Acestea sunt proprietate publica;

- drumuri de utilitate privata - destinate satisfacerii cerintelor proprii de transport rutier in activitatile economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale si altele asemenea, de acces in incinte, ca si cele din interiorul acestora, precum si cele pentru organizarile de santier; ele sunt administrate de persoanele fizice sau juridice care le au in proprietate sau in administrare.

Regimul domenial al drumurilor publice vizeaza administrarea drumurilor, proiectarea si executia drumurilor, exploatarea acestora, amplasarea de constructii si instalatii in zona drumurilor etc.

Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din

Q

Romania este persoana juridica de interes strategic national, care functioneaza sub autoritatea Ministerului Transporturilor, desfasurand in principal activitati de interes public national in domeniul administrarii drumurilor nationale si autostrazilor.

O.U.G. nr. 12/1998 arata ca transportul feroviar poate fi public sau in interes propriu, precizand ca transportul feroviar public constituie, prin natura sa, un sector strategic de interes national, reprezinta un serviciu public esential pentru societate, contribuie la libera circulatie, la rezolvarea unor interese majore ale economiei, la deplasarea persoanelor, marfurilor si a altor bunuri, in interiorul tarii si in trafic international, cu un grad inalt de siguranta, in conditii ecologice, eficiente, si indeplineste sarcini specifice pentru nevoile de aparare a tarii, potrivit legii.

Acest act normativ nu foloseste notiunea de cale de comunicatie, ci pe aceea de infrastructura feroviara, care poate fi publica sau privata.

Astfel, infrastructura feroviara publica se compune din:

liniile ferate de circulatie, terenul aferent pe care sunt construite, precum si terenurile situate de o parte si de alta a axei caii ferate, care constituie zona de siguranta a infrastructurii feroviare;



podurile, tunelurile, viaductele si alte lucrari de arta, care au legatura cu liniile ferate deschise circulatiei publice, precum si terenurile aferente acestora;

lucrarile geotehnice de protectie si de consolidare, plantatiile de protectie a liniilor ferate si terenurile aferente pe care sunt amplasate;

- instalatiile fixe de siguranta si de conducere operativa a circulatiei feroviare;

- triajele de retea ale caii ferate si terenurile aferente acestora;

- alte instalatii si cladiri aferente infrastructurii feroviare. Ministerul Transporturilor, in calitate de organ de specialitate al

administratiei guvernamentale, este autoritatea de stat in domeniul transpor≠turilor feroviare, care asigura dezvoltarea si siguranta acestui serviciu public.

De mentionat ca regulile regimului domenial sunt aplicabile nu numai infrastructurii feroviare publice, dar si infrastructurii feroviare aflate in proprietate privata.

3. Regimul domenial al frontierei de stat a Romaniei

Frontiera de stat a Romaniei este definita de art.2 alin.(l) din O.U.G. nr.105/200110, potrivit caruia frontiera de stat a Romaniei delimiteaza teritoriul statului roman de teritoriul fiecaruia dintre statele vecine si marea teritoriala a Romaniei de zona contigua. In plan vertical, frontiera de stat delimiteaza spatiul aerian si subsolul statului roman de spatiul aerian si subsolul fiecaruia dintre statele vecine.

Frontiera de stat se stabileste prin lege, in conformitate cu prevederile tratatelor internationale, conventiilor sau intelegerilor incheiate de statul roman cu statele vecine.

Pentru asigurarea executarii pazei si controlului trecerii frontierei de stat se constituie zona de frontiera, care cuprinde teritoriul aflat pe o adancime de 30 km fata de frontiera de stat si tarmul Marii Negre, catre interior.

Regimul juridic al frontierei de stat cuprinde totalitatea normelor prevazute de legislatia interna care privesc frontiera de stat si desfasurarea diferitelor activitati in zona de frontiera, in zona aeroporturilor si porturilor deschise traficului international, asigurarea respectarii regimului juridic revenind autoritatilor care au atributii privind controlul de trecere a frontierei de stat si autoritatilor administratiei publice locale.

Seful punctului de trecere este politist de frontiera si coordoneaza intreaga activitate din punctul de trecere; acesta, impreuna cu sefii unitatilor tuturor autoritatilor care au, potrivit legii, competente de control privind trecerea frontierei de stat, organizeaza modul de desfasurare a activitatii echipelor de control, ceea ce demonstreaza ca regimul juridic aplicabil frontierei de stat este un regim de putere, adica un regim de drept public.

Culoarul de frontiera si fasia de protectie a frontierei de stat fac parte din domeniul public al statului si se administreaza de catre autoritatile administratiei publice locale, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului.

Culoarul de frontiera si fasia de protectie se constituie pentru protectia frontierei de stat si a semnelor de frontiera.

Culoarul de frontiera si latimea acestuia se convin de statul roman cu fiecare dintre statele vecine astfel incat sa se asigure vizibilitatea si protectia semnelor de frontiera.

Fasia de protectie a frontierei de stat se stabileste de la linia de frontiera catre interior si are o latime de 20 metri.

Zona de frontiera cuprinde teritoriul aflat pe o adancime de 30 km fata de frontiera de stat si tarmul Marii Negre, catre interior, iar in judetele din interiorul tarii unde functioneaza aeroporturi si porturi deschise traficului international, suprafata aeroportului sau a portului cu platformele, imobilele si instalatiile aferente reprezinta zona supusa regimului de control al politiei de frontiera.

Regimul juridic al zonei de frontiera prevede restrangerea exercitarii unor drepturi.

Astfel, accesul persoanelor in fasia de protectie a frontierei de stat pana la culoarul de frontiera sau malul apelor, dupa caz, este permis in baza documentelor de identitate, cu aprobarea administratiei publice locale si cu avizul sefului formatiunii locale a politiei de frontiera.

De asemenea, accesul persoanelor pentru efectuarea unor activitati dincolo de fasia de protectie a frontierei de stat, in situatia in care aceasta se constituie mai in adancime, precum si in insulele si ostroavele apartinand statului roman, situate in apele de frontiera, este permis numai prin locurile si in conditiile stabilite de administratia publica locala si cu avizul sefului formatiunii locale a politiei de frontiera.

In cazul unor situatii deosebite, pe timpul unor actiuni ale politiei de frontiera, se pot opri temporar accesul si desfasurarea unor activitati in apropierea frontierei de stat in afara localitatilor. Aceste masuri vor fi aduse la cunostinta autoritatilor administratiei publice locale si populatiei in timp util.

in zona de frontiera si in punctele de trecere a frontierei, accesul, circulatia si alte activitati sunt reglementate riguros, cu restrictii si conditii specifice regimului domenial.



4. Regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice exclusive ale Romaniei

Apele maritime interioare, marea teritoriala, zona contigua si zona economica exclusiva ale Romaniei au un regim juridic reglementat prin Legea nr. 17/1990', in conformitate cu dispozitiile Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii12.

Marea teritoriala a Romaniei cuprinde fasia de mare adiacenta tarmului ori, dupa caz, apelor maritime interioare, avand latimea de 12 mile marine (22.224 m), masurata de la liniile de baza., care se delimiteaza de marea teritoriala a statelor vecine prin intelegeri cu fiecare dintre aceste state, in conformitate cu principiile si normele dreptului international.

Apele maritime interioare ale Romaniei sunt suprafetele de apa situate intre tarmul marii si limitele de baza ale marii teritoriale.

Zona contigua a Romaniei este fasia de mare adiacenta marii teritoriale care se intinde spre largul marii pana la distanta de 24 mile marine, masurata de la liniile de baza stabilite in art.2 din Legea nr. 17/1990.

Zona economica exclusiva a Romaniei este instituita in spatiul marin al tarmului romanesc la Marea Neagra, situat dincolo de limita apelor marii teritoriale si adiacent acestora, in care Romania isi exercita drepturi suverane si jurisdictia asupra resurselor naturale ale fundului marii, subsolului acestuia si coloanei de apa de deasupra, precum si in ceea ce priveste diferitele activitati legate de explorarea, exploatarea, protectia, conservarea mediului si gestionarea acestora.

Delimitarea zonei economice exclusive se face in conformitate cu principiile general recunoscute de dreptul international si cu respectarea legislatiei romane, prin aplicarea, in functie de circumstantele specifice din fiecare sector de delimitat, a principiilor si criteriilor de delimitare general recunoscute, astfel incat sa se ajunga la o solutie echitabila, latimea maxima putand fi de 200 mile marine masurate de la liniile de baza ale marii teritoriale.

Legea nr. 17/1990 reglementeaza un regim juridic strict aplicabil navelor straine care incalca legea romana, precum si pentru prevenirea, aducerea si mentinerea sub control a poluarii mediului marin legata de activitatile din apele interioare, din marea teritoriala, din zona economica exclusiva si din atmosfera de deasupra acestora, fiind prevazute operatiuni si masuri care pot si trebuie sa fie executate de organele competente din cadrul ministerelor de resort.

Toate acestea constituie prerogative specifice regimului juridic de drept public aplicabil marii teritoriale ca bun al domeniului public, potrivit art.136 alin.(3) din Constitutie, republicata.

Regimul juridic al Dunarii

in conformitate cu prevederile art.136 alin.(3) din Constitutie, republicata, Dunarea, ca si celelalte ape cu potential energetic, face obiectul domeniului public de interes national, dar, fiind un fluviu european, are un regim juridic stabilit prin Conventia privind regimul navigatiei pe Dunare, semnata la Belgrad la 18 august 1948, impreuna cu cele doua anexe si protocolul aditional13.

De asemenea, sunt aplicabile prevederile generale ale Acordului European privind marile cai navigabile de importanta internationala (A.G.N.), adoptat la Geneva la 19 ianuarie 199614.

Deci, regimul juridic national aplicabil Dunarii ca bun apartinand domeniului public de interes national este completat si limitat in acelasi timp, de regimul juridic stabilit prin cele doua tratate internationale ratificate de Romania, ca tara dunareana.

Comisia Dunarii este formata din reprezentantii tarilor dunarene care are competenta asupra Dunarii navigabile de la Ulm la Marea Neagra, urmand bratul Sulina si Canalul Sulina.

Regimul juridic al spatiului aerian al Romaniei

Spatiul aerian, potrivit art.136 alin.(3) din Constitutie, republicata, si pct.2 din anexa la Legea nr.213/1998, face parte din domeniul public al statului, reprezentand coloana de aer situata deasupra teritoriului de suveranitate al Romaniei, pana la limita inferioara a spatiului extraatmosferic.

Activitatea aeronautica civila pe teritoriul si in spatiul aerian national este reglementata prin Codul aerian15, precum si in conformitate cu prevederile Conventiei privind aviatia civila internationala, semnata la Chicago, ale altor conventii si acorduri la care Romania este parte.

in scopul asigurarii sigurantei zborului, Ministerul Transporturilor impreuna cu autoritatile administratiei publice locale si cu avizul ministerelor interesate stabilesc zonele supuse servitutilor de aeronautica civila aferente aerodromurilor si amplasarii echipamentelor de protectie a navigatiei aeriene.

in aceste zone care sunt supuse servitutilor aeronautice, nu pot fi construite si amplasate nici un fel de constructii, instalatii si echipamente noi fara avizul Ministerului Transporturilor.

Toate aceste reguli si restrictionari sunt componente ale regimului domenial, care vizeaza atat spatiul aerian ca domeniu public, cat si servitutile acestuia.

Ministerul Transporturilor, in calitate de organ de specialitate al administratiei guvernamentale si de autoritate de stat in domeniul aviatiei civile, asigura, direct sau prin delegare de competenta, si desemnarea unor organisme tehnice specializate - institutii publice sau operatori economici -, elaborarea si punerea in aplicare a reglementarilor specifice, supervizarea sigurantei zborului, certificarea agentilor aeronautici civili, a personalului aeronautic civil si a tehnicii aeronautice, avizarea lucrarilor efectuate in zonele supuse servitutilor de aeronautica civila, inspectia de siguranta a zborului, investigarea tehnica a incidentelor si accidentelor in domeniul aviatiei civile, precum si inspectia si controlul de securitate aeronautica.



7. Regimul domenial al patrimoniului cultural national

Domeniul cultural este reglementat in prezent prin Legea nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national16 si prin Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice17.

Patrimoniul cultural national este format din:

- bunuri cu valoare exceptionala, istorica, arheologica, documentara, etnografica, artistica, stiintifica si tehnica, literara, cinematografica, numismatica, filatelica, heraldica, bibliofila, cartografica si epigrafica, reprezentand marturii materiale ale evolutiei mediului natural si ale relatiilor omului cu acesta, ale potentialului creator uman si ale contributiei romanesti la civilizatia universala;

- bunuri culturale ce fac parte din colectiile publice care figureaza in inventarele muzeelor, arhivelor si fondurilor bibliotecilor;

- bunuri culturale care fac parte din inventarele cultelor religioase si ale institutiilor ecleziastice.

Statul garanteaza proprietatea, dar dreptul de proprietate si alte drepturi reale vor putea fi exercitate de catre titularii lor numai in conditiile legii, care impune un regim special privind clasarea bunurilor si evidenta acestora, depozitarea si securitatea bunurilor, conservarea si restaurarea lor, circulatia acestora.

De mentionat ca vanzarea bunurilor culturale clasate in tezaur se poate realiza numai in conditiile exercitarii dreptului de preemtiune din partea statului roman, prin Ministerul Culturii si Cultelor, iar nerespectarea acestei conditii atrage nulitatea absoluta a vanzarii.

Pe langa Ministerul Culturii si Cultelor functioneaza Comisia Nationala a Muzeelor si Colectiilor, ca organism stiintific consultativ de avizare in domeniu, avand atributiile enumerate la art.53 din Legea nr. 182/2000. Ordinul prin care se realizeaza clasarea, declasarea sau trecerea dintr-o categorie in alta a bunurilor culturale poate fi contestat, iar solutia data de Ministerul Culturii si Cultelor poate fi atacata la instanta de contencios administrativ.

In sensul Legii nr.422/2001, monumentele istorice sunt bunuri imobile, constructii si terenuri situate pe teritoriul Romaniei sau in afara granitelor, proprietati ale statului roman, semnificative pentru istoria, cultura si civilizatia nationala si universala, care fac parte din patrimoniul cultural national si sunt protejate prin lege.

Monumentele istorice apartin fie domeniului public sau privat al statului, al judetelor, oraselor sau comunelor, fie sunt proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice.

Monumentele istorice proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile; aceste monumente istorice pot fi date in administrare institutiilor publice, pot fi concesionate pentru maximum 49 de ani sau inchiriate, in conditiile legii, cu avizul, dupa caz, al Ministerului Culturii si Cultelor, respectiv al directiilor pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national judetene, respectiv, a municipiului Bucuresti.

Monumentele istorice apartinand domeniului privat pot face obiectul circuitului civil in conditiile stabilite prin prezenta lege.

instrainarea monumentelor istorice aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat se poate face numai in conditiile exercitarii dreptului de preemtiune al statului roman prin Ministerul Culturii si Cultelor, sub sanctiunea nulitatii absolute a vanzarii.

Regimul domenial al acestor bunuri se refera nu numai la circulatia celor care apartin domeniului privat, dar se refera si la masuri de clasare si evidenta, de conservare si protectie, indiferent daca acestea se gasesc in domeniile public sau privat.

Clasarea reprezinta o procedura prin care unui imobil i se confera regimul de monument istoric, lista fiind elaborata de Oficiul National al Monumentelor Istorice, avizata de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice si aprobata de ministrul culturii si cultelor.

Oficiul National al Monumentelor Istorice este o institutie publica cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, organizata prin hotarare a Guvernului.

Comisia Nationala a Monumentelor Istorice este un organism stiintific, consultativ si de avizare care functioneaza pe langa Ministerul Culturii si Cultelor, formata din personalitati si specialisti atestati in domeniul protejarii si punerii in valoare a monumentelor istorice.

Ordinul de clasare poate fi contestat la Ministerul Culturii si Cultelor, iar solutia data poate fi atacata la instanta de contencios administrativ, in conditiile legii.








Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre dreptul bunurilor







































CAUTA IN SITE
Termeni de cautare