Aspecte privind eficienta economica in domeniul turismului

ASPECTE PRIVIND EFICIENtA ECONOMICa IN DOMENIUL TURISMULUI

Eficienta activitatii de cazare

Cazarea ocupa in actuala structura a prestatiei turistice cel mai important loc, cu o pondere de circa 40%. Alaturi de aceasta, cazarea are numeroase implicatii asupra celorlante elemente ale produsului turistic constituindu-se ca suport material al desfasurarii activitatii turistice. Ca atare, calitatea si eficienta acestui serviciu se doreste hotaratoare pentru determinarea rezultatelor intregii activitati turistice.

Eficienta serviciului de cazare poate fi apreciata si evaluata prin intermediul criteriilor si indicatorilor generali, precum si pe baza unor elemente ce tin de specificul acestei activitati. Astfel, se opereaza cu indicatori de efort ca: numarul mediu al personalului, valoarea medie a activelor fixe, cheltuielile activitatii de cazare, capacitatea disponibila exprimata in locuri-zile etc., si indicatori de efect: incasari din prestatii hoteliere, incasari din prestatii suplimentare (veniturile), profitul etc.

Veniturile sunt date de marimea incasarilor din prestatiile hoteliere, aflandu-se in corelatie directa cu volumul activitatii exprimat prin numarul turistilor, cu calitatea serviciilor (surprinsa prin categoria de confort a unitatii de cazare si nivelul tarifelor), cu gama prestatiilor suplimentare oferite (inchirieri, curatirea hainelor, servicii speciale etc).

Cheltuielile reflecta, prin continutul si structura lor, specificul activitatii: cheltuielile cu salariile reprezinta aproximativ 40% din totalul cheltuielilor, cheltuielile cu chiriile la mijloacele de cazare detin 10-15%, cheltuielile generale aproximativ 10%, cheltuielile de intretinere 5%, amortizarile 5% etc., in timp ce cheltuielile cu transportul, depozitarea lipsesc sau sunt neinsemnate ca pondere.

In activitatea hoteliera propriu-zisa (numai servicii de cazare) cheltuielile reprezinta 60-69% din volumul incasarilor, ceea ce se reflecta intr-o rata a rentabilitatii (36-40%). Fata de acest nivel mediu exista abateri semnificative determinate de categoria de confort, ocuparea cu turisti romani sau straini, amplasarea unitatii intr-o zona de mare circulatie turistica sau dimpotriva.

In sistemul indicatorilor de eficienta a activitatii de cazare, cei mai utilizati in practica economica sunt:

1). Productivitatea muncii (W), exprimata valoric (W_V) prin raportarea volumului incasarilor (I) la numarul personalului (N_p), sau fizic (W_f) prin raportarea numarului de innoptari anual (N) la numarul personalului:

2). Incasarea medie pe unitatea de prestatie (i_m) este un indicator specific acestei activitati, rezultat prin raportarea incasarilor la capacitatea de cazare, exprimata in locuri sau locuri-zile:

3). Cheltuielile medii pe unitatea de prestatie (c_m), reprezinta un indicator specific ce reflecta consumul de resurse pe loc sau loc-zi.

3 ). Nivelul relativ al costurilor (n) exprima cheltuielile la 100 (1000) lei CA.

4). Rata rentabilitatii (r) este unul dintre indicatorii sintetici de eficienta. In functie de baza de raportare, rata rentabilitatii pate fi:

rata rentabilitatii comerciale:

rata rentabilitatii economice:

rata rentabilitatii financiare:

5). Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare (Cuc) este un indicator important de apreciere a eficientei cazarii. El se calculeaza ca raport intre capacitatea de cazare efectiv utilizata intr-o perioada data (numarul de innoptari sau numarul de zile-turist) Nzt si capacitatea maxima posibila, teoretica Cm ( Numar locuri x 365 zile, 90 zile, 120 zile. in functie de perioada de functionare a unitatii):

Eficienta activitatii de alimentatie publica

Eficienta activitatii de alimentatie publica se poate aprecia atat cu ajutorul unui indicator sintetic (rata rentabilitatii), cat si prin intermediul unor elemente ce tin de specificul acestui serviciu. Ca indicatori ai eforturilor putem utiliza: volumul cheltuielilor totale, volumul cheltuielilor de circulatie, numarul mediu al personalului operativ, fondul de salarii etc., iar ca indicatori ce reflecta efectele: volumul desfacerilor de marfuri prin unitatile de alimentatie publica, productia culinara, profitul etc.

Cheltuielile in alimentatia publica au un continut complex determinat de varietatea proceselor din acest domeniu. Intre principalele elemente se remarca: cheltuielile cu salariile (60%), cheltuielile cu reparatiile si intretinerea unitatii (15%), cheltuielile cu transportul, depozitarea si pregatirea desfacerii marfurilor (15%), cheltuielile speciale de servire (scobitori, servetele etc.).

Rata profitului in alimentatia publica este in medie de 15%, mai mic decat in activitatea de cazare, dar mai mare de cat cel inregistrat in comertul cu amanuntul.

Cei mai semnificativi indicatori de eficienta sunt:

1). Productivitatea muncii (W), exprimata valoric prin raportul volumului desfacerilor de marfuri (D) la numarul personalului (Np):

2). Valoarea desfacerilor pe loc la masa:

3). Incasarea medie pe consumator:

4) Afluxul de consumatori la masa:

5) Numarul consumatorilor ce revin unui lucrator operativ:

6). Profitul mediu pe lucrator:

7). Rata rentabilitatii calculata in mai multe variante

Trebuie mentionat ca acesti indicatori se calculeaza si servesc determinarii eficientei activitatii de alimentatie publica indiferent ca este privita ca un serviciu de sine- statator, adresandu-se consumatorilor rezidenti sau in calitate de componenta a prestatiei turistice.

Eficienta activitatii de transport turistic

Componenta a prestatiei turistice, transporturile influenteaza prin calitatea lor, rezultatele intregii activitati turistice.

Mijloacele de transport utilizate in turism se afla fie in administrarea Ministerului Turismului (este vorba de mijloacele rutiere - autocare, microbuze, autoturisme) sau a fiecarei unitati prestatoare de servicii turistice (parcul propriu), fie in administrarea altor sisteme economice, in acest caz exploatarea realizandu-se prin intermediul inchirierilor.

Sistemul de indicatori, evidenta lor si mai ales determinarea se diferentiaza pe forme de exploatare.

In cazul parcului propriu, se utilizeaza urmatorii indicatori:

1). Coeficientul de utilizare a parcului (C_up) determinat ca raport procentual intre numarul zile-active-masina (Z_a) si numarul zile -calendaristice-masina (Z_c):

Precizam ca numarul de zile-calendaristice-masina se stabileste ca diferenta intre numarul de zile -calendaristice ale perioadei (luna, an) si numarul de zile destinate reparatiilor, reviziilor etc.

2). Coeficientul de utilizare a capacitatii de transport (C_up) se determina ca raport procentual intre numarul de calatori/km (C_km) ce exprima capacitatea efectiv folosita si numarul de locuri-km (L_km) ca expresie a capacitatii teoretice:

3). Parcursul mediu zilnic (P_mz) se calculeaza ca raport intre parcursul total (P_t) efectuat intr-o perioada de toate mijloacele de transport ale parcului si numarul masini-zile in activitate (M_za):

.

In cazul mijloacelor destinate inchirierii (autoturisme in sistemul "rent - a - car") pe langa indicatorii mentionati se mai urmareste si:

1). Incasarea medie pe automobil, pe zi-masina-inventar (in valuta sau in lei);

2). Cursul de revenire, calculat ca raport intre tariful intern, in lei (in care intra cheltuieli cu uzura masinii, salariile personalului, combustibil, reparatii, intretinere) si incasarea valutara din inchirieri sau din schimbul valutar necesar obtinerii sumei in lei pentru achitarea serviciului;

3) Pentru mijloacele de transport inchiriate de la alte organisme sau societati comerciale, masurarea eficientei se asigura prin intermediul indicatorilor comuni: coeficient de utilizare a capacitatii, numar turisti transportati, numar curse efectuate, platile si incasarile, cursul de revenire, in situatia incheierii de la firme (companii) straine.

Particularitati apar in cazul exploatarii vaselor sau garniturilor feroviare in sistem charter. In aceste conditii, organizatorul de turism plateste tarif global de inchiriere, indiferent de modul si indicele de folosire. Ca urmare, realizarea unei eficiente cat mai ridicate inseamna utilizarea capacitatii cat mai aproape de nivelul ei maxim.