StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Impactul proceselor de reforma
Trimite articolul prin email Comertul exterior al tarilor din centrul si estul europei : Impactul proceselor de reforma Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Comertul exterior al tarilor din centrul si estul europei



Mutatiile in comertul exterior al economiilor in tranzitie in 1993 au fost marcate de evolutii contradictorii ca experienta pe tari si grupuri de tari. in primele 9 luni ale anului, exporturile combinate ale tarilor est-europene au scazut cu 2% valoric, dar multe tari au inregistrat o semnificativa crestere a exporturilor, importurile grupului au crescut cu peste 14%, practic in toate tarile, in timp ce deficitul combinat al balantei comerciale s-a marit cu aproape 9 miliarde dolari.
Tarile C.S.I. au raportat un declin cu 3% al valorii exporturilor si o contractie a importurilor de 26%, pe anul luat in studiu rezultand un excedent record de 18 miliarde dolari, cea mai mare parte fiind inregistrata de Rusia. Tarile baltice au inregistat o foarte ridicata rata de crestere atat a exporturilor cat si a importurilor si au obtinut un usor excedent a



l balantei comerciale. Aceste evolutii indica o usoara crestere a performantelor la export a tarilor est-europene si chiar o usoara contractie a importurilor in tarile C.S.I., decat cea raportata Secretatiatului C.E.E./O.N.U. in primul semestru al anului 1993.In primul semestru din 1993 datele (contradictorii si incomplete) indica o contractie generala si severa a exporturilor (de doar 14%) combinata cu o substantiala crestere (7%) a importurilor, ceea ce a generat un semnificativ deficit comercial. Datele complete au indicat insa un declin mai putin pronuntat (doar de 4%) in exporturile totale, cu o mare diversitate pe tari in ce priveste performantele comerciale, cu o crestere mai pronuntata a exporturilor (cu 19%) ceea ce s-a reflectat negativ in balanta comerciala. in trimestrul III din 1993 s-a inregistrat o edenta imbunatatire a performantelor din export si o oarecare usoara crestere a importurilor.
Impactul sectorului extern asupra nivelului cererii interne si a veniturilor lucratorilor se resimte pe doua cai.
Mutatiile in volumul net al exporturilor (exporturi minus importuri) de bunuri si sercii arata ca extinderea cererii externe contribuie la utilizarea mai buna a resurselor interne de forta de munca.
O crestere a exporturilor nete indica faptul ca cererea externa a sprijinit cresterea productiei peste nivelul scontat. Modificarile in raportul de schimb, pentru un volum dat al comertului arata impactul modificarii preturilor de export si import asupra produsului national brut. imbunatatirea raportului de schimb permite tarilor sa cheltuiasca mai putin pentru un volum dat al importurilor si genereaza spor de venit national. Impactul sectorului extern in economiile in tranzitie este doar o tentativa datorata lipsei de informatii necesare. Datele disponibile indica o deteriorare in 1993 a echilibrului extern a majoritatii acestor tari. Balanta conturilor curente (exclusiv transferurile) s-a deteriorat cu aproximativ un miliard de dolari in Bulgaria si cu circa 2 miliarde dolari in Ungaria si Polonia si cu amplitudine mai mica in Slovacia si Slovenia.
Aceasta ne arata ca volumul exporturilor nete de bunuri si sercii a scazut considerabil in 1993 si efectul stimulator al cererii externe asupra productiei interne s-a diminuat comparativ cu anul 1992. Aceasta confirma rolul dominant al consumului intern particular in imbunatatirea performantelor productive ale majoritatii tarilor est-europene. Cehia s-a abatut de la tendinta, inregistrand o crestere substantiala a exportului net de bunuri si sercii comparativ cu anul 1992.
Impactul raportului de schimb este si mai dificil de examinat, pentru ca pana la finele lui februarie 1994 doar trei tari raportasera date statistice cu prire la preturile de export-import pentru anul anterior: Cehia, Ungaria si Slovenia. Toate aceste trei tari au inregistrat un declin al preturilor la exporturile lor si o evolutie nefavorabila a preturilor de import. Totusi in raport cu perioada anterioara toate aceste trei tari au inregistrat o usoara imbunatatire a raportului de schimb respectiv: 1,1% in Ungaria, 2,2% in Slovenia si 3,1% in Cehia.
Analiza evolutiei structurii pe marfuri si a preturilor in celelalte tari ne permite sa apreciam ca in 1993 s-a inregistrat o usoara imbunatatire a raportului de schimb pentru regiune luata in ansamblu.
In Rusia si celelalte foste republici unionale, raportul de schimb s-a deteriorat semnificativ in ultima perioada indeosebi ca urmare a scaderii importante a preturilor la produsele energetice (petrol, gaze naturale, alte produse energetice) si la metale.
Aceasta scadere a preturilor se poate estima la 20%, aceste produse detinand 1/2 din exporturile Rusiei. Pentru ca la celelalte produse preturile au scazut cu 4-5%, declinul mediu al valorii unitare a exporturilor rusesti se poate estima la 12-l3%. La import un usor declin al preturilor la cereale (3%) si o decelerare compatibila a preturilor la importul de masini sugereaza ca nivelul global al preturilor de import nu depaseste 3-5%. Ca atare deteriorarea raportului de schimb in Rusia poate fi estimata in jurul a 8-l0% ceea ce implica o substantiala pierdere de venit national.
In termeni ai raportului de schimb exporturile tarilor est-europene inspre economiile dezvoltate au inregistrat un usor declin valoric (si o usoara stagnare in printa volumului fizic) intrucat evoldtia preturilor a fost intr-o oarecare masura nefavorabila, in timp ce importurile din aceasta directie au sporit foarte rapid - cu 21%.
O substantiala crestere atat a importurilor cat si a exporturilor s-a inregistrat in comertul tarilor est-europene cu tarile in curs de dezvoltare cu toate ca ponderea acestor tari in comertul est european a ramas foarte scazuta 10-l2% (putin peste 20% in cazul tarilor membre OCDE). Prin contrast, comertul cu alte tari cu economii in tranzitie a continuat sa se restranga si in 1993. Astfel, comertul intraregional1 a fost in accelerata dar continua scadere, cu un ritm de 11-l3%, ceea ce a dus la o diminuare a ponderii comertului reciproc in comertul tarilor din regiune (de la 8% in 1992 la 5-6% in 1993). Au inceput sa se atenueze "rezervele" fata de comertul reciproc si sa se accentueze eforturile de reinnodare a unor legaturi, devenite, cu toate circumstantele traditionale. in timp ce importurile tarilor analizate din regiune au crescut intr-o anumita masura, contractia exporturilor regiunii spre statele fostei URSS a continuat dar intr-un ritm mai lent decat in 1992. Evolutia este diferita pe tari, pe ani si pe fluxuri comerciale facand dificila desprinderea unei trasaturi cuprinzatoare. Valoarea combinata a importurilor a crescut cu 14,5% pe ansamblul regiunii fiind precedata de un declin de 4% in 1991 si de o crestere insesizabila de 1% in 1992. Totusi cresterea rapida din 1993 nu este o rezultanta necesara a unei dezvoltari contradictorii, in particular daca este corelata cu performantele (sau chiar cu primele semne de relansare) in actitatea economica si o crestere a importurilor de bunuri necesare eforturilor de restructurare si retehnologizare. Deteriorarea edenta a balantelor comerciale este o alta problema. Aceasta tendinta chiar daca este deghizata ca fundament al contributiei la mutatiile structurale cerute de economiile in tranzitie poate deveni dificil de sustinut si controlat.
Diferentele intre performantele la export si import in 1993 ale economiilor est-europene au fost reduse treptat.
Avand la baza mutatiile in exporturi in 1993 se pot analiza 3 categorii largi de tari.
Prima cuprinde 3 tari in care exporturile au crescut, chiar daca cu ritmuri diferite (Cehia, Polonia si Romania). Al doilea grup cuprinde tarile in care exporturile au scazut moderat. In doua din aceste tari (Croatia si Slovenia) importurile au crescut foarte rapid; in Slovacia, cea de-a treia tara a acestui grup, importurile au crescut, de asemenea dar destul de moderat. Un al treilea grup include cele doua tari care ofera o combinatie intre un declin important al exporturilor si o crestere slaba (sau inexistenta) a importurilor (Bulgaria si Ungaria). Astfel s-a inregistrat un declin de 17% al exporturilor si o crestere de 13% a importurilor in Ungaria. Cea mai mare parte a cresterii importurilor, prone totusi din anumite tranzactii speciale periodice (echipament militar din Rusia in contul datoriei externe a acestei din urma tari). Exceptand aceste tranzactii, importul ar fi inregistrat o crestere de doar 7%.
Pentru ca tari care se considera in general a avea trasaturi economice asemanatoare se gasesc in grupuri diferite si tari cu aceeasi incadrare de tendinta se afla in diverse stadii ale aplicarii reformelor economice, precum si avand de-a face cu un larg diapazon al performantelor economice, este dificil sa conturam explicatiile generalizatoare pentru performantele comerciale ale regiunii.
Cresterea exporturilor
Grupul tarilor care ofera o crestere a exporturilor include Polonia in care relansarea economica este din ce in ce mai edenta, Republica Ceha, in care scaderea productiei de ansamblu a fost in principal generata de impactul recentei separari de Slovacia. in Polonia cresterea importurilor a fost de asemenea destul de rapida. Deficitul comercial inregistrat de Cehia s-a redus, dar a crescut in Polonia, tara cu cea. mai inalta crestere a productiei. Cehia a inregistrat cele mai bune performante ale exporturilor regiunii. Valoarea exprimata in dolari a exporturilor totale si a exporturilor spre tarile dezvoltate a crescut cu 16% si respectiv 20%.
Datele oficiale cu prire la importuri indica doar o usoara crestere a importurilor totale (si o crestere cu 5% a importurilor din tarile industrializate). Facand abstractie de efectul perturbator al introducerii TVA la 1 ianuarie 1993, cresterea importurilor a fost de 26%, iar din tarile dezvoltate de 36%). Deficitul balantei comerciale s-a redus substantial in 1993 la 0,1 miliarde fata de 0,9 miliarde dolari in 1992. Daca se ia in consideratie si fluxul schimburilor comerciale cu Slovacia, Cehia inregistreaza in prezent un usor excedent al balantei comerciale, caz inca singular in zona. Fluxurile comerciale de "tip nou" intre Cehia si Slovacia, s-au redus substantial, exporturile Cehiei catre si importurile din Slovacia au scazut cu 24 si respectiv 26%. Performantele de export ale tarii in raport cu partenerii comerciali traditionali se pare a fi pozitiv influentate de emergenta aparitiei a doua fluxuri comerciale noi. Pe de o parte, asa cum s-a intamplat dupa colapsul pietelor de export est-europene in 1991, s-a produs o substantiala reorientare geografica a schimburilor comerciale dintre Slovacia si alte piete. Pe de alta parte o -parte insemnata din comertul direct pare a fi derulata prin intermediul altor state (lucru similar si pentru experienta intregului spatiu fost C.A.E.R.).
In Romania, atat exporturile cat si importurile au sporit cu peste 6% in primele 3 trimestre din 1993, cu o crestere usor mai ridicata in printa importurilor, in relatia cu tarile dezvoltate. Datele preliminare pentru intregul an pe ansamblul exporturilor si importurilor si mai putin in ce priveste orientarea geografica indica aproximativ aceeasi evolutie a exporturilor, dar cu o usoara scadere a importurilor.
Performantele favorabile ale exporturilor sunt sustinute si de o edenta crestere a productiei industriale, ceea ce edentiaza o oarecare apropiere a celor doua ritmuri. Astfel Romania, a fost prima tara din zona care a aratat semne edente de relansare bazata pe exporturi, deficitul comercial fiind in primele trei trimestre din 1993 de 0,9 miliarde dolari, aproape identic cu cel din anul anterior.
Un factor important al cresterii exporturilor pare a fi si cursul relativ ridicat al monedei nationale. in pofida aprecierii reale a leului in 1993, Romania a fost insa tara cu cel mai scazut nivel al veniturilor dintre tarile est-europene, si evolutia productitatii muncii nu a eliminat acest avantaj comparativ.
In Polonia, ritmul de crestere a exporturilor de 7% in 1993 pe primele trei trimestre, a pus capat declinului din ultimii doi ani. Cresterea relativ rapida a exporturilor, indeosebi spre tari dezvoltate si in special spre Uniunea Europeanpa (18%) a fost tot mai edenta. Aici, in contrast cu Cehia (in cazul careia exporturile spre Uniunea Europeana au crescut cu acelasi ritm) au influentat mai multi factori in timp. Paralel cu cresterea exporturilor poloneze s-a inregistrat o importanta sporire a importurilor (26%) si o accentuare a decalajului intre exporturi si importuri. Ultima tendinta mai mult ca sigur trebuie legata de reorientarea (ancorarea) in principiile pietei a economiei poloneze. Totusi, solutionarea problemei deficitului comercial, care a fost de 3,5 miliarde dolari in 1993, ramane o problema dificila.
Slovenia si Croatia pot fi caracterizate printr-un declin moderat al exporturilor paralel cu o crestere semnificativa a importurilor. Evolutia economiilor lor, si in special performantele macroeconomice, au fost insa destul de diferite, dar tendintele de ansamblu in comertul lor exterior au fost aproape asemanatoare. Exporturile Sloveniei au scazut moderat in timp ce importurile au crescut cu aproximativ 20%. Importurile Croatiei au crescut cu un ritm deosebit de inalt, insa declinul a fost ceva mai pronuntat. S-au inregistrat, totusi, diferente noile in compozitia geografica a comertului lor exterior, indeosebi prin reconsiderarea locului tarilor in tranzitie a caror pondere a scazut in cazul Croatiei, dar a crescut puternic in cazul Sloveniei. Ca succesoare ale fostei Iugoslai, ambele au o importanta componenta a comertului exterior intre ele si celelalte republici iugoslave. in cazul Sloveniei, "noul comert" atat pe directia exportului cat si pe cea a importului a scazut cu aproape 50%. in cazul Croatiei ponderea acestui comert a fost cea mai inalta, dar declinul a fost si el edent, respectiv 36% la export si 28% la import.
Slovacia este o alta tara in care trebuie facuta o distinctie intre comertul exterior "traditional" si "noul" comert exterior. S-a inregistrat o scadere a exporturilor spre pietele terte diferentiata insa pe directii geografice. S-a inregistrat o crestere a importurilor din tarile vest-europene. Analiza comertului intre Slovacia si Cehia este dificila ca urmare a imperfectiunilor statistice si neconcordantei, uneori edenta, intre fluxurile raportate de Cehia si cele ale Slovaciei.
Astfel ambele tari raporteaza un excedent in relatiile reciproce. Totusi apreciem ca Slovacia inregistreaza un puternic declin in "noul" sau comert exterior, in conditiile in care ponderea Cehiei detine 75% din exporturi si 60%- din importuri. Comertul exterior slovac ne prezinta semne edente ale unei puternice reorientari geografice, inregistrate de comertul Cehiei.
Bulgaria si Ungaria ofera ca tendinta, o substantiala scadere a exporturilor, cea mai importanta scadere din regiune, chiar daca importurile au crescut relativ rapid.In timp ce in Bulgaria s-au inre


gistrat in plenitudinea lor formele recesiunii, Ungaria, in termeni ai productiei industriale, prezinta semne ale relansarii economiei. Ambele au fost exportatoare traditionale de produse agricole si alimentare si au suferit o scadere serioasa a productiei si a exporturilor acestor produse.
Mai mult, ambele au avut serios de suferit de pe urma embargoului comercial impus noii Federatii Iugoslave. Cu toate acestea, factorii care au conturat aceasta evolutie sunt complecsi si diferiti intre cele doua tari. Performantele comerciale nefavorabile s-au datorat in primul rand declinului de ansamblu al exporturilor si structurii geografice a schimburilor comerciale. In cazul ambelor tari exporturile catre tarile industrializate au scazut cu un nivel mai ridicat decat catre tarile est-europene si in ambele importurile din est au crescut. In consecinta, ponderea tarilor in tranzitie in comertul lor total a crescut. Exporturile spre tarile in curs de dezvoltare au scazut "de asemenea" in ambele tari.In Bulgaria, restringerea comertului cu tarile dezvoltate a urmat unei perioade de crestere puternica atat a importurilor, cat si a exporturilor in 1992 cu 62%, respectiv 80%.
Scaderea din 1993 poate indica faptul ca, data fiind restringerea globala continua a economiei, nivelul potential al exporturilor si-a diminuat suportul economic.
Trebuie totusi sa prezentam si reversul relatiei de cauzalitate. Daca politica economica nu induce (nu poate induce) o itoare crestere a exporturilor, atunci cresterea economica s-ar putea sa nu aiba perspective, atat direct cat si indirect, ca urmare a restrictiilor generate de balanta de plati externe.
Din cauza unor edente diferente intre cele doua tari in ce priveste rezervele valutare, restrictiile derivate din balantele de plati, sunt mai edente in cazul Bulgariei decat al Ungariei. in Bulgaria deficitul comercial, a fost de 0,4 miliarde dolari, dupa ce in 1992 s-a inregistrat un echilibru, in timp ce in Ungaria el a atins 2,5 miliarde dolari in primele trei trimestre din 1993 si a mai adaugat 1 miliard in ultimul trimestru. Argumentul ca suportul politic insuficient pentru exporturi a condus la declinul acestora, ceea ce a contribuit la performante macroeconomice mai slabe decat posibile este departe de a fi universal acceptat in Ungaria. Unii experti apreciaza ca se mentin inca o serie de exporturi ineficiente a caror sustinere nu se recomanda1.
Desi a devenit edent ca trasaturile globale ale grupului se definesc prin performante de export contradictorii se pot desprinde anumite caracteristici.
Toate tarile care au inregistrat atat cresteri ale exporturilor cat si ale importurilor au realizat aceasta mai ales in raporturile cu tarile dezvoltate. Prin contrast, in acele tari in care exporturile totale au scazut, in relatiile cu tarile industrializate ritmul de scadere a fost si mai edent si in multe cazuri, ponderea acelor tari in tranzitie a crescut in totalul comertului lor exterior. Aceste tendinte reflecta nu numai faptul ca pietele occidentale au dobandit un rol decisiv pentru comertul exterior al Europei estice, ci si ca, in general, conceptul "succes" in ce priveste exporturile este conditionat de performantele dobandite pe pietele occidentale.
Este putin probabil ca imbunatatirea performantelor comerciale pe piata celorlalte state est-europene va genera imbunatatirea performantelor comerciale de ansamblu.
Complexitatea performantelor comerciale rezulta din analiza mutatiilor in chiar daca analiza se confrunta cu insuficienta informatiilor si cu imperfectiuni statistice.
Exceptia o reprezinta Cehia, Ungaria si Slovenia, ai caror indici ai preturilor, chiar daca nu sunt strict comparabili, descriu o evolutie asemanatoare: un declin de 4-6% al preturilor exprimate in dolari la export si o scadere corelativa cu 6-7% a preturilor la importuri.
Aceste cifre sugereaza, ca in termeni reali, exporturile reale ale regiunii au crescut si ca, cresterea importurilor a fost chiar mai ampla decat cea exprimata in preturi curente. De asemenea, unele economii au (sau pot sa aiba) rate de crestere la scara internationala mai edente in ce priveste volumul exporturilor.
Aceasta trasatura o intalnim, indeosebi, la exporturile spre tarile industrializate ale Cehiei, Poloniei si Romaniei, unde volumul exporturilor a crescut in limitele de 22-24%; 16-l8% si respectiv de 8-l2%.
Cresterea reala a importurilor in tarile analizate se edentiaza a fi de asemenea foarte puternica. Prin urmare, regiunea est-europeana, chiar daca ponderea sa este relativ redusa in comertul global, a avut un impact pozitiv asupra comertului international.
Marea diversitate a experientelor puse in unda de aceste tari in ce prieste performantele la export si import pe de o parte si similitudinile pritoare la deficitele comerciale in crestere, pe de alta parte, apare ca o problema importanta. Se poate reflecta ca relevanta problema diferentelor in performantele comerciale, in structura pe marfuri a comertului, si la rolul particular al factorilor interni si a mediului extern in explicarea variatiei performantelor comerciale.
Performantele comerciale variate. Unele caracteristici ale structurii schimburilor comerciale si impactul politicilor interne


Structura schimburilor comerciale
Pentru ca informatiile cu prire la structura schimburilor sunt foarte variate si necomparabile ca urmare a diversitatii statisticilor nationale de comert exterior, este dificila o analiza competitiva in ce priveste structura pe marfuri a comertului exterior. Totusi, exemplificarea cu cateva tari ne permite sa ilustram diferitele experiente cu prire la mutatiile produse in exporturi si importuri. Problemele care se ridica sunt: sunt inalte ritmurile de crestere si important declinul comertului in corelatie cu mutatiile specifice in structura comertului? Ce tip de schimbari structurale insotesc cresterea semnificativa a importurilor? Sunt anumite modificari ale compozitiei pe marfuri a comertului in corelatie cu amplele si rapidele cresteri ale deficitelor comerciale?
In Cehia rata inalta de crestere a exporturilor si importurilor a fost insotita de modificari favorabile in structura comertului. in timp ce exporturile totale au crescut cu 15%, exporturile de masini, utilaje si mijloace de transport au crescut cu 34% detinand in prezent 28% din comertul total.In exporturile spre tarile industrializate, accentul s-a deplasat spre produsele inalt prelucrate, intensive tehnologic. in timp ce exporturile totale catre tarile dezvoltate au crescut cu 17,5%, exporturile de masini si utilaje au crescut cu aproape 50%. Astfel, ponderea acestor produse a atins 24% din totalul exporturilor spre tarile industrializate. Aceleasi tendinte, dar si mai pronuntate se inregistreaza si in ce priveste importurile. Paralel cu o crestere totala a importurilor de 17% si o crestere a importurilor din tarile industrializate de 27%, importurile totale de masini au crescut cu 23%, iar cele din tarile cu economie de piata cu 24%. intrucat preturile la scara internationala au avut o tendinta de scadere, cresterea volumului fizic, atat a importurilor cat si a exporturilor de produse manufacturate este si mai semnificativa. Indicii preturilor la produse manufacturate au scazut cu 2,1% pe ansamblul tarilor membre O.C.D.E. si cu 2,9% pentru tarile membre ale Uniunii Europene1.
Polonia raporteaza structura pe marfuri a comertului exterior conform unui clasificator national, ceea ce a facut dificila comparatia datelor cu cele ale altor state. In exporturile poloneze, ponderea produselor intensive tehnologic, indeosebi masini si mijloace de transport, reprezinta 23% in 1992 si crescand la 26%. Aceasta s-a datorat unei cresteri cu 18% a exporturilor de masini si utilaje fata de o crestere totala a exporturilor cu 7%. La import ponderea acestor produse nu s-a modificat semnificativ, dar valoarea lor a crescut in raport cu cresterea totala a importurilor, cu un ritm de 25%. Aceasta implica o foarte substantiala crestere a mijloacelor de productie. Atat in Polonia cat si in Cehia importurile de bunuri de consum au crescut deosebit de rapid.
In Ungaria, exporturile practic tuturor grupelor de produse au inregistrat un semnificativ declin, cea mai pronuntata contractie inregistrand-o produsele alimentare (cu o pondere de 21% din totalul exporturilor). Reducerea exporturilor la produsele agricole si alimentare a fost de 34%. Exporturile de bunuri industriale de consum si de materii prime au scazut de asemenea in ritm rapid cu 31%>, respectiv cu 19%. Grupa de produse cu un ritm mai lent de deteriorare a fost cea de masini, utilaje si mijloace de transport (doar 3,5%) cu o evolutie mai favorabila in ce priveste mijloacele si echipamentele de transport indeosebi spre piata fostei URSS. Totusi inspre piata tarilor industrializate aceasta din urma grupa de produse a scazut cu 24%. in exporturile spre tarile industrializate cea mai edenta scadere a fost inregistrata de bunurile industriale de consum (35%).In ce priveste importurile, pe fondul unei cresteri medii totale de 5%, importurile de masini si utilaje au sporit cu 17%, ca urmare a tot mai pronuntatelor nevoi de retehnologizare si a cresterii volumului de investitii. Totusi, cea mai mare crestere s-a inregistrat in echipamentele de transport, indeosebi la autoturisme. Importurile de masini, utilaje si mijloace de transport provenind din tarile industrializate au fost compuse in principal din achizitiile de mijloace de transport aerian. Importurile din statele succesoare ale URSS au sporit cu 210%, in special echipament militar in valoare de peste 700 milioane dolari din Rusia.
Performantele reduse ale exporturilor indeosebi la produsele manufacturate (in special grupa de masini) spre tarile industrializate s-au datorat scaderilor si dezarticularilor din productiile nationale si gradului de competititate inca scazut al produselor acestor tari. Scaderea exporturilor a fost asociata cu o sensibila crestere a importurilor, indeosebi de mijloace de productie provenite din tarile industrializate.
Afirmatia ca exporturile tarilor in tranzitie spre statele industrializate au fost negativ afectate de evolutia climatului economic extern mai putin favorabil este justificata dar este diferit receptata pentru fiecare tara analizata, nefiind intotdeauna principala explicatie a diferitelor performante de export. in timp ce cresterea provenind din tarile occidentale pentru produse provenind din tarile cu economii in tranzitie a scazut in 1993 cu 5%, cererea pentru produse provenind din tarile cu cea mai inalta crestere a exporturilor a scazut cu niveluri superioare acestei medii (-5,5% in cazul Cehiei si Poloniei). De asemenea in cazul tarilor cu performantele de export cele mai scazute pe pietele occidentale (Ungaria si Bulgaria) cererea occidentala de produse specifice a scazut cu 4,7% si respectiv 0. Totusi ideea ca problemele legate de accesul la piete au impus cele mai serioase constrangeri pentru majoritatea statelor si in special la anumite grupe de produse, ar genera evolutiile punctate nu explica toate neajunsurile din comertul exterior al acestor tari. In plus, embargoul comercial impus noii Federatii Iugoslave a cauzat cu siguranta serioase pierderi pentru multe din tarile vecine (in termeni de exporturi nerealizate), cele mai afectate fiind Bulgaria si Romania.
Radacinile diferentierilor in ce priveste performantele la export trebuie cautate in conditiile politicii macroeconomice adoptate si aplicate de fiecare tara. Preturile relative si competititatea afectata de costuri, indeosebi cea din urma, indicata de rata reala a cursurilor de schimb, se definesc a fi factori importanti. in perioada 1990-l991 majoritatea statelor est-europene au procedat la importante deprecieri ale cursurilor monedelor nationale, ceea ce a dus la o edenta depreciere reala a acestora.
In acelati timp, pozitia relativa a fiecarei tari in termeni ai nivelurilor costurilor si preturilor difera substantial. Daca analizam un singur element semnificativ al costurilor de productie, salariile, se constata importante diferente. Salariile medii lunare transformate in dolari in tarile est-europene, variaza de la 58 dolari in Bulgaria la 240 dolari in Ungaria in anul 1991; de la 66-70 dolari in Romania si Bulgaria la 280 dolari in Ungaria in 1992; si de la 85 dolari in Romania la 320 dolari in Ungaria in 1993.
ativ cu anul 1990, salariile exprimate in dolari au crescut substantial in toate tarile analizate, cu Polonia inregistrand cel mai scazut ritm si cu Bulgaria cel mai inalt ritm.
Chiar daca cresterea acestui indicator a fost mai rapida decat in Ungaria, nelul salariului a fost in aceasta tara cu aproape 40% mai mare. Aceasta evolutie si-a pus amprenta asupra competititatii exporturilor.
Astfel, performantele la export ale Poloniei pot fi explicate in buna masura si prin faptul ca in 1993, in aceasta tara s-a inregistrat cea mai redusa crestere a salariilor din tarile est-europene. De asemenea, competititatea exporturilor a fost marcata si de politicile cursurilor de schimb. in Ungaria spre deosebire de celelalte state a fost o ampla depreciere monetara initiala. Aceasta politica a cursului de schimb s-a dovedit nefavorabila pentru competititatea prin preturi si costuri a sectoarelor ungare de export. La acestea se adauga si evolutia productitatii muncii in sectoarele orientate spre export. Se impun astfel ample masuri de sustinere a sectoarelor de export ale economiilor indeosebi in infrastructural (facilitati de finantare, asigurarea creditelor de export etc). in plus companiile confruntate temporar cu dificultati financiare, dar care au perspective semnificative de restructurare si pot contribui la amplificarea exporturilor; comporta asistenta guvernamentala pentru relansarea actitatii.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact