StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Dovedeste-ti eficienta, sau invata de la altii
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » economie generala
Trimite articolul prin email Calitatea produsului – obiectiv principal al cercetarii-dezvoltarii : Economie generala Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Calitatea produsului – obiectiv principal al cercetarii-dezvoltarii



CALITATEA PRODUSULUI – OBIECTIV PRINCIPAL AL CERCETARII-DEZVOLTARII


Calitatea produselor si serviciilor este determinata de ansamblul activitatilor de la conceptie la executie si utilizare, intre care exista o legatura organica si trebuie privita atat prin prisma calitatii produselor la producator (calitatea productiei) cat si in exploatare la beneficiar (calitatea produsului).

Calitatea este o notiune dinamica, determinata de modificarile rapide ale caracteristicilor produselor sub impulsul progresului stiintifico-tehnic si tehnologic. Continutul ei evolueaza corespunzator necesitatilor practice, istorice determinate si surprinde atat aspectul extensiv (variatia in timp a caracteristicilor pentru acelasi produs) cat si sub aspectul intensiv (amplificarea, imbogatirea substantiala a caracteristicilor existente ale produsului). In acest context, importanta pentru societate nu este doar calitatea ca atare, ci si cresterea calitatii. Produsele de calitate superioara satisfac nevoile la un nivel mai inalt, sunt mai competitive, mai bine apreciate de consumatori, valorifica la un nivel superior resursele, au o valoare mai ridicata.




Calitatea produsului se refera la gradul de utilitate al produsului respectiv, la masura in care proprietatile produsului respectiv satisfac cerintele beneficiarului sau cumparatorului. Sub o alta forma reperezinta totalitatea proprietatilor unui produs a carui evaluare permite determinarea masurii in care se satisfac cerintele

Calitatea productiei se refera la un ansamblu de elemente ce caracterizeaza atat nivelul calitativ al fiecarui produs, cat si calitatea activitatii de conceptie, a tehnologiei folosite, a organizarii productiei si a muncii, a fabricatiei si a controlului tehnic al calitatii.

Aceasta abordare a calitatii productiei precum si luarea in considerare a elementului dinamic, conduce la tratarea globala sau totala a calitatii si care se poate evidentia in “spirala calitatii”, cunoscuta din studiul calitologiei si merceologiei.

Calitatea produsului si a productiei este apreciata prima data si verificata de producator, dar in final calitatea reala a produsului este aprecierea beneficiarului sau a consumatorului.


Probleme specifice ale determinarii calitatii loturilor de marfuri


Calitatea reala a unui lot de produse este conforma cu calitatea prescrisa cand dispersia valorilor caracteristicilor de calitate pentru toate componentele lotului se afla in limitele admise si deci calitatea medie a lotului este acceptabila.

Dispersia se calculeaza cu expresia:


S2 =


unde X este valoarea medie a indicatorului de calitate si n este numarul de probe.

Pe parcursul circuitului produsului pana la consumator, numerosi factori actioneaza asupra integritatii si nivelului calitativ al pro 656i82g dusului. Sub actiunea acestor factori si corelat cu natura produsului apar modificari in timp ale proprietatilor produsului.

Se poate afirma ca un produs are calitate normala cand pe tot parcursul prelucrarii si comercializarii, respectand conditiile tehnice impuse, se pastreaza proprietatile prescrise. Din acest punct de vedere calitatea unui lot de marfa poate fi privita sub doua aspecte:

- calitatea statica, adica nivelul real al calitatii, determinat intr-un moment dat al circulatiei produsului;

- calitatea dinamica, adica evolutia nivelului real al calitatii in timp, ca rezultat al interactiunii dintre produs si mediu.

Urmarirea calitatii dinamice presupune determinarea in momentul initial si in timp a proprietatilor dinamice ale produsului.

Definirea si urmarirea calitatii dinamice se aplica la stabilirea termenului de garantie, stabilirea si controlarea perisabilitatilor, organizarea transportului, a depozitarii si transportului mafurilor etc.


Metodologia generala de determinare a calitatii produselor


Determinarea calitatii consta din masuratori, analize si incercari care se executa dupa o metodologie stabilita pentru stabilirea nivelului caracteristicilor de calitate ale produsului la un moment dat.

In cadrul determinarii calitatii se are in vedere:

- stabilirea concordantei dintre calitatea reala si cea prescrisa a produsului;

- stabilirea masurii in care calitatea produsului corespunde cerintelor beneficiarului;

Determinarea calitatii presupune parcurgerea unor etape descrise in continuare. Metodologia efectiva de determinare a calitatii se alege functie de natura produsului (daca este un produs curent sau unul nou), destinatia produsului, daca e necesara determinarea calitatii unui produs singular sau a unui lot, daca determinarea trebuie sa se faca la furnizor sau la beneficiar.


a) Stabilirea criteriilor calitatii

Criteriile in functie de care se face aprecierea calitatii exprima cerintele de baza fata de produs. Criteriile de determinare a calitatii sunt functie de specificul produselor si la stabilirea lor trebuie sa se tina cont de urmatoarele criterii:

- sa aiba o valoare stiintifica recunoscuta si sa fie comparabile cu standardele;

- sa aiba caracter specific, diferentiat pe grupe de produse si pe produse.

Pot servi drept criterii de calitate caracteristicile dimensionale, estetice, comfortul in exploatare etc.


b) Selectionarea caracteristicilor de calitate

Din numarul mare de caracteristici ale unui produs, numai unele sunt esentiale din punct de vedere al definirii calitatii - caracteristicile de calitate.

La alegerea caracteriticilor de calitate trebuie sa se asigure ca aceste proprietati sunt reprezentative si ca exista metode eficiente si usor de utilizat pentru determinarea lor, preferabil standardizate. Din lista caracteristicilor produsului se selecteaza cele care exprima cel mai pregnant calitatea produselor si creaza o imagine generala asupra calitatii. Apoi se poate completa cu caracteristici mai analitice, care raman ascunse la studiul doar a caracteristicilor generale.


c) Selectionarea indicatorilor de calitate

Indicatorii de calitate sunt expresia cantitativa a caracteristicilor de calitate. In cazul caracteristicilor standardizate, criteriile pentru indicatorii de calitate vor fi cei prescrisi in standarde. Se pot lua in considerare, asa cum s-a mai aratat, si caracteristici nestandardizate. Adesea, caracterizarea calitatii numai prin indicii rezultati prin masuratori, cu un caracter pronuntat tehnic, nu este suficienta. De aceea se poate apela la indicatori psihosenzoriali. Indicatorii pot fi luati in considerare si in mod ponderat cu coeficienti care exprima importanta acordata fiecareia din caracteristici in definirea calitatii.


d) Determinarea calitatii reale a lotului de produse

Calitatea reala a unui lot de produse se determina cu metode organoleptice si cu metode de laborator. Obiectivitatea si exactitatea se asigura prin pregatirea probelor si efectuarea determinarilor in conditiile prescrise. In raport cu dispersia caracteristicilor de calitate in masa unui lot de produse, lotul poate fi omogen sau eterogen. Alegerea celei mai potrivite metode de extragere a probelor este, din aceasta cauza, determinanta pentru stabilirea corecta a calitatii produselor lotizate.

Pregatirea probelor pentru analiza sau pentru incercarile de laborator se face prin metode care depind de natura produselor si de tipul de determinare. Procedee de pregatire a probelor sunt omogenizarea, conditionarea etc.

Este indicat ca la determinarea calitatii reale sa se foloseasca metodele standardizate. Se prefera, de asemenea, metodele simple, nedistructive, rapide, cu consum mic de materiale si de mare exactitate.


e) Prelucrarea, exprimarea si interpretarea rezultatelor

Exactitatea rezultatelor masuratorilor se asigura prin efectuarea unui sir de determinari repetate pentru fiecare caracteristica de calitate. Rezultatele sirului de determinari se prelucreaza statistic, conform cu prevederile standardelor. La exprimarea rezultatului sirului de masuratori pot interveni o serie de parametri statistici ca: media aritmetica simpla, amplitudinea, media aritmetica ponderata, eroarea absoluta si relativa, abaterea medie patratica.


f) Controlul si reducerea erorilor de masurare

Erorile de masurare, definite ca diferentele dintre valorile rezultate din masurare si valorile de referinta de mare precizie, insotesc inevitabil orice masurare.

Erorile pot fi erori intamplatoare, cauzate de imperfectiunea organelor de simt sau de variatiile conditiilor in care se efectueaza determinarile, si erori sistematice, cauzate de imperfectiunea aparatelor sau metodelor folosite.

Erorile pot influenta deciziile referitoare la calitatea produselor, de aceea ele trebuie reduse la minimul posibil. Exista doua cai de reducere a erorilor:

- efectuarea de determinari multiple si folosirea mijloacelor statistice pentru controlul erorii de masurare; cresterea numarului de determinari are anumite limite impuse de costuri si de faptul ca o crestere substantiala a numarului de determinari, peste o anumita limita, duce la o reducere infima a erorii,

- determinarea cauzelor variatiei si eliminarea sau diminuarea lor.

Metodologia specifica de determinare a calitatii produselor depinde de locul pe care determinarea de efectuat a calitatii o ocupa:

- determinarea calitatii produselor de fabricatie curenta;

determinarea calitatii produselor noi.


Determinarea calitatii produselor de fabricatie curenta


Determinarea calitatii produselor de fabricatie curenta urmeaza, in linii mari, metodologia generala de determinare a calitatii. Se stabileste schema generala de determinare a calitatii (caracteristicile si indicatorii de calitate, modul de esantionare, numarul de determinari de executat pentru un parametru, metodele de determinare, succesiunea in timp a determinarilor), limitele de toleranta si campul de imprastiere a indicatorilor de calitate, sa  se prelucreze datele obtinute si sa se interpreteze.

In cadrul schemei generale de determinare a calitatii trebuie sa se opteze preferabil pentru caracteristicile prescrise in standarde si pentru care exista metode standardizate de determinare.

Succesiunea in timp a efectuarii determinarilor trebuie stabilita astfel incat esantionul la dispozitie sa fie folosit cat mai judicios. Astfel, la inceput trebuie prevazute determinarile nedistructive, apoi cele cu consum mic de material si numai final, daca sunt necesare, determinarile distructive.



Atunci cand, se stabilesc limite de toleranta si campuri de imprastiere a valorilor caracteristice, se tine seama de urmatoarele:

- nu exista nici un produs al carui indicatori de calitate sa se situeze in totalitate la nivel optim;

- abaterile unor indicatori de calitate in raport cu nivelul optim pot fi compensate partial sau total de abaterile cu efect favorabil asupra nivelului calitativ ale altor indicatori.

Prelucrarea, exprimarea si interpretarea rezultatelor sunt usurate prin metoda diferentei adica inregistrarea unor valori de baza, urmata in continuare doar de stabilirea diferentelor in raport cu acestea.

Determinarea calitatii presupune, dupa caz, efectuarea unor masuratori a valorilor caracteristicilor de calitate masurabile si/sau a unor determinari organoleptice. Masurarile sunt urmate de comparari (cu valorile prescrise in standarde, contracte etc. sau cu etaloane) si pot fi:

a) Masuratori directe, cu ajutorul unor instrumente si metode specifice, rezultatul exprimandu-se in unitati de masura legal acceptate in Romania. Trebuie remarcat faptul ca in Romania sistemul de unitati de masura legal este sistemul si (Sistemul International) si numai acesta este permis sa se folosesca, inclusiv pentru exprimarea rezultatelor determinarilor indicatorilor de calitate.

b) Masuratori indirecte, cu ajutorul unor instrumente de inalta precizie, exprimandu-se prin valori care trebuie sa se incadreze in anumite limite de toleranta. Asa este, de exemplu, determinarea cifrei octanice a carburantilor, determinare care se bazeaza pe masurarea, de fapt, a vibratiei unui motor etalon atunci cand functioneaza cu carburantul supus cercetarii. Prin astfel de metode indirecte se determina si fiabilitatea si mentenabilitatea produselor;

Desi masuratorile indicatorilor de calitate pot fi foarte precise, datorita optiunilor diferite ale consumatorilor sau beneficiarilor, determinarea exacta a calitatii unui produs nu poate fi facuta decat in anumite limite. Din acesta cauza se folosesc si metode de estimare a calitatii produselor.


Cerinte privind metodele de estimare a calitatii


Determinarea sau estimarea calitatii produselor face obiectul unei discipline distincte denumita calimetrie, de aceea acest aspect este tratat aici doar sumar.

Estimarea calitatii produselor din productia curenta comporta mai multe etape, in principiu aceleasi cu cele tratate in capitolul privind procedura generala de determinare a calitatii produselor. Aceste etape sunt:

- Stabilirea caracteristicilor de calitate si a indicatorilor de calitate;

- Identificarea etaloanelor cu care sa se compare valoarea indicatorilor de calitate care urmeaza sa fie determinati (valori prescrise in standarde interne sau internationale, valorile stabilite contractual, valorile acestor indicatori la produse etalon general acceptate) si stabilirea valorilor pentru aceste caracteristici (indicatori de calitate);

- Compararea nivelului indicatorilor produsului analizat cu valorile indicatorilor luati ca baza de comparatie;

- Stabilirea importantei caracteristicilor de calitate privind gradul lor de utilitate in cadrul valorii de intrebuintare. Aceasta etapa poate fi importanta la anumite categorii de produse la care optiunile diferitilor beneficiari pot sa difere in functie de ponderea acordata anumitor caracteristici ale produsului;

- Stabilirea unei metode care sa permita agregarea caracteristicilor pentru a se obtine in final un indice sintetic global pentru estimarea calitatii produsului.

In continuare sunt prezentate pentru exemplificare doua metode de agregare a caracteristicilor, si anume metoda bazata pe compararea valorii absolute a parametrilor de calitate si metoda teoriei utilitatii pentru estimarea calitatii produselor.

a. Metoda de estimare a calitatii produsului pe baza compararii valorii absolute a parametrilor de calitate

Daca, de exemplu, la un produs se iau in considerare patru caracteristici de calitate pentru care masuratorile au dus la valorile (indicatori de calitate) x1, x2, x3, x4, aceste valori se compara cu valorile corespunzatoare al acestor indicatori din documentatia de referinta (standard, contract, produs etalon), x1r, x2r, x3r, x4r. Din raportarea valorilor efectiv masurate la valorile de referinta rezulta indicele de calitate pentru caracteristica respectiva ixi. In cazul exemplului luat in discutie cei patru indici sunt . Raportarea se face valoare masurata/valoare de referinta, daca referinta se exprima ca „valori mari”, in sensul de valoare prescrisa ca „max.”, „contine cel mult” etc. (cazul x1 si x2 din exemplu) si invers, daca referinta se exprima ca „valori mici”, in sensul de „min”, „contine cel putin” etc. (cazul x3 si x4 din exemplu

Stabilirea importantei caracteristicilor de calitate


x1

x2

x3

x4

V1

k1

k2

k3

k4

V2

p1

p2

p3

p4

V3

np1

np2

np3

np4

Unde   V1, V2, V3,…,Vi reprezinta diferitele variante,

x1, x2, x3,….,xi reprezinta caracteristicile de calitate,

k1, k2, k3,….,ki reprezinta valorile luate de caracteristicile de calitate (indicatori) in varianta V1,

p1, p2, p3,…..,pi reprezinta valorile luate de caracteristicile de calitate (indicatori) in varianta V2,

n reprezinta coeficientul de variatie al caracteristicii x

Stabilirea indicelui sintetic pentru calitatea produsului

Cu simbolurile definite mai sus, expresia generala a indicelui de calitate al produsului este

Pentru cazul din tabel indicele de calitate este

In varianta pentru pi indicele de calitate este

Trebuie tinut cont de faptul ca suma ponderilor este egala cu 1.



Daca in cele doua variante de determinare a calitatii produsului are valori mai mari decat 1, produsul respectiv are o calitate superioara in raport cu baza de referinta:

In varianta a treia, , produsul este de calitate superioara fata de cel de referinta daca

Aceasta metoda poate fi folosita si la selectarea produselor. In acest caz se ia in considerare o baza de referinta si va fi ales produsul care depaseste baza de referinta si are indicele de calitate cel mai mare.

b. Metoda teoriei utilitatii pentru estimarea calitatii produselor

In cadrul aceste metode se aplica de regula solutia propusa de von Neumann si Morgenstern prin care valoarea unui parametru se poate exprima in utilitati cu valori intre 0 si 1.

Transformarea unei valori in utilitate se face pe baza unei ecuatii de liniarizare. Astfel, utilitatea unei valori x se poate exprima cu ecuatia unei drepte

Pentru determinarea coeficientilor a si b din ecuatia de mai sus de transformare a unei valori in utilitati, se iau in considerare doua situatii limita si anume:

a) cand valoarea caracteristicii este mare, atunci si utilitatea este maxima si egala cu 1.

b) cand valoarea caracteristica este minima atunci si utilitatea este minima si este egala cu 0.

Prin rezolvarea sistemului de ecuatii, cu necunoscutele a si b, care descrie cele doua situatii limita de mai sus,

pentru X à maxim

rezulta                           

si


iar utilitatea valorii X, in cazul in care se cer valori mari este

Pentru X à minim, sistemul de ecuatii este

iar solutiile

si


utilitatea valorii X, in cazul in care se cer valori mici este



Dupa transformarea valorilor in utilitati se stabilesc coeficientii de importanta pentru fiecare caracteristica considerata sau pondere ori numar de puncte, pentru ca final sa se determine utilitatea globala a produsului cu urmatoarea relatie:



Particularitati ale determinarii si analizei calitatii produselor noi


Determinarea si analiza calitatii unui produs nou trebuie sa tina cont de numerosi factori din multe domenii. Din aceasta cauza decizia privind introducerea in fabricatie a produselor noi obliga la o analiza comparativa de optimizare a variantelor existente, solutia fiind cel mai adesea un compromis intre posibilitatile si interesele producatorului, ale comerciantilor si cele ale utilizatorilor produselor respective.

a) Determinarea calitatii produselor noi

In vederea determinarii calitatii produselor noi este necesar intai sa se stabileasca in ce consta noutatea lor. Functie de elementele de noutate cu care produsele se prezinta in competitia pietii se stabilesc si modalitatile de determinare a calitatii, cu respectarea a doua cerinte:

- determinarea trebuie sa aiba caracter unitar, adica sa se foloseasca tehnici si metode de determinare admise pentru produse din aceeasi grupa de marfuri;

- determinarea trebuie sa aiba caracter obiectiv, adica sa se ia in considerare elemente prescrise in standardele produselor similare si rezultatele testelor de corespondenta ale acestora cu cerintele consumatorilor.

Determinarea calitatii produselor noi inseamna de fapt:

- stabilirea caracteristicilor de calitate care se vor cerceta la produsul nou;

- stabilirea metodelor de determinare;

- stabilirea nivelului minim de calitate pe care noul produs trebuie sa-l aiba.

La stabilirea calitatii este necesar sa se aleaga caracteristici care sa reprezinte exact calitatea produsului, sa fie operative si sa necesite conditii de determinare usor realizabile.

Adesea determinarea calitatii produsului nou consta in compararea caracteristicilor atat nominale cat si reale cu caracteristici similare ale unor produse de referinta.

Pentru unele produse, in special alimentare, se foloseste sistemul de evaluare pe baza de punctaj, care simplifica metologia de determinare si reflecta satisfacator nivelul calitativ al produsului.

b) Analiza calitatii produselor noi

Atunci cand se hotareste introducerea unui produs nou in fabricatie, el trebuie supus unei analize, pentru a se stabili competivitatea lui tehnica, economica si sociala.

Analiza trebuie sa stabileasca daca produsele noi corespund cerintelor beneficiarilor si in ce masura raspund exigentelor cu care sunt confruntate pe intregul lor circuit tehnic, inclusiv transportul, manipularea, depozitarea si comercializarea lor.

Analiza produselor noi urmareste sa stabileasca si masura in care, din faza de cercetare – proiectare, au fost adoptate solutii care sa corespunda exigentelor si impune efectuarea modificarilor si completarilor necesare. Analiza realizeaza o serie de obiective care se pot grupa astfel:

- analiza calitatii produsului propriu zis, cu stabilirea si analiza functiilor de baza ale noului produs, respectiv ale complexului pe care acesta il formeaza impreuna cu ambalajul sau. In cadrul analizei calitatii propriu zise se examineaza sistemele la care participa produsul si pe baza aceasta functiile pe care trebuie sa le indeplineasca.

Sistemele la care noul produs participa cel mai adesea sunt:

- sistemul produs - om, a carui analiza permite stabilirea functiilor produselor, functii impuse de cerintele oamenilor cu care produsele vin in contact (utilizator si consumator, dar si lucratori din comert, manipulanti etc) si final adaptarea produsului la nevoile si posibilitatile oamenilor;

- sistemul produs – echipament, a carui analiza duce la stabilirea functiilor produsului care sa permita prelucrarea in continuare daca e cazul, transportul, depozitarea etc;

- sistemul produs - mediu a carui analiza permite stabilirea conditiilor optime (temperatura, umiditate, grad de poluare, grad de iluminare etc.) pentru fiecare etapa a circuitului produsului, astfel ca acesta sa-si mentina integritatea cantitativa si calitativa.

Analiza calitatii unui produs nou presupune analiza valorii sale de intrebuintare. Realizarea unui produs este justificata daca satisface o anumita nevoie, adica are o valoare de intrebuintare. Valoarea de intrebuintare este suma unor componente, numite functii (valori de intrebuintare elementare). Analiza valorii de intrebuintare se face in mod riguros prin analiza functiilor produsului.

Numarul mare si varietatea mare de functii ale unui produs se grupeaza in functii obiective, subiective si auxiliare.

Functii obiective sunt acelea care contribuie in mod direct la asigurarea valorii de intrebuintare a produsului si pot fi masurate obiectiv si exprimate in unitati de masura bine definite. Astfel, in cazul unui produs alimentar, functia obiectiva este aportul de trofine care satisface nevoia fiziologica de hrana. In cazul articolelor de incaltaminte functiile obiective sunt definite prin cele de protectie si cea ortopedica.

Analiza functiilor obiective trebuie sa tina seama de modul de utilizare specific pe care il pot avea produsele. Astfel, daca produsele sunt destinate masei consumatorilor, ele trebuie sa satisfaca cerintele la nivel mediu al populatiei, dar daca produsele sunt destinate anumitor segmente de consumatori, cum sunt produsele alimentare dietetice, produsele de protectie, produsele pentru copii, produsele pentru sportivi, sau cele pentru handicapati trebuie sa se aiba in vedere cerintele specifice ale acestor consumatori.

Functii subiective sunt functii care participa direct la asigurarea valorii de intrebuintare, dar nu pot fi masurate in mod obiectiv. In cazul produselor alimentare, de exemplu, functiile subiective sunt reprezentate de proprietatile psihosenzoriale (olfactive, gustative, vizuale etc.). La importanta functiilor subiective contribuie si rolul pe care acestea le au in perceptia consumatorului, in raport si cu traditia, educatia, varsta etc. La produsele nealimentare functia subiectiva tipica este functia estetica.



La analiza functiilor subiective se trateaza distinct sistemul produs - ambalaj, ambalajul avand uneori un rol determinant in achizitionarea produsului de catre consumator.

Functiile subiective se analizeaza corelat cu functiile obiective, astfel incat pe ansamblu sa se asigure valoarea de intrebuintare preconizata.

La unele categorii de produse, cum sunt cele de moda, vinurile, branzeturile, insusirile psihosenzoriale, incluse in functiunile subiective, au o influenta atat de importanta, determinanta in formarea calitatii, incat ar putea fi considerate functii obiective, desi evaluarea lor obiectiva este dificila sau chiar imposibila.

Functiile auxiliare se refera la cerintele pe care produsul trebuie sa le satisfaca pe parcursul circuitului tehnico – economic. Ele contribuie in principal la realizarea a doua obiective si anume pastrarea calitatii produselor si realizarea cat mai usoara a operatiilor la care produsul este supus in circuitul sau de la producator la consumator. Si in acest caz sistemul produs-ambalaj poate constitui un exemplu. Analiza lui arata ca functia de protectie a produsului pe care o indeplineste ambalajul, fara sa concure la valoarea de intrebuintare a acestuia, este totusi de mare utilitate, deoarece asigura conservarea calitatii initiale a produsului.

- Analiza conditiilor de transport, manipulare, depozitare si pastrare ale produselor noi

Modul in care se face transportul marfurilor de la producator la beneficiar are o mare influenta asupra calitatii produselor, dar si asupra cheltuielilor si prin aceasta asupra eficientei economice a produselor. De aceea, la cercetarea produselor noi, aceste activitati legate de produse trebuie tratate intr-o conceptie unitara, ca o problema de optimizare: asigurarea miscarii marfurilor care trebuie sa ajunga la beneficiar in momentul si in cantitatea necesara, cu pastrarea calitatii, cu minim de cheltuieli si impact minim asupra mediului.

Analizele cerintelor fata de produs in raport cu procesele de depozitare si transport pot duce la necesitatea revizuirii conceptiei despre noul produs si a adaparii lui la conditiile si exigentele acestor procese.

Conditiile de transport si depozitare intervin in analiza raporturilor produs-mediu si produs-ambalaj. Analiza ia in considerare urmatoarele aspecte principale:

- Dimensiunea produselor si ambalajelor trebuie sa asigure folosirea cat mai completa a capacitatii mijloacelor de transport si a depozitelor. Un mijloc eficient in acest sens este modularea, sistem care s-a impus in special cu extinderea paletizarii si containerizarii.

Modularea consta in alegerea dimensiunilor produsului si ambalajului de prezentare astfel ca sa fie cuprinse de un numar intreg de ori in dimensiunile ambalajului de transport sau ale mijlocului de transport.

- Asigurarea conditiilor de pastrare a produselor, pentru pastrarea calitatii pe toata durata circulatiei lor tehnice. Se iau in discutie in special conditiile de mediu cum sunt parametrii din spatiile de depozitare de care trebuie sa se tina cont ca cerinta a produselor noi care se analizeaza.

- Rationalizarea operatiilor de manipulare, mijloc important atat de reducere a cheltuielilor, cat si de evitare a vatamarii produselor. Se realizeaza printr-o organizare adecvata, prin mecanizare si informatizare, prin amenajare adecvata a depozitelor, a rampelor, a mijloacelor de transport. Din punct de vedere al modului de realizare a produsului, acesta inseamna cerinte constructive care sa asigure protectia pe intregul circuit al produsului, cerinte dimensionale, prin incadrarea in prevederile prescriptiilor internationale si in conditiile impuse de mijloacele de transport si de manipulare, cerinte privind ancorarea si fixarea in mijloacele de transport, cerinte privind returnarea ambalajelor.

- Analiza respectarii legalitatii

La analiza calitatii produselor noi, trebuie sa se ia in considerare obligatiile rezultate din legislatia interna sau internationala in vigoare. In acest sens, trebuie analizate prevederile legislatiei pentru produsul sau grupa de produse care se cerceteaza si care se pot referi la:

- conditiile tehnice in care se realizeaza produsul (tipul de materii prime, caracteristicile tehnologice de fabricatie etc.);

- conditiile igenico-sanitare impuse tuturor celor care intervin in obtinerea si apoi in circuitul produsului si concura la obtinerea unui produs salubru: materii prime, utilaje, forta de munca, mediu ambiant;      

- conditiile de comercializare care se refera la restrictiile sau protectiile vamale, protectia marcilor de fabrica si a altor proprietati industriale si intelectuale. In contextul extinderii relatiilor comerciale internationale, respectarea reglementarilor internationale si nationale (inclusiv in tarile de destinatie) privind protectia proprietatii intelectuale si a proprietatii industriale este deosebit de importanta, chiar vitala.

Analiza respectarii legalitatii consta in compararea conditiilor si solutiilor propuse cu cele prevazute de legislatie. In cazul produselor pentru export, analiza se bazazea pe exigentele legislatiei zonelor cu care produsul va veni in contact pe circuitul sau pana la consumator, inclusiv a legislatiei tarii de destinatie

In cadrul analizei respectarii legalitatii trebuie acordata atentia cuvenita prescriptiilor standardelor in vigoare.

- Analiza eficientei produsului nou

Eficienta economica se exprima cu ajutorul unor indicatori tehnici, economici si sociali cum sunt profitul, durata de recuperare a cheltuielilor de cercetare-proiectare, cresterea productivitatii muncii, reducerea consumurilor specifice, cresterea volumului desfacerilor, cresterea eficientei economice la beneficiari.

Pe langa indicatorii de eficienta se mai au in vedere si urmatoarele aspecte:

-la producator:

masura in care noul produs se integreaza in dotarile existente si tehnicile de fabricatie;

masura in care noul produs valorifica resursele existente si reduce poluarea mediului;

masura in care noul produs aduce o imbunatatire a nivelului calitativ in raport cu produsele aflate in fabricatia curenta;

-la societatea de comercializare se analizeaza daca noul produs duce la simplificarea aprovizionarii, usurarea etalarii si vanzarii, returnabilitatea ambalajelor, reducerea cheltuielilor de circulatie, reducerea imobilizarilor de fonduri;

-la consumatori se analizeaza calitatea efectului obtinut prin folosirea noului produs, costul produsului, timpul si mijloacele necesare folosirii sau pentru pregatirea folosirii noului produs, posibilitatea valorificarii ambalajului si de evitare a poluarii mediului inconjurator, gradul de conservabilitate si conditiile tehnice necesare, nivelul de informare pe care il asigura eticheta sau ambalajul, cantitatea de produs aflata intr-o unitate de ambalaj.


Calitatea marfurilor si protectia mediului


Marfa, ca rezultat al activitatii umane, are efect asupra mediului cel putin in doua ipostaze, ca produs al unei tehnologii care este mai mult sau mai putin poluanta si ca obiect al consumului/utilizarii, proces in cursul caruia iau nastetre agenti mai mult sau mai putin poluanti. De asemenea, circuitul tehnic al produsului de la producator la consumator creeaza un contact marfa – factori de mediu, o relatie in ambele sensuri, marfa fiind afectata de factorii de mediu si mediul, la randul lui, fiind afectat de marfa.

Este, in aceste conditii, evident ca, intre multiplele aspecte ale calitatii, definita ca totalitatea proprietatilor marfii care fac ca marfa sa satisfaca cerintele exprimate sau implicite ale cumparatorului, proprietatea de a afecta mediul intr-o masura mai mare sau mai mica ocupa un loc important.

Exista tendinta la cumparatori de a constientiza perfect, necesitatea caracterului nepoluant al marfurilor.

O sursa majora de poluare legata de marfuri o constituie deseurile, care prezinta o continua crestere cantitativa si in diversitate. Problemele create de aceste deseuri devin si mai grave datorita faptului ca o parte din ele nu sunt biodegradabile, deci nu se reintegreaza in mediu in mod natural si datorita caracterului toxic al unora din ele. Cantitatea mare de deseuri, chiar biodegradabile si netoxice, constituie o mare problema de protectie a mediului, prin faptul ca se depaseste adesea capacitatea naturala de autoepurare, adica de autoprotejare a mediului impotriva materialelor evacuate in urma unul consum mereu in crestere de produse. O solutie aplicata pe scara larga o constituie procedeele costisitoare de depozitare, tratare sau de distrugere a deseurilor.

Pe de alta parte, produsele in cantitate tot mai mare, solicitate de piata, si in ultima instanta, de consumatori, inglobeaza tot mai multe din resursele limitate de care omenirea dispune.

Rezulta ca factorii de mediu nu mai pot avea in mod nelimitat rolul dublu de furnizori de resurse si de receptori de reziduuri.

Protectia mediului impune relizarea unor cicluri de productie inchise de felul: materie prima – productie – produs – materie prima. Realizarea unor astfel de procese ciclice este conditionata de valorificarea reziduurilor si a deseurilor care rezulta pe parcursul fabricarii si consumului produselor. Si in acest fel, protectia mediului a devenit o problema strans legata de calitatea produselor si serviciilor, sau, exprimat in alt mod, unul din aspectele esentiale ale calitatii a devenit, azi, modul in care produsele afecteaza mediul pe parcursul fabricatiei, pe tot circuitul lor tehnic si al consumului, respectiv dupa consum.

Realizarea ciclurilor de productie inchise materie prima – productie – produs – materie prima constituie unul din elementele fundamentale ale dezvoltarii durabile.

Impactul pe care produsele care devin marfuri il au asupra mediului, in oricare din etapele vietii lor, sau dupa utilizarea lor, constituie, din motivele de mai sus, un element important al calitatii lor. Necesitatea protectiei mediului este o necesitate implicita, sau, uneori, o cerinta exprimata explicit, fata de produsele achizitionate de consumatori.

Prin faptul ca a aparut necesitatea ca, deja la proiectarea produselor, sa se prevada atat lipsa unui impact negativ asupra mediului in timpul fabricarii, al circuitului tehnic si al utilizarii, cat si posibilitatea reintegrarii lor in natura, dupa utilizare, fara efecte negative, ori a reintegrarii lor in circuitul economic, ca materie prima, aceste caracteristici pot fi incluse in ipostaza calitatii - calitate de proiectare.  

Imbunatatirea calitatii produselor din punct de vedere ecologic presupune satisfacerea unor cerinte cum sunt: utilizarea de materii prime refolosibile, utilizarea energiei in cantitati mai mici si din surse inepuizabile, utilizarea de componente reparabile, produsul sa aibe mai putine efecte secundare, sa necesite ambalaj mai redus, sa nu prezinte pericole pentru animale, sa fie silentioase, sa necesite mai putina apa, sa polueze mai putin, sa fie biodegradabile, sa fie reciclabile, sa consume putine materii si materiale.

In multe din tarile dezvoltate, produsele care afecteaza mediul peste limita admisa sunt supuse unor taxe suplimentare, fiind astfel facute mai putin competitive si mai putin atractive in raport cu produsele care afecteaza mediul in mai mica masura.

Chiar si in absenta unor astfel de masuri fiscale, se constata ca cerintele ecologice reprezinta unul din factorii de care cumparatorii tin cont tot mai mult la decizia de achizitionare, alaturi de celelalte aspecte de calitate, de pret, de experienta anterioara a cumparatorului.

Proiectarea si realizarea produselor noi trebuie sa se faca tinand cont de cerintele de protectie a mediului, explicite sau implicite, precum si de prescriptiile legale din acest important domeniu. Din punct de vedere al legislatiei, trebuie avut in vedere ca aceste prescriptii au arie de valabilitate nationala, europeana sau mondiala. Exista, pentru aceste aspecte, si trebuie respectate standardele internationale seria ISO 14000, preluate si in standardizarea nationala romaneasca.









Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact