StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » economie » economie comerciala » Cererea de marfuri
Trimite articolul prin email Formele de manifestare a cererii de marfuri; semnificatia lor pentru activitatea comerciala : Cererea de marfuri Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Formele de manifestare a cererii de marfuri; semnificatia lor pentru activitatea comerciala



Reflectand modul de satisfacere a unei mari densitati de nevoi, ordinea de indeplinire a acestora, multitudinea posibilitatilor de realizare a diferitelor trebuinte, specificul intrebuintarii anumitor produse etc, cererea de marfuri prezinta forme si intensitati diferite de manifestare. Data fiind multitudinea acestor forme de manifestare, au fost selectate si prezentate doar acele tipuri care au la baza criterii ce duc la delimitari utile din punct de vedere metodologic si ofera un suport stiintific in organizarea actitatii comerciale.
Cererea de marfuri se caracterizeaza prin dinamism si o mare mobilitate. Ea cunoaste continuu schimbari atat in structura, cat si cu prire la limitele globale ale sale, care reflecta, de fapt, gradul de solvabilitate a nevoilor de consum si posibilitatea de manifestare



a acestor nevoi prin intermediul cererii respective.In functie de aceasta posibilitate de manifestere a nevoilor, cererea de marfuri se delimiteaza in cerere efectiva si cerere potentiala.
Cererea efectiva este aceea care se manifesta pe piata, avand o solvabilitate corespunzatoare.
Cererea potentiala reprezinta, de asemenea, nevoi reale, dar nu se manifesta pe piata, din doua motive:
a) desi exista o solvabilitate corespunzatoare din partea cumparatorilor, marfa fata de care ar trebui sa se manifeste cererea nu se comercializeaza sau se comercializeaza la un nivel cantitativ sau calitativ inferior celui solicitat de cumparatorul potential;
b) cererea nu se poate manifesta pe piata, ca urmare a insolvabilitatii cumparatorilor. Aceasta cerere se mai numeste si cerere in formare sau in devenire. Ea se manifesta efectiv atunci cand dene solvabila ca urmare a acumularii veniturilor de catre categoria respectiva de consumatori, pana la limita corespunzatoare, prin cresterea veniturilor, a reducerii preturilor sau a facilitatii cumpararii prin sistemul de credite.
O grupare utilizata frecvent in cadrul studiilor de piata, si cu deosebire in practica comerciala , este cea realizata in functie de modul de manifestare in timp a cererii de marfuri, intalnind, astfel, notiunea de: cerere curenta, periodica si rara.
Cererea curenta este specifica, in general, marfurilor de prima necesitate - produse alimentare si o parte redusa de articole nealimentare - si se caracterizeaza printr-o rigiditate si o repeilitate pronuntata, impusa de caracterul permanent (curent) al nevoilor pe care le exprima si de modul de consumare a produselor respective.
Cererea periodica se refera in special la produse de imbracaminte, incaltaminte, unele obiecte de uz casnic, materiale de intretinere etc, caracterizandu-se printr-o repetare cu o anumita regularitate, la perioade de timp determinate de durata de intrebuintare a produselor respective sau de sezonalitatea consumului.
Cererea rara este specifica bunurilor de folosinta indelungata -automobile, mobila, telezoare etc. - cand este vorba de satisfacerea consumului final, precum si utilajelor si bunurilor de echipament - strunguri, freze, linii tehnologice automate, pupitre de comanda etc. - cand se are in vedere satisfacerea consumului intermediar al industriei, agriculturii sau prestatiilor de sercii. O asemenea cerere se poate referi si la unele produse cumparate intamplator sau in anumite ocazii (de pilda, la unele articole de arta, artizanat sau bunuri destinate productiei cumparate cu ocazia unor licitatii intamplatoare etc).
Dupa modul in care se formuleaza si se fixeaza asupra produselor, cererea de marfuri poate fi ferma si spontana.
Cererea ferma are in vedere produsele de prima necesitate si de sortiment simplu (paine, ulei, zahar, diferite medicamente etc, in cadrul consumului final, si materiile prime, combustibilii, carburantii etc, in cadrul consumului intermediar). La aceste sortimente simple, de prima necesitate, se adauga o serie de produse cu caracteristici precise (marime, talie, parametri tehnologici etc, la care cererea nu poate fi finalizata sub influenta factorilor de piata, ea fiind strict determinata de imperativele nevoii). Acest tip de cerere se caracterizeaza prin aceea ca fixarea consumatorului asupra produsului necesar are loc inca inaintea contactului cu unitatile comerciale.
Cererea spontana se formeaza prin contactul cumparatorului cu marfa, exprimand preferintele indiduale ale consumatorului pentru modele, culori, marci, calitati etc. O asemenea situatie este posibila atunci cand la satisfacerea unei anumite nevoi concura mai multe valori de intrebuintare sau mai multe sortimente din cadrul aceleiasi grupe de produse. in acest caz, prezentarea larga a sortimentului in magazine dene o conditie esentiala pentru transformarea dorintei consumatorului in decizie de cumparare.
Din punct de vedere al modului in care evolueaza in timp, cererea de marfuri poate fi: constanta, crescanda si descrescanda.
Cererea constanta are in vedere evolutii in cadrul carora proportiile acesteia se ment


in neschimbate pe o anumita perioada de timp mai indelungata. Variatia dimensiunilor unei astfel de cereri este legata, in principal, de modificarea numarului populatiei si a numarului intreprinderilor, firmelor sau a altor tipuri de unitati economico-sociale consumatoare.
Cererea descrescanda se caracterizeaza printr-o dinamica ale carei proportii dimensionale se restrang in timp datorita intensitatii cu care actioneaza factorii formati sau datorita aparitiei unor produse noi care satisfac aceeasi nevoie, la un nivel superior. Pentru produsele care au satisfacut nevoia respectiva pana in acel moment, cererea inregistreaza o scadere. Cererea constanta si descrescanda este specifica acelor produse unde s-a ajuns la un anumit grad de saturatie.
Cererea crescanda este aceea ale carei proportii dimensionale sporesc in timp sub influenta factorilor formati. Aceasta forma de manifestare a cererii este specifica mai multor produse, intre acestea distingandu-se bunurile de folosinta indelungata.
In functie de gradul in care marfurile participa la satisfacerea trebuintelor, cererea fata de acestea poate fi: de baza, suplimentara si complementara.
Cererea de baza se manifesta fata de marfurile care satisfac o anumita trebuinta determinata a cumparatorului (de exemplu, un aparat de fotografiat).
Cererea complementara se manifesta fata de o marfa care apare necesara in mod obligatoriu pentru satisfacerea trebuintelor, venind in ajutorul marfii de baza (de pilda, filmul pentru fotografiat).
Cererea suplimentara satisface o trebuinta aflata in legatura stransa cu aceea fata de care s-a manifestat cererea de baza si complementara, respectiv amplifica gradul de satisfacere asigurat de catre cererea de baza. in aceasta situatie se afla, de exemplu, cererea pentru accesoriile de vestimentatie: palarii, cravate, manusi etc, asortate unui costum cumparat; cererea pentru o parte din echipamentul auxiliar din cadrul pietei bunurilor de consum intermediar.
Importanta pentru actitatea comerciala este si clasificarea cererii dupa criteriul gradului de corelare a acesteia cu oferta, in functie de care poate fi: satisfacuta si nesatisfacuta.
Cererea satisfacuta are in vedere acea parte a nevoii solvabile, care, in momentul manifestarii sale in cadrul pietei ca cerere, gaseste in masa marfurilor din componenta ofertei echivalentul structurii sale. Acest tip de cerere se confunda, in general, cu volumul desfacerilor de marfuri dintr-o anumita perioada de timp si are in vedere gradul de acoperire cu marfuri. Adevarul este insa partial, deoarece nu intotdeuna volumul desfacerilor oglindeste in mod real dimensiunile unei cereri satisfacute. Exista situatii cand desfacerile respective includ in structura lor si importante dimensiuni ale unei cereri realizate in mod fortuit, respectiv a acelei cereri care nu a gasit in oferta de piata echivalentul structurilor nevoilor reprezentate, acestea fiind insa presante au trebuit sa fie conditionate prin ce s-a gasit.
Cererea nesatisfacuta este acea parte a nevoii solvabile care, in momentul manifestarii sale ca cerere, nu s-a corelat cu oferta existenta pe piata, datorita neconcordantei dintre caracteristicile lor sau a perioadei si a locului de manifestare. Fiind vorba de trebuinte a caror satisfacere poate fi amanata, acest tip de cerere poate ramane o anumita perioada ca cerere potentiala, dupa care, fie ca este satisfacuta in mod fortuit, fie ca dispare, cumparatorul orientandu-se spre alte produse sau sercii.In actitatea comerciala, cunoasterea cadrului de manifestare si de edentiere a cererii de marfuri a populatiei prezinta o importanta deosebita, in functie de aceste aspecte urmand a se lua o serie de decizii operative, curente sau de perspectiva. Deciziile respective zeaza modul de formare si de orientare a fondului de marfuri pe teritoriu, organizarea actitatii de vanzare a produselor, orientarea sistemului de promovare a vanzarilor si a actitatii publicitare etc.






Politica de confidentialitate Copyright © 2010- 2020 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact