StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Conferinta natiunilor unite pentru comert si dezvoltare (unctad)
Trimite articolul prin email Trimite articolul la prietenii tai din lista ta de yahoo messenger Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Pozitia si propunerile formulate de romania in cadrul u.n.c.t.a.d.



Romania a militat activ pentru convocarea unei conferinte mondiale care sa dezbata problemele comertului si ale dezvoltarii economice si sa promoze astfel de masuri care sa contribuie efectiv la largirea cooperarii internationale si la impulsionarea dezvoltarii economice a tuturor statelor lumii. Ca tara in curs de dezvoltare, Romania a promovat pe international initiati care raspund dezideratelor si intereselor majore ale tarilor lumii a treia, a sprijinit pozitia acestora fata de principalele probleme abordate in cadrul sesiunilor UNCTAD.
Daca la primele sesiuni ale UNCTAD, Romania si-a prezentat in mod independent initiatile si propunerile, nefiind inc



adrata in vreun grup de state, la ultimele sesiuni ale UNCTAD, participand ca membra cu drepturi depline in cadrul "Grupului celor 77", si-a inscris o buna parte din initiatile si propunerile sale in documentele adoptate de acest grup la reuniunile premergatoare sesiunilor UNCTAD, initiati si propuneri care au fost apoi subliniate pe larg in cuvantarilor sefilor delegatiilor tarii noastre la sesiunile respecti .
In cele ce urmeaza, ne vom referi numai la pozitia si propunerile Romaniei la cea de a Vi-a si a Vll-a sesiune a UNCTAD de la Belgrad (1983) si respectiv de la Geneva (1987).


Pozitia si propunerile Romaniei la UNCTAD VI
Pornind de la situatia economica si politica actuala, Romania, impreuna cu celelalte tari membre ale "Grupului celor 77", care au adoptat "Platforma de la Buenos Aires" (martie-aprilie 1983), a considerat ca UNCTAD VI aa sarcina sasi concentreze eforturile in directia formularii unor solutii care sa imbine masurile pe termen scurt - in cadrul unui program imediat de actiune - cu masurile pe termen lung, de transformare a sistemului economic international in scopul asezarii lui pe principii noi, echiile, care sa duca la solutii bazate pe egalitate, echitate si avantaj reciproc intre toate statele lumii. In acest context, Romania a formulat urmatoarele propuneri la cea de a Vi-a sesiune a UNCTAD, care si-a desfasurat lucrarile in iunie-iulie 1983 la Belgrad:
a) Promovarea larga a colabararii mondiale prin reglementarea situatiei in comertul international pentru ca aceasta sa devina un adevarat instrument eficient al cresterii economice. Pentru realizarea acestui obiectiv, dupa opinia Romaniei, era necesar sa se ia urmatoarele masuri:
- sa se puna capat practicilor si masurilor protectioniste care afecteaza schimburile comerciale internationale si sa se actioneze cu mai multa fermitate pentru instaurarea unui comert liber si echiil;
- tarile dezvoltate sa se angajeze sa nu introduca noi masuri restricti care ar afecta interesele comerciale, in primul rand, ale tarilor in curs de dezvoltare;
- de asemenea, aceste tari sa efectueze restructurarile si adaptarile necesare pentru a facilita intr-o mai mare masura exporturile de produse manufacturate ale tarilor in curs de dezvoltare pe pietele tarilor dezvoltate si sa imbunatateasca sistemul generalizat de preferinte vamale nereciproce si nediscriminatorii in favoarea tarilor in curs de dezvoltare;
b) Solutionarea problemei materiilor prime in spiritul rendicarilor formulate de tarile in curs de dezvoltare. In derea rezolvarii acestei probleme era necesar sa se aplice in practica masuri concrete si eficiente menite sa asigure raporturi corespunzatoare intre preturile produselor de baza si cele ale produselor manufacturate. in acest context, comercializarea produselor de baza trebuia sa se faca la preturi remunertorii pentru producatori si echiile pentru consumatori. Numai in acest mod ar fi putut sa fie oprit procesul de inrautatire a raportului de schimb pentru tarile in curs de dezvoltare, cu efecte negati asupra economiei acestora.
c) Connirea unor programe speciale de ajutorare a tarilor in curs de dezvoltare in domeniul agriculturii, al industriei, al transporturilor si in alte domenii, care sa asigure conditiile necesare pentru o mai buna valorificare a resurselor materiale si umane de care dispun aceste tari. Elaborarea si aplicarea unor asemenea programe ar fi putut sprijini tarile in curs de dezvoltare sa atinga un nil rezonabil al cresterii lor economice si, prin aceasta, ar fi putut stimula relansarea economica si in tarile dezvoltate.
d) Asigurarea unui transfer substantial de tehnologii moderne catre tarile in curs de dezvoltare in conditii avantajoase, care sa corespunda nevoilor de dezvoltare si conditiilor specifice din aceste tari. Pentru realizarea acestui deziderat se impune urgentarea connirii unui cadru institutional de principii si reguli care sa garanteze transferul international de tehnologie in favoarea tarilor in curs de dezvoltare.
e) Sprijinirea formarii de cadre nationale in tarile in curs de dezvoltare si evitarea consecintelor deosebit de negati pe care le are procesul de racolare de cadre calificate din aceste tari asupra economiei acestora.
f) Sprijinirea dezvoltarii cooperarii economice intre tarile in curs de dezvoltare. Programele pe termen lung, pe termen scurt si mediu, adoptate de "Grupul celor 77" la sesiunile precedente, programe la care si-a adus contributia si Romania, ofereau un cadru corespunnzator de actiune pentru ca tarile in curs de dezvoltare sa-si poata rezolva cu forte proprii unele probleme ale asigurarii progresului lor economico-social.
Pentru realizarea acestor programe de cooperare economica intre tarile in curs de dezvoltare este necesara reafirmarea si intarirea angajamentului tarilor dezvoltate de a acorda sprijinul necesar, prin intermediul UNCTAD sau prin intermediul ONU si institutiilor sale specializate, pentru ca tarile in curs de dezvoltare sa puna cat mai bine in valoare potentialul lor economic.
g) Sporirea substantiala a fondurilor alocate pentru sprijinirea tarilor in curs de dezvoltare. Relansarea activitatii economice in tarile in curs de dezvoltare si accelerarea acestui proces impunea, pe langa efortul propriu al acestor tari, masuri de sporire a asistentei financiare internationale, astfel incat in urmatorii 3-4 ani sa se puna la dispozitia acestora un volum anual de resurse financiare suplimentare de cea 60 miliarde dolari. (Ulterior s-a apreciat ca volumul anual real de resurse financiare necesare pentru accelerarea dezvoltarii acestor tari trebuie sa fie cu mult mai mare).
h) Solutionarea problemei datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare. In conceptia Romaniei, solutionarea acestei probleme reclama anularea datoriilor tarilor celor mari sarace (cu un nit pe locuitor de pana la 500-600 dolari), reducerea si reesalonarea datoriilor celorlalte tari in curs de dezvoltare, fara dobanda sau cu dobanzi mici, pe o perioada lunga de timp, reducerea urmand sa se faca proportional cu nitul national pe locuitor al acestor tari. in acest context, era necesara silirea unor principii si proceduri acceptate pe international care sa stea la baza discutiilor si negocierilor dintre tarile debitoare si cele creditoare.I) Connirea de modalitati practice pentru reducerea si silizarea dobanzilor la niluri rezonabile si pentru asigurarea accesului tarilor in curs de dezv


oltare la creditele internationale in conditii preferentiale. Dupa opinia Romaniei, pentru tarile in curs de dezvoltare, dobanzile nu ar fi trebuit sa depaseasca 5%, iar pentru tarile cele mai sarace, creditele ar fi trebuit sa fie acordate cu dobanzi de 2-3% sau fara dobanda. Cat priste dobanzile platite peste aceste limite, ele ar fi trebuit sa fie considerate ca o restituire a datoriilor. Numai astfel creditul international ar fi putut juca un rol pozitiv in facilitarea schimburilor comerciale internationale, a institiilor producti si, in general, in activitatea economica.
j) Trecerea hotarata la reducerea cheltuielilor militare, al caror nil constituia unul din principalii factori de agravare a situatiei economice mondiale. Dupa opinia Romaniei, inceperea unui proces real de dezarmare, menit sa opreasca tendinta de crestere accelerata a cheltuielilor militare si sa determine o reducere substantiala a acestora, ar deschide perspecti noi nu numai pentru asigurarea pacii mondiale, dar ar permite in acelasi timp reconrsiunea in scopuri pasnice a fondurilor astfel eliberate. Cu mai multi ani in urma, Romania a propus reducerea cheltuielilor militare pana in anul 1985 cu 10-l5%, urmand ca o parte din fondurile astfel economisite sa fie folosite pentru dezvoltarea economica a tarilor care efectueaza aceste reduceri, iar cealalta parte, pentru asistenta tarilor in curs de dezvoltare. Se pare ca acest deziderat va incepe sa se infaptuiasca in practica ca urmare a acordurilor semnate la sfarsitul anului 1990 in cadrul Conferintei pentru Securitate si Cooperare din Europa.
Cat priste rolul ONU si al UNCTAD pentru solutionarea problemelor inscrise pe ordinea de zi a celei de a sasea sesiuni a Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare, Romania a formulat urmatoarele propuneri:
- perfectionarea O.N.U. si cresterea rolului acesteia in viata internationala; ONU trebuie sa joace un rol mai activ in stimularea cooperarii dintre state pe economic, tehnico-stiintific, in formarea de cadre etc, precum si in instaurarea unei noi ordini economice internationale; pe aceasta linie, de o mare insemnatate ar fi lansarea negocierilor globale din cadrul ONU in domeniul materiilor prime, energiei, comertului international, sistemului monetar-financiar;
- intarirea mecanismului de consultari si negocieri din cadrul UNCTAD pentru examinarea si solutionarea problemelor economiei mondiale, prin adoptarea de masuri concrete care sa raspunda intereselor comunitatii internationale si a cerintelor edificarii noii ordini economice mondiale; avand in dere complexitatea situatiei economice internationale", in conceptia Romaniei nu era suficienta numai realizarea unor intelegeri generale, de principiu in cadrul UNCTAD, ci trebuiau connite si unele modalitati pentru continuarea dialogului si dupa incheierea sesiunii, sub forme adecvate, care sa permita punerea efectiva in practica a intelegerilor si deciziilor care urmau sa fie adoptate in cadrul UNCTAD.
In sfarsit, potrivit conceptiei Romaniei, orientarea intr-o directie pozitiva a cursului enimentelor economice internationale, depindea si de capacitatea tarilor in curs de dezvoltare si nealiniate de a intari unitatea si colaborarea dintre ele. Pe aceasta linie se impunea intensificarea consultarilor reciproce la orice niluri considerate corespunzatoare, inclusiv in cadrul unei reuniuni la nilul cel mai inalt consacrata in exclusivitate problemelor economice.
Pozitia si propunerilor Romaniei la UNCTAD VII
Ca membra cu drepturi depline in cadrul "Grupului celor 77", Romania a luat parte activa la elaborarea si adoptarea "Declaratiei de la Havana" (aprilie 1987), sustinand pe parcursul negocierilor propunerile formulate in acest domeniu.
Cu prilejul deschiderii celei de a VH-a Sesiuni a UNCTAD, delegatia tarii noastre a reafirmat o serie de propuneri pe care Romania le-a prezentat la O.N.U. si in diferite alte foruri internationale, cum sunt: anularea totala a datoriilor tarilor cele mai sarace, reducerea in proportii corespunzatoare a datoriilor tuturor celorlalte tari, reesalonarea pe o perioada de 15-20 de ani a restului datoriilor acestor tari, cu o dobanda minima sau chiar fara dobanda, silirea unui plafon maxim pentru platile anuale in cadrul datoriei externe care sa nu depaseasca 10% din incasarile obtinute din exporturile tarilor in curs de dezvoltare, reducerea generala a dobanzilor, inclusiv de catre BIRD si FMI, si acordarea in continuare de noi credite tarilor in curs de dezvoltare in conditii avantajoase, cu dobanzi rationale, in scopul dezvoltarii lor economico-sociale.
S-a subliniat, totodata, ca este necesar ca UNCTAD-ul sa elaboreze masuri care sa duca la solutionarea problemei preturilor, indeosebi la materiile prime si la asigurarea silitatii acestora, sa actioneze cu mai multa fermitate pentru inlaturarea protectionismului si liberalizarea schimburilor comerciale internationale pentru eliminarea oricaror forme de presiune si bariere artificiale in calea comertului international, pentru promovarea unor relatii economice bazate pe deplina egalitate, respect al independentei si suranitatii nationale, neamestec in treburile interne si avantaj reciproc.
S-a emis parerea ca ar fi necesar ca cea de a VH-a Sesiune a UNCTAD ar trebui sa duca si la convocarea unei conferinte speciale in cadrul O.N.U. la care sa participe, in conditii de deplina egalitate, atat tarile in curs de dezvoltare, cat si tarile dezvoltate, sa determine angajarea de negocieri efecti si obtinerea de rezultate poziti in cadrul acestora, care sa raspunda intereselor si aspiratiilor de progres ale tuturor tarilor. in acest scop, Romania aprecia ca ar fi fost deosebit de utila crearea unei comisii speciale de lucru in cadrul UNCTAD, care, pe baza dezbaterilor din sesiune, a propunerilor ce urmau sa fie facute, sa elaboreze masuri concrete in derea solutionarii acestor probleme.In concluzie, se poate aprecia ca Romania, ca de altfel si alte tari in curs de dezvoltare, a facut atat in cadrul "Grupului celor 77" (incepand din 1976), cat si in cadrul tuturor sesiunilor UNCTAD o serie de aprecieri realiste si o serie de propuneri constructi, majoritatea lor fiind retinute, fie in documentele adoptate de "Grupul celor 77", fie in rezolutiile sau actele finale ale Sesiunii UNCTAD.





Politica de confidentialitate
Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact