StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie generala
Trimite articolul prin email Principiile bugetare : Economie generala Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Principiile bugetare



Principiile bugetare


Bugetul general al UE este construit pornind de la o serie de principii inspirate de diversele proceduri bugetare nationale. Este vorba de principiul unitatii, universalitatii, anualitatii, echilibrului, specializarii bugetare, bunei gestiuni financiare 434i82e si de transparenta bugetara si principiul unitatii de cont.

1. Principiul de unitate si adevar bugetar




Principiul unitatii, reglementat de art.268 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana (denumit in continuare Tratatul CE), precum si de art.4-5 din Regulamentul Consiliului nr.1605/2002 din 25 iunie 2002, care prevede ca, ansamblul incasarilor si cheltuielilor trebuie sa se regaseasca intr-un singur document bugetar, pentru a asigura astfel un control eficient al modului de utilizare a resurselor comunitare. Sistemul financiar comunitar a cunoscut o miscare de unificare a instrumentelor bugetare. Daca, la inceput, cele trei Comunitati (CECO, Euratom, CEE) dispuneau de propriile bugete, odata cu tratatul de fuziune din 1965, numai doua instrumente bugetare vor continua sa existe: bugetul general si bugetul operational CECO. Chiar si in prezent, anumite elemente financiare ale Comunitatii dispun de un regim particular: politica externa si de securitate, justitia si afacerile interne, FEDER. Derogari sunt in mod egal admise pentru organismele descentralizate ale Comunitatii (agentiile europene), care dispun de propriul lor buget. Resursele lor provin din subventii inscrise in bugetul general.

2.Principiul universalitatii

Principiul universalitatii, reglementat de art. 17-20 din Regulamentul Consiliului nr.1605/2002 din 25 iunie 2002, prevede ca totalul veniturilor va acoperi totalul alocatiilor de plata.

Acest principiu ne spune ca incasarile bugetare reprezinta o masa comuna care serveste finantarii tuturor cheltuielilor, fara deosebire. Aceasta implica existenta a doua reguli caracteristice dreptului bugetar: al non-afectarii si non-contractiei (micsorarii).

Regula non-afectarii dispune ca incasarile bugetare sa nu fie afectate de anumite cheltuieli precise. Totodata, exceptii de la regula sunt admise pentru anumite programe de cercetare sau pentru contributia tarilor din SEE catre anumite politici precise.

Regula non-contractiei arata ca nu pot fi acceptate micsorari ale incasarilor sau cheltuielilor. Sunt admise numai exceptii de ordin tehnic, care sa vizeze usurarea procedurii.


Principiul anualitatii

Principiul anualitatii, prevazut in art. 6-13 ale Regulamentului Consiliului nr.1605/2002 din 25 iunie 2002, care prevede ca operatiunile bugetare se refera la un anumit an bugetar, care se suprapune peste cel calendaristic, adica incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie; Principiul semnifica dependenta operatiilor de catre un exercitiu anual capabil sa faciliteze controlul activitatii executivului com unitar.

Totodata, adesea sunt necesare actiuni plurianuale. In acest caz se face apel la notiune de credite disociate, care se descompun in credite de angajament si de plati.

Creditele de angajament acopera, in timpul exercitiului financiar in curs, costul total al obligatiilor juridice contractate pentru actiuni a caror realizare se intinde pe o perioada mai mare de un exercitiu.

Creditele de plati acopera, pana la concurenta nivelului inscris in buget, cheltuielile care deriva din executia angajamentelor contractate in cursul acelui exercitiu sau al unui exercitiu anterior. Ele fac obiectul unor autorizari bugetare anuale.

Diferenta intre creditele de angajament si cele de plati este masurata prin angajamente restante de lichidat (ARL). Ele reprezinta decalajul in timp intre momentul in care angajamentele sunt contractate si momentul in care platile corespunzatoare sunt lichidate.

Derogari de la principiul anulalitatii sunt posibile prin sistemul raportarilor de credite. Pentru creditele disociate, creditele neutilizate la finele exercitiului pentru care ele sunt inscrise sunt, ca regula generala, anulate. Cu titlu exceptional, ele pot fi si reportate. Pentru creditele ne-disociate, exista un report de drept in exercitiul urmator al creditelor care corespund platilor restante datorate angajamentelor contractate intre 1 ianuarie si 31 decembrie.In ceea ce priveste incasarile, toate eventualele excedente sunt reportate in exercitiul urmator. Numai incasarile intervenite intre 1 ianuarie si 31 decembrie sunt avute in vedere, in cazul unei aplicari stricte a acestui principiu.



In propunerea de buget pe 2009, creditele de angajament se ridica la 133,7 miliarde de euro, iar cele de plata la 116,1 miliarde de euro. Totalul platilor pentru 2009 reprezinta 0.894% din produsul national brut al Uniunii Europene, cu un miliard de euro mai mult decat in bugetul pentru 2008

4. Principiul echilibrului

Principiul echilibrului prevazut in art. 14-15 din Regulamentul Consiliului nr.1605/2002,presupune ca veniturile estimate pentru un an bugetar trebuie sa fie egale cu alocatiile de plata pentru acel an. Soldul fiecarui an financiar va fi inclus in bugetul anului urmator in categoria corespunzatoare veniturilor in cazul unui surplus bugetar sau in categoria corespunzatoare alocatiilor de plata in cazul unui deficit bugetar. Pentru acoperirea deficitului bugetar nu pot fi imprumutate sume de bani. Orice cheltuiala suplimentara neprevazuta ce apare in timpul unui an bugetar este finantata prin rectificarea bugetului.

In momentul in care bugetul a fost aprobat exisa un echilibru perfect intre venituri si cheltuieli. Totusi, prin definitie, bugetul reprezinta o previziune, atat in ceea ce priveste cheltuielile, cat si veniturile. Prin urmare, nu este imposibil ca pe perioada executiei bugetare sa apara diferente intre venituri si cheltuieli. Doua situatii sunt posibile:

Inregistrarea unui sold pozitiv, deci a unui excedent. Aceasta este cea mai frecventa situatie, excedentul fiind reportat in anul urmator.

Inregistrarea unui sold negativ, deci a unui deficit. Este o situatie mai degraba exceptionala, care va antrena inscrierea unei noi cheltuieli in bugetul urmator.

Situatia obisnuita este cea a inregistrarii de excedente. Din acest motiv exista un mecanism care consta in finantarea noilor cheltuieli prin anticiparea de economii ce se vor realiza in cursul unui exercitiu, fara ca acele categorii generatoare de economii sa poata fi identificate in momentul votarii bugetului. Aceasta este asa numita „rezerva negativa”: o valoare negativa care este inscrisa in buget si care trebuie sa dispara pe parcurs ul exercitiului bugetar prin viramente provenind din capitolele care se vor dovedi excedentare.

5. Principiul specializarii

Conform acestei reguli, fiecare credit trebuie sa aiba o destinatie determinata si trebuie afectat unui scop precis, astfel incat sa fie evitate orice fel de confuzii intre diferitele credite in momentul autorizarii si executarii (nici o incasare si nici o cheltuiala nu poate fi afectata altfel decat prin raportarea la un articol al bugetului). Aceeasi regula este valabila si pentru incasari, care trebuie precis identificate. Bugetul este structurat pe sectiuni, titluri, capitole, articole si pozitii. Adevaratul sediu al specializarii este capitolul, acesta fiind cel care indica competenta autoritatii bugetare. Orice virament de la un capitol la altul este rezervat autoritatii bugetare.


6. Principiul bunei gestiuni financiare 434i82e si principiul de transparenta bugetara

Principiul bunei gestiuni financiare 434i82e presupune utilizarea creditelor economicos (cat mai ieftin posibil),eficace (in modul cat mai potrivit cu obiectivele avute in vedere) si eficient.

Conform principiului de transparenta, bugetul initial comunitar si bugetele rectificative, precum si situatiile financiare consolidate si rapoartele asupra gestiunii financiare intocmite de fiecare institutie sunt publicate in „Jurnalul  Oficial al Comunitatilor Europene”.


2.7. Principiul unitatii de cont

Cu exceptia primilor ani de existenta, bugetul comunitar a fost intotdeauna redactat intr-o unitate de cont, initial definita printr-o greutate de aur fin , apoi in urma crizei sistemului Bretton-Woods, la inceputul anilor 1970, printr-un cos de mai multe monede europene. Din 1981, bugetul general comunitar este exprimat in ECU, iar din 1999 se trece la moneda unica  europeana, EURO.

Trecerea la EURO se traduce prin mai multa simplitate si stabilitate in stabilirea si executarea conturilor bugetare comunitare.







Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact