StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Impactul proceselor de reforma
Trimite articolul prin email Reforma in domeniul politicii comerciale a tarilor din centrul si estul europei : Impactul proceselor de reforma Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Reforma in domeniul politicii comerciale a tarilor din centrul si estul europei



Cadrul juridico-institutional al relatiilor comerciale
Reforma mecanismelor economice interne, interdependente, a fost insotita de o sustinuta preocupare de deschidere mai pronuntata spre pietele externe, in special spre piata tarilor industrializate. Pornind de la faptul ca, politicile comerciale externe sunt componente esentiale ale politicilor economice generale, a devenit tot mai evidenta necesitatea inscrierii in tendinta^generala de raportare la marii poli de putere comerciala.
Reforma politicii comerciale ca proces complex, derulat pe un orizont temporal determinat si comportand o dimensiune limitativa a resurselor implicate a debutat de la un statut definit prin:
- suprematia monopolului de stat asupra comertului exterior care deforma si afecta utilizarea



eficienta a instrumentarului;
- ificarea excesiv centralizata a imprturilor si exporturilor care deforma supletea activitatii economice a firmelor;


- neconvertibilitatea monetara;
- separarea intre preturile interne, relativ sile si sustinute guvernamental care nu cuprindeau informatiile rele ale pietei, determinau un comportament atipic al agentilor economici si impuneau o permanenta neie de interventie statala.
Transformarile au debutat cu dorinta de a prelua insturmentele de politica comerciala potrivit conduitei inernationale, fara a se evalua intotdeauna necesitatea globala si sectoriala de protectie tarifara si gradul de suporilitate al acestor economii in ce priveste liberalizarea comertului.
Ca si in cadrul reformelor economice globale, s-a optat pentru actiunea in ritm rapid si in domeniul reformelor politicilor comerciale, fiind folosite ca argumente avantajele mai substantiale si materializarea mai rapida a efectelor economice. Socul ajustarilor pe termen scurt si mediu a fost cu atat mai puternic cu cat gradul de izolare a acestor economii pe pietele externe a fost mai pronuntat. Compromisul obtinut intre ce era economic recomandabil si politic dezirabil nu a fost intotdeauna cel mai adecvat.
Derularea reformelor pe perioade mai lungi decat cele scontate a amplificat aspectele inertiale, iar intarzierile in aparitia efectelor palpabile ale pachetelor reformatoare a incetinit aplicarea unor masuri si a generat renuntarea la utilizarea altor instrumente ale politicii comerciale. Lansarea reformelor in domeniul politicilor comerciale a avut loc in momente cand aceste economii se confrunta cu mari dezechilibre structurale acumulate in timp si amplificate de noile transformari macroeconomice. Deficientele din balantele de plati, penuria de lichiditati, inflatia, inexistenta unor strategii economice articulate, disfunctionali-tatile infrastructurale si institutionale, declinul economic general, au marcat puternic demersurile transformatoare din domeniul politicilor comerciale si au fost amplificate de unele componente ale reformei.
Eliminarea sau atenuarea obstacolelor la import a generat cresterea substantiala a importurilor si o modificare in structura pe marfuri si in orientarea geografica a acestora, nu intotdeauna in directia optimului, fara ca raspunsul pozitiv al exporturilor sa fie cel scontat.
Se poate aprecia ca dimensiunile reformatoare, axate pe coordonatele credibilitatii, s-au cantonat in adoptarea si introducerea instrumentarului tarifar, netarifar, promotional si de stimulare a exporturilor. Se inregistreaza o evidenta liberalizare a schimburilor comerciale in unele cazuri chiar mai mare decat ceea ce puteau suporta aceste economii.
Cehoslovacia a fost membra fondatoare a GATT, iar Cehia si Slovacia au devenit dupa 1.05.1993 membri cu drepturi depline participand astfel la ultima faza a negocierilor din cadrul Rundei Uruguay, Polonia a aderat in 1967 in baza unui angajament cantitativ, Ungaria a aderat in anul 1973 pe baza unui protocol ce cuprindea schimbul de concesii tarifare, Bulgaria negociaza aderarea in timp ce Rusia si celelalte foste republici sovietice se preocupa sa-si clarifice raporturile cu viitoarea Organizatie Mondiala a Comertului. In functie de pozitia in raport cu GATT, tarile est-europene au participat diferentiat la tratativele comerciale multilaterale si tinand seama de statutul lor de state cu economie ificata au adoptat si pus in aplicare diferentiat acordurile si codurile de conduita negociate. La ultima runda de tratative comerciale multilaterale (Runda Uruguay), Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia au participat intens, ca membri cu drepturi depline, prezentandu-si propriile oferte tarifare. Totodata, ca si Romania, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia si Bulgaria au semnat acorduri de asociere cu Comunitatile Europene care pun bazele unui nou tip de relatii comerciale in cadrul unei zone de liber schimb ce urmeaza a fi realizata diferentiat in cursul unei perioade de tranzitie. Rusia a purtat tratative cu Uniunea Europeana in vederea conturarii cadrului juridico-institutional al relatiilor comerciale reciproce1, Estonia, Letonia, Lituania si Albania precum si unele republici din fostul spatiu Iugoslav urmeaza a incheia acorduri de asociere.
Urmeaza a se defini natura regimului relatiilor comerciale intre Uniunea Europeana si republicile foste componente ale URSS.
La data de 21.12.1992 la Cracovia, Cehia, Slovacia, Polonia si Ungaria au semnat Acordul Central European de Comert liber, intrat in vigoare la 1.03.1993, care prevedea eliminarea taxelor vamale in relatiile reciproce la produsele industriale cuprinse in modulele 25-97 din Sistemul Armonizat in functie de gradul de sensibilitate la concurenta. Pentru realizarea acestui deziderat s-au prevazut 3 perioade:
- pentru 50% din produsele industriale eliminarea taxelor vamale se va face la intrarea in vigoare a Acordului.
- pentru 30% din produse la 1.01.1997, liberalizarea totala trebuind sa devina operanta incepand cu 1.01.2001.
- masurile comerciale cu efect echivalent taxelor vamale r fi eliminate la intrarea in vigoare a Acordului si nu se r institui noi taxe suplimentare.In ce priveste restrictiile cantitative la import si alte bariere netarifare cu efect similar, s-a silit mentinerea statu-quo-ului si eliminarea celor existente la majoritatea produselor, cu exceptia uraniului si a carbunelui pana la finele perioadei de tranzitie.
Restrictiile cantitative la export se r elimina pana in anul 1997, iar obstacolele tehnice r fi supuse unei coordonari si notificari reciproce a proiectelor de reglementari tehnice.
Politica vamalaIn toate tarile est-europene, dupa anul 1990, s-a urmarit ca instrumentarul politicii vamale sa fie introdus in intreaga sa complexitate, sa fie facut eficient si sa fie armonizat cu celelalte instrumente de politica economica generala. Caracteristicile reformelor din domeniul politicilor comerciale sunt:
- permit agentilor economici, indiferent de obiectul de activitate, dimensiune, natura juridica si forma de proprietate, sa-si raporteze propria forta concurentiala la cea existenta pe international;
- determina sectoarele economice si firmele sa-si cuantifice mai bine viabilitatea, sansele de insanatosire si sa-si evalueze mai corect neile si potentialul de factori de productie materiali si umani;
- genereaza sporirea sau dimensionarea mai corecta a valorii nou incorporate in produs;
- permit optimizarea structurala si dimensionala a importurilor de completare;
- antreneaza intensvizarea tehnologica si alinierea firmelor la nivelul tehnic abil in sectorul respectiv, la scara internationala;
- atenueaza efectele contradictorii ale obstacolelor existente intre producatorii si utilizatorii interni si pietele externe;
- creeaza premisele unor piete reale;
- armonizeaza instrumentarul comercial in conformitate cu conduita internationala in domeniu.
In perioada aplicarii principiilor economiei de comanda, chiar si in conditiile aplicarii unor tarife vamale, politicile vamale au indeplinit mai ales un rol fiscal, neinfluentand sesizabil asupra structurii, dinamicii sau orientarii geografice a schimburilor.
Elaborate in conformitate cu Nomenclatorul Consiliului de cooperare vamala, tarifele vamale ale tarilor din centrul si estul Europei au fost reelaborate in conformitate cu ^Sistemul Armonizat de descriere si codificare a marfurilor, codificat pe 9 cifre in Ungaria, si pe 8 cifre in Polonia, Cehia si Slovacia.
Astfel, au fost elaborate noi tarife vamale la 1 ianuarie 1990 in Ungaria, 1 august 1991 in Polonia, ianuarie 1993 in Cehia si Slovacia si in martie 1993 in Rusia.In tariful vamal al Ungariei sunt doua coloane de taxe vamale. Prima coloana de taxe vamale contine taxe preferentiale ce se aplica la importul de produse provenind din tarile in curs de dezltare iar a doua coloana contine taxe in regimul clauzei natiunii celei mai farizate. Dupa intrarea in vigoare a Acordului de asociere la Comunitatile Europene si a celor de liber schimb cu tarile AELS s-au produs modificari in incadrarea tarifara a importurilor provenind din aceste tari. Fata de tarile cu care Ungaria nu-si acorda clauza natiunii celei mai farizate la import se aplica taxe autonome (penalizatoare) egale cu dublul celor in regim conventional dar nu mai mici de 20% ad valorem. Produsele provenind din tarile cel mai putin dezltate sunt admise la import fara taxe vamale.
Tariful vamal polonez specifica doar taxa vamala comventionala (contractuala), care se aplica la marfurile importate din tarile membre ale GATT sau din alte tari cu care isi acorda reciproc clauza natiunii celei mai farizate. Produselor provenind din statele beneficiare ale schemei poloneze de preferinte vamale li se aplica taxe care reprezinta 70% din taxele conventionale iar cele provenite din tarile cel mai putin dezltate, insulare si fara litoral sunt scutite de taxe vamale. Fata de tarile care nu beneficiaza de clauza natiunii celei mai farizate se practica taxe autonome care au nivelul de 200% in raportul cu cele conventionale, dar nu mai mici de 25%; in cazul pozitiilor tarifare scutite de taxe vamale. Noul tarif vamal contine taxe vamale cuprinse intre 0 si 45%, cele mai utilizate fiind cele de 15%; (60% din numarul pozitiilor tarifare).
Tariful vamal al Rusiei contine taxe vamale de baza (conventionale) aplicabile identic pentru toti subiectii economici care trec marfuri peste granita vamala a tarii. La importurile provenind din tari care nu beneficiaza de clauza natiunii celei mai farizate taxele vamale sunt duble in raport cu cele de baza.
Nivelul maxim al taxelor vamale este silit la 100% din valoarea vamala a marfurilor importate. Nivelurile intermediare ale taxelor vamale pe grupe si pozitii tarifare se silesc pe baza unui panel de factori care cuprinde:
- importanta relativa a produselor pentru economia nationala;


- oferta rationala de bunuri in cadrul economiei;
- echilibrul dinamic intre exporturi si importuri;


- necesitatile nationale de dezoltare economica;
- rolul comertului exterior in ecuatia cresterii economice.In prezent 70% din importurile Rusiei sunt supuse taxelor vamale, fiind scutite de plata acestora produse ca: animale vii, carnea si preparatele din carne, majoritatea produselor din peste, laptele, ouale, mierea, legumele, cafeaua, ceaiul, cerealele, faina si pastele fainoase, uleiurile vegetale si animale, zaharul si o parte din produsele zaharoase, orezul, produsele farmaceutice, cauciucul natural, cupru, zinc, plumb, locomotive, camioane, navele mineraliere si refrigeratoare, navele de pescuit, anumite tipuri de aparatura medicala, mobila etc.
Federatia Rusa aplica preferinte comerciale reciproce si nediscriminatorii la importurile din tarile in curs de dezltare care constau in reduceri cu 50% a taxelor vamale conventionale si scuteste de taxe vamale produsele provenind din tarile cel mai putin dezltate.
Media aritmetica simpla a taxelor vamale de import era in Ungaria de 18,3% iar cea ponderata de 8,9% . O serie de modificari tarifare care au vizat produsele industriei alimentare si pe cele agricole au facut ca media sa sporeasca la 9,4%.
Adaptarea noului tarif vamal in Polonia pe fondul unei usoare atenuari a dispersiei tarifare, a antrenat o usoara crestere a mediei tarifare simple, care depaseste 18,2%, cu o diferentiere de 16,3% la produsele industriale si 26,2% la produsele agricole.
Taxele vamale medii aplicabile la produse industriale s-au redus cu mai mult de 2 puncte procentuale in timp ce la produsele agricole au sporit cu 9 puncte procentuale.
Potrivit noului tarif vamal de import se aplica o taxa de 5% la materiile prime si combustibili cu exceptia petrolului si gazelor naturale si a fosfatilor. Cea mai mare parte a produselor finite si semifinite importate sunt supuse unor taxe vamale cuprinse intre 10-l5%. Bunurile de consum industrial sunt supuse unor taxe de 20%. Taxele vamale cuprinse intre 25-30% vizeaza produsele agricole si textile, untul, branzeturile si unele produse din carne. Zaharul si produsele zaharoase se taxeaza cu 40%.
De la 01.08.1991 protectia tarifara a economiei poloneze s-a accentut in principal ca urmare a renuntarii la exonerarea de la plata taxelor vamale. Dupa aprecierile OCDE "nu sunt diferentieri noile intre protectia efectiva si cea nominala"1. Autoritatile poloneze au precizat ca aceasta dispersie tarifara are in vedere reducerea costurilor de penetrare a factorilor de productie, iar din considerente de restructurare macroeconomica si indeosebi industriala, se practica o mare protectie la produsele industriei prelucratoare.In prima jumatate a anului 1994 s-a prevazut elaborarea unui calendar privind revizuirea tarifului vamal al Rusiei, care va comporta noi niveluri ale taxelor vamale in sensul sporirii acestora care sa conduca la o medie ponderata cuprinsa intre 12 si 14%. in raport cu cea de 8% existenta anterior.
Peste 80% din pozitiile tarifare ale tarilor est-europene sunt supuse angajamentelor de consolidare tarifara, iar in ce priveste produsele industriale procentul consolidarilor depaseste 93% fata de doar 23% la produsele agricole. Legislatiile vamale prevad numeroase tipuri de concesii tarifare care se pot prezenta sub forma de contingente tarifare scutite de taxe vamale, scutiri temporare sau eliminari ale acestora. Donatorii de preferinte cum sunt Ungaria, Polonia, Cehia, Rusia si Bulgaria si-au revizuit permanent schemele de preferinte in directia sporirii numarului de produse vizate, sporirea numarului de beneficiari si accentuarea amplitudinii concesiilor tarifare. in prezent beneficiaza de schema ungara de preferinte 109 state si teritorii la 1500 de pozitii tarifare, din care la 600 de pozitii se practica scutiri de taxe vamale, pentru celelalte produse taxele preferentiale fiind cu 50-90% mai mici decat cele in regimul clauzei natiunii celei mai farizate. in cazul- Poloniei, sunt beneficiare de preferinte, produsele provenind din tarile al caror PIB pe locuitor este inferior celui al Poloniei. Nu fac obiectul schemei de preferinte produsele sensibile la concurenta cum ar fi produsele agricole, textile, electronicele casnice, alcoolul, tutunul, articolele de lux. in 1992 aceasta lista a fost completata cu fosfati, minerale, petrol, gaze naturale lichefiate, tractoare si automobile.In ce priveste evaluarea vamala in toate tarile din estul si centrul Europei, indiferent daca sunt sau nu sunt inca semnatare ale Codului de evaluare vamala adoptat la Runda Tokio se aplica metodologiilor evaluarii prevazute de conduita GATT, care" a fost incorporata in legislatiile nationale. Astfel in Ungaria marfurile prezentate punctelor vamale in vederea aplicarii regimului vamal trebuie cuprinse in declaratia vamala. La aceasta nu este, in principiu, necesara prezentarea facturii comerciale, dar aceasta trebuie prezentata organelor vamale in cel mult 60 de zile de la vamuire.
Toate importurile sunt supuse unor impozite si taxe cu caracter fiscal formate din comision vamal de 2%, taxe statistice de 3% si taxe de licenta pentru marfurile care necesita licenta, de 1%, toate aplicate la valoarea vamala a marfurilor.In Polonia, conform legii vamale amendate in iulie 1991, valoarea vamala a marfurilor importate se compune din pretul de facturare platit sau de platit (valoarea de tranzactie) la care se adauga cheltuielile pe parcurs extern (cheltuieli de transport, asigurare pana la frontiera poloneza, comisioanele de vanzare, costul ambalarii, drepturile de licenta, veniturile si alte castiguri provenite din revanzarea marfurilor sau din utilizarea acestora, rezultate din alte aranjamente si cele aferente valorii produselor si serviciilor furnizate de cumparator sau de vanzator fara plata sau la preturi sub cele ale pietei.
Plata taxelor vamale poate fi garantata cu marfurile vamuite, plati in numerar, garantii bancare sau alte creante. Taxele vamale trebuie achitate in 7 zile de la data impunerii. in cazul importului, vamuirea trebuie efectuata in termen de maximum 14 zile de la trecerea marfurilor prin punctele vamale.In Rusia in plus fata de taxele vamale, in conformitate cu articolul 114 din Codul vamal, firmele importatoare trebuie sa achite un comision vamal de 0,15% din valoarea vamala a produselor, din care 0,1% se plateste in ruble, iar 0,05% in valuta contractuala. Legea cu privire la Tariful vamal prevede ca nu sunt supuse impunerii vamale: produsele aflate in admisie temporara pe teritoriul vamal al Rusiei si care raman sub control vamal si bunurile aduse ca aport la capitalul social de catre investitorii straini.
Diferentiat de la o tara la alta se aplica comisioane si alte taxe si in celelalte state din estul si centrul Europei.
Preocupate de impulsionarea schimburilor lor comerciale externe toate aceste tari, in diferite modalitati au valorificat valentele regimurilor suspensive la import. Astfel, Bulgaria si Romania au adoptat legislatii cu privire la crearea zonelor libere, in Ungaria crearea de zone libere si antrepozite vamale este reglementarea in legislatia cu privire la investitiile straine iar in Rusia si Polonia aceste probleme sunt prevazute in legislatia vamala.
Perfectionarea politicii fiscale a prevazut si introducerea taxei asupra valorii adaugate (TVA) si a accizelor care au devenit la date diferite piti importanti ai fiscalitatii tarilor est-europene. in Ungaria TVA-ul a fost introdus din 1988 cu 3 niveluri. Primul nivel de 25% vizeaza majoritatea produselor; la cele cu rol important in consumul de baza, taxa este de 15% iar la produsele alimentare de prima necesitate, medico-farmaceutice, carti si alte produse TVA-ul este zero. in Rusia, incepand de la 1 februarie 1993 produsele importate sunt supuse platii TVA si accizelor cu ocazia indeplinirii formalitatilor vamale. La import, TVA se aplica la majoritatea produselor cu exceptia produselor alimentare de baza, medicamentelor, unele articole de imbracaminte, incaltaminte si mobila.
Taxele de acciza se aplica la anumite grupe de produse care penetreaza teritoriul vamal al Rusiei pentru consumul curent (articole de lux, produse din tutun, bauturi alcoolice) iar taxele aferente variaza intre 10% si 250% din valoarea vamala.In prezent, TVA este silita la o rata de 25% si se aplica la o valoare care include: valoarea vamala a produselor, taxele de import si, dupa caz, accizele. Atat taxele vamale cat si TVA se achita in ruble sau in valuta, daca importatorul doreste, la un curs silit de Banca Nationala.In Polonia, produsele si serviciile importate erau supuse unui impozit pe cifra de afaceri, calculat pe baza valorii CIF a produselor conform facturii, convertita in moneda nationala la cursul de schimb in vigoare, majorata cu taxele vamale. Acest impozit este intr-o oarecare masura asemanator accizelor. in 1993 acest impozit a fost inlocuit cu TVA, care are in Polonia doua niveluri: un nivel de baza de 22% si un nivel de 7% pentru produsele alimentare de prima necesitate.
Cu exceptia Rusiei, celelalte tari din centrul si estul Europei nu practica taxe vamale de export. Federatia Rusa aplica taxe vamale de export pentru a controla si diminua exporturile de resurse naturale neregenerabile si a unor semifabricate. Aceste taxe aplicate de la 1 iulie 1993 vizeaza 150 de produse cuprinse in 29 de grupe incluzand cateva materii prime, combustibili, metale neferoase si feroas


e, produse chimice, produse din lemn de rasinoase, incaltaminte, produse ale aviatiei civile, armament si materiale militare. Taxele vamale de export cunosc doua tipuri: taxe vamale ad-valorum, cu niveluri diferite (30% la iodine si 40% la propilena, 15% la produse aviatice) si taxe vamale specifice, care ating niveluri ridicate la anumite produse cum ar fi: 64 000 ECU pe tona la produsele din argint; 33.000 ECU pe tona la produse si semifabricatele din germaniu; 21 000 ECU pe tona la anumite metale rare.
La celelalte produse taxele vamale specifice nu depasesc echivalentul a 100 de ECU pe tona. in prezent aproximativ 75% din exporturile rusesti fac obiectul taxelor vamale de export. in cvasitotalitatea lor taxele vamale din tarifele vamale de import ale acestor tari sunt taxe ad-valorem. in toate aceste tari dupa anul 1990 a fost abilitat regimul de comisionari vamali care exercita in baza unui contract de mandat, in numele si pe contul agentilor economici atributii de declarare vamala si indeplinire a formalitatilor vamale. Comisionarii vamali nu pot participa la alte forme de activitate economica, iar personalul lor trebuie sa dispuna de competenta recunoscuta. Pentru a-si putea exercita activitatea agentii vamali trebuie sa obtina o atestare de la directiile generale ale vamilor. Aflat in stadii diferite de la o tara la alta, procesul de modernizare a infrastructurii vamale, de informatizare si flexibilizare a statisticii vamale incepe sa-si arate primele efecte prin fluidizarea fluxurilor comerciale, cresterea usurintei in aplicarea metodologiilor de evaluare vamala si sporirea incasarilor bugetare.
Participante la negocierile Rundei Uruguay ca membri cu drepturi depline (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia si Romania) sau beneficiari ai rezultatelor acesteia, aceste tari r trebui sa puna treptat in aplicare rezultatele rundei in domeniul tarifar.
Modificari ale nivelurilor taxelor vamale si ale dispersiei tarifare rezulta si din Acordurile de asociere semnate de Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Romania si Bulgaria si din Acordul de parteneriat si cooperare semnat de Rusia in 1994 cu Uniunea Europeana.
Alte masuri de politica comerciala
Transformarea structurii si orientarii geografice a schimburilor comerciale, relocalizarea pe scala competitivitatii externe au impus revederea si punerea in aplicare pe coordonatele pietei a masurilor netarifare, paratarifare, promotionale si de stimulare a exporturilor. Reforma politicii comerciale, neia de diersificare si rafinare a instrumentarului de protejare a economiilor nationale de concurenta straina, acordurile comerciale bilaterale sau regionale incheiate si calitatea de membri ai GATT isi pun amprenta pe varietatea si eficacitatea instrumentarului de politica comerciala netarifara si paratarifara.
a) Interdictii sau prohibiri la import si export; contingente. Din considerente de securitate nationala, sanatate publica, protectia mediului inconjurator sau ratiuni de natura fitosanitara, exporturile si importurile anumitor marfuri pot fi interzise total sau partial, permanent sau conjunctural sau supuse altor restrictionari de natura cantitativa.
Sub incidenta acestor masuri se afla, in toate tarile analizate produsele de utilitate militara, produsele nucleare, tehnologiile aflate sub control international, produsele si componentele nocive (toxice si psihotrope), pietrele si metalele pretioase, deseurile industriale, speciile de flora si fauna protejate. Operatiunile comerciale avand ca obiect aceste produse sunt fie interzise, fie derulate prin intermediul unor firme care trebuie sa obtina autorizatii speciale dupa ce au prezentat do atestand capacitatea lor de a face fata reglementarilor in domeniu.
Masurile comerciale restrictive se aplica in situatii cum ar fi: daca aceste masuri se justifica prin ratiuni de securitate nationala; daca sunt necesare in contextul punerii in aplicare a unor aranjamente si acorduri la care Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Rusia, Bulgaria sunt parti contractante; din considerente de aprovizionare prioritara a populatiei cu bunuri de prima necesitate in conditii de insuficienta sau penurie.
Astfel de masuri restrictive se pot concretiza si in actiuni de retorsiune fata de partenerii externi care practica discriminarea comerciala in relatiile cu tarile est-europene. Pentru tarile est-europene membre ale GATT restrictiile cantitative r opera in relatiile comerciale cu partile contractante doar dupa o prealabila notificare catre secretariatul GATT si numai in conformitate cu conduita Acordului General.
Se pot supune reglementarilor cantitative produse cum sunt: animalele si tele pe cale de disparitie reglementate de Acordul de la Washington din 3 martie 1973; marfurile si tehnologiile supuse controlului international; produsele toxice si psihotrope reglementate de Conventia de la Viena din 21 februarie 1971; produsele nucleare, minereul de uraniu, materialele si echipamentele folosite in productia de arme chimice, biologice si materialul militar; munitia si armamentul pentru activitati sportive si pentru vanatoare; deseurile care pot fi supuse reciclarii.
In cazul Poloniei sunt interzise importurile de alcool pur si dca nearomatizata; automobilele cu motor in doi timpi (cu exceptia celor pentru handicapati); motoarele in doi timpi cu o capacitate cilindrica de peste 250 cmc; autoturismele cu o vechime de peste 10 ani; camioanele mai vechi de 6 ani. Prohibirile vizeaza 59 de produse din Nomenclatorul Combinat.
b) Licentele de import. Treptat sau intr-o singura etapa, diferentiat pe tari, in contextul trecerii la economia de piata s-a revizuit sistemul de aplicare a regimului licentelor de improt. Pana in anul 1989, in toate statele foste socialiste, importurile si exporturile produselor si serviciilor erau supuse regimului de licentiere automata si mai ales neautomata. Licentierea avea ca menire sa garanteze ca activitatea de comert exterior se derula de catre intreprinderile specializate in astfel de operatiuni. Aceste autorizatii se foloseau pentru gestionarea contingentelor globale la bunurile de consum, administrarea statistica a importurilor si exporturilor si pentru regularizarea fluxurilor comerciale reglementate pe cale bilaterala cu tarile membre ale CAER.
Licentele se mai foloseau in cazuri de dezechilibru al balantelor comerciale si de plati in vederea asigurarii cresterii ordonate a exporturilor si a controlului importurilor. in prezent, in aceste state mai sunt supuse regimului de acordare a licentelor de import: marfurile special prevazute de actele normative care reglementeaza comertul exterior, bunurile admise temporar in cadrul operatiunilor de leasing si de lohn, marfurile care fac obiectul acordurilor bilaterale de barter si cele aflate sub incidenta acordurilor internationale privind comercializarea ordonata a produselor. in Polonia sunt supuse regimului de licentiere produse cum ar fi: bere, vin, bauturi alcoolice cu concentratie alcoolica de peste 18A, tigari si tutun, produse lactate, gaze naturale, petrol si carburanti. Dupa anul 1992 gama produselor licentiate s-a restrans. in cazul Ungariei peste 90% din importurile totale nu mai sunt supuse regimului licentelor de import. Se mai solicita licente de import la unele produse alimentare, minereu de fier, bauxita, carbune, prefabricate pentru constructii, produse chimice, produse farmaceutice, furnituri militare, unele tipuri de automobile si materiale pentru telecomunicatii.In Rusia, de la 1 ianuarie 1993 a fost elaborata o procedura uniforma cu privire la licentierea si aplicarea contingentelor pentru export si import diferentiate pentru operatiunile comerciale cu statele fost componente ale URSS si cu terti, in vederea alinierii la practica comerciala intenationala.
Relaxarea controlului asupra importurilor a vizat: promovarea perfectionarii structurii importurilor de tehnica si tehnologie avansate incorporate in masini, utilaje, instalatii si componente; pana la liberalizarea importurilor de produse finite s-a incurajat liberalizarea importurilor de completare; expunerea la concurenta externa a sectoarelor economice la care firmele nationale sunt in pozitii concurentiale mai farabile sau nu au sanse de a deveni viabile. Ca urmare a procesului de liberalizare s-a produs o atenuare a penuriei unor produse pe pietele interne, s-a perfectionat mediul economic si metodele de productie, s-au ameliorat consturile de productie gratie atenuarii sau eliminarii disfunctionalitatilor generate de formalitatile greoaie de licentiere. in Ungaria se aplica licente individuale care se elibereaza in termen de 15 zile de la depunerea cererii la Ministerul Relatiilor Economice Internationale, iar in Polonia licentele sunt controlate de o comisie speciala in care sunt reprezentate Ministerul de Finante, Ministerul Industriei si Comertului si Ministerul Agriculturii. in cele mai multe cazuri contingentele si licentele nu sunt supuse unui sistem de adjudecare ci se elibereaza inca pe calea administrativa.
ci Obstacolele tehnice in calea comertului. in toate tarile din Centrul si Estul Europei exista o constanta preocupare pentru indexarea masurilor, standardelor si normelor tehnice la conduita comerciala in domeniu. Ungaria este semnatara a Acordului cu privire la obstacolele tehnice in calea comersatului (Codul de normalizare) negociat la Runda Tokyo, in timp ce celelalte state, desi nu au semnat acest acord se preocupa in directia aplicarii reglementarilor tehnice astfel incat sa nu se transforme in bariere discriminatorii in calea schimburilor comerciale. Responsabilitatea globala privind sistemele de standardizare revine unor organisme specializate, diferite de la o tara la alta. Astfel in Ungaria principala responsabilitate in materie revine Oficiului de Standardizare si Comitetului national de dezltare tehnologica, iar in Polonia, Comisiei de standardizare, masuri si greutati si control al calitatii.
Pe masura avansarii proceselor de asociere la Uniunea Europeana, in toate aceste tari s-a produs un proces de indexare a normelor tehnice la cele existente in Uniunea Europeana.
In prezent exista in Ungaria peste 19 000 norme tehnice (40 de norme ale Comisiei Electrotehnice Internationale, 21 de norme europene, 723 de norme ISO sau sub egida ISO, 750 de norme elaborate in cadrul CAER), iar in Polonia 13 000 de norme tehnice (1 296 norme ISO, 360 de norme ale Comsiei Electrotehnice Internationale si 55 de norme europene).
Produsele farmaceutice indigene si importate trebuie inregistrate si avizate de organisme nationale specializate si insotite de certificate fitosanitare conform cu reglementarile internationale. Si tarile care nu au aderat inca la Conventia Internationala cu privire la protectia telor, utilizeaza normele acesteia in domeniu. Cu exceptia unor produse cum sunt: cafeaua macinata, ceaiul, cacao, fructe, legume refrigerate si pasta, importurile celorlalte produse sunt supuse obligatiei de a fi insotite de certificate sanitare.
Animalele si produsele de origine animala nu pot fi importate decat in baza unor autorizatii eliberate de serviciile veterinare care functioneaza in cadrul Ministerelor Agriculturii. Pentru a penetra pe piata, produsele animaliere trebuie supuse unor controale sanitar-veterinare la frontierele vamale si insotite de certificate veterinare, iar animalele vii unor carantine cu o durata variind intre 15 si 30 de zile.
Importurile de te se pot efectua doar prin punctele vamale prevazute cu organisme speciale de control, dar, de regula, nu este necesara obtinerea de autorizatii in fiecare caz in parte.In materie de etichetare se aplica reglementari specifice la produsele alimentare, conserve, condimente, aditivi, etc. Regula fundamentala este ca elementele definitorii, cum ar fi: cantitatea neta, denumirea si sediul producatorului, firma abilitata sa le comercializeze, termenul de garantie, lista de ingrediente si compozitia, puterea calorica si simbolul normei nationale sau internationale, trebuiesc inscrise in limba tarii importatoare.
d) Salvgardarea. Majoritatea tarilor est-europene nu au avut o legislatie elaborata in domeniul salvgardarii, cu exceptia obligatiei pentru tarile membre ale GATT de a respecta prevederile in domeniu ale paragrafului 5 din Protocoalele de accesiune la GATT. in acordurile comerciale bilaterale sau in Acordurile Europene s-au silit prevederi cu privire la Salvgardare.
Reformele economice, liberalizarea progresiva a importurilor, deschiderea spre pietele externe, indeosebi spre cele ale tarilor industrializate, au amplificat concurenta pe pietele interne.In principiu, conform prevederilor nationale in domeniu, in tarile din Centrul si Estul Europei se pot adopta masuri de salvgardare daca un produs este importat in cantitati si in conditii care prejudiciaza sau ameninta sa prejudicieze grav producatorii nationali de produse similare sau direct concurente.
Ca masuri de salvgardare, diferit de la o tara la alta, se pot institui: contingente de import, negocierea cu exportatorii a unor aranjamente de limitare luntara a exporturilor, retragerea sau modificarea licentelor de import, introducerea licentierii importurilor la produsele liberalizate. Procedura de salvgardare poate fi solicitata de producatorii nationali afectati de importuri sau de catre autoritatile guvernamentale abilitate. Finalizarea procedurii si masurile intreprinse trebuie publicate in Jurnalele sau Buletinele Oficiale si notificate simultan in scris exportatorilor straini, firmelor nationale importatoare, producatorilor nationali si autoritatilor de resort din tarile partenere.
e) Procedurile antidumping si compensatorii. Prin calitatea de membri cu drepturi depline in cadrul GATT, Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia au aderat la Codul antidumping negocitat la Runda Tokyo si au preluat in legislatia nationala prevederile in domeniu. in virtutea reglementarilor nationale se pot declansa din oficiu sau la cererea producatorilor nationali reprezentand o parte importanta din productia bunurilor prejudiciate, anchete de dovedire a practicilor comerciale considerate neloiale. Acuzatiile de dumping trebuiesc inaintate ministerelor relatiile economice internationale si trebuiesc insotite de toate informatiile, actiunile, starile de fapt si probele necesare dovedirii existentei dumpingului sau subventionarii exporturilor, prejudiciului sau riscului de producere a prejudiciului. Declansarea anchetei trebuie avizata prin publicare si adusa la cunostinta exportatorilor vizati, autoritatilor din tarile partenere si firmelor interne prejudiciate.
Furnizorii straini si alte parti implicate trebuie sa prezinte, de regula, in termen de 30 de zile de la avizare elementele pe care le considera necesare in sustinerea propriei cauze.
Autoritatile au obligatia sa finalizeze ancheta antidumping in maximum 120 de zile in Ungaria, 150 de zile in Polonia, si in termene precizate in legislatia celorlalte tari. In Polonia se poate impune o taxa antidumping provizorie in cursul unei perioade ce nu depaseste 4 luni.
Daca se dovedeste ca produsul a fost vandut la un pret inferior valorii normale si aceasta practica a prejudiciat piata interna, se pot practica taxe de retorsiune sau exportatorii pot fi determinati sa-si ia angajamente de pret. Masura de raspuns nu poate fi mentinuta decat atat cat este necesar pentru inlaturarea efectului negativ, dar nu mai mult de 5 ani. Practica tuturor statelor analizate statueaza ca taxele antidumping nu trebuie silite la niveluri superioare marjei de dumping si nu trebuie sa depaseasca nivelul necesar pentru eliminarea prejudiciului sau indepartarea amenintarii cu prejudicierea. Utilizarea masurilor de raspuns la practici comerciale neloiale se afla in faza incipienta in toate tarile din Centrul si Estul Europei fiind inregistrate doar cateva acuzatii de dumping in Polonia si foarte putin in Ungaria.In ce priveste alte tipuri de masuri de politica comerciala din domeniul netarifar si paratarifar, in toate tarile analizate se inregistreaza un proces de orientare spre masurile din noua generatie, sporirea eficacitatii acestora si respectarea conduitei comerciale in domeniu.
Se poate adauga ca Ungaria si Polonia sunt semnatare ale Acordului International cu privire la produse lactate negociat la Runda Tokyo, care contine prevederi referitoare la aplicarea de preturi minime la import, iar Polonia si Cehoslovacia au fost semnatare ale Acordului Multifibre (AMF). Specific tuturor acestor tari este imperfectiunea instrumentarului netarifar si a celui de stimulare a exporturilor. Mediile economice nationale determina efecte contradictorii, asimetrii functionale si chiar anularea reciproca a masurilor adoptate.
Se afla, de asemenea, la inceput, aplicarea instrumentarului promotional si a celui de stimulare a exporturilor care incearca sa se alinieze la practicile comerciale in domeniu pe coordonatele bugetar, fiscal, financiar-bancar si valutar. Astfel aflata in faze diferite, subventionarea exporturilor face obiectul unor programe accelerate de eliminare in Ungaria, Polonia si Cehia, orientarea fiind spre formele indirecte de sustinere bugetara a exporturilor. Majoritatea acestor tari au adoptat sistemul de restituire a taxelor vamale percepute la importul de materii prime si componente prelucrate sau incorporate in produsele ce se exporta (regimul draw-back). Se acorda facilitati comerciale in cadrul operatiunilor de leasing si lohn. inca nu se aplica corespunzator facilitati fiscale de natura scutirii de impozite pe profiturile rezultate din exporturi, diminuarea bazei de impunere sau amanarea la plata impozitelor. Sistemul de stimulare va deveni eficient si daca va fi acordat selectiv, va fi insotit si de alte masuri complementare si se va diversifica. Aplicarea creditelor de export, desi in unele tari s-au creat institutii specializate in asigurarea si garantarea creditelor furnizor sau cumparator, este inca diminuata de imperfectiunile existente in sistemele financiar-bancare. Creditele comerciale acordate exportatorilor sunt in cea mai mare parte pe termen scurt si nu vizeaza o gama precizata de produse. Elutia cursurilor monedelor acestor tari in conditiile unor rate ridicate ale inflatiei au determinat reactii atipice ale competitivitatii exporturilor in conditiile deprecierii forintului, coroanei, zlotului, levei sau rublei.
Analiza proceselor de reforma din tarile est-europene contureaza ca trasaturi comune: neia de reasezare institutionala si juridico-legislativa; necesitatea unui mix dinamic si eficient al instrumentelor de politica comerciala; dimensiunea transformarilor si radicalismul acestora; imobilismele si reactiile atipice la tratamentul comercial al economiei; asimetriile structurale, mediul economic extern si sperantele investite in efectele restructurarii economice generale si comerciale.
Particulare fiecarei tari din zona sunt: nivelurile de dezltare economica; dotarea cu factori de productie si infrastructura tehnologica existenta; credibilitatea pentru reforma; pachetul de masuri de deschidere spre mediul economic extern si stadiul in care se afla negocierile si aplicarea acordurilor de asociere la Uniunea Europeana; intensitatea proceselor de liberalizare a comertului exterior; raportarea economiilor acestor tari la sistemul comercial multilateral.





Politica de confidentialitate
Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact