StiuCum - home - informatii financiare, management economic - ghid finanaciar, contabilitatea firmei
Solutii la indemana pentru succesul afacerii tale - Iti merge bine compania?
 
Management strategic - managementul carierei Solutii de marketing Oferte economice, piata economica Piete financiare - teorii financiare Drept si legislatie Contabilitate PFA , de gestiune Glosar de termeni economici, financiari, juridici


Arta de a lua DECIZIA CORECTA
ECONOMIE

Economia este o stiinta sociala ce studiaza productia si desfacerea, comertul si consumul de bunuri si servicii. Potrivit definitiei date de Lionel Robbins in 1932, economia este stiinta ce studiaza modul alocarii mijloacelor rare in scopuri alternative. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea umana, economia este o stiinta sociala.

StiuCum Home » ECONOMIE » microeconomie si macroeconomie
Trimite articolul prin email Aplicarea teoriei cererii si ofertei : Microeconomie si macroeconomie Publica referat pe tweeter Trimite articolul prin facebook

Aplicarea teoriei cererii si ofertei



Aplicarea teoriei cererii si ofertei


Cererea si oferta reprezinta elementele de baza ale mecanismului pietei si se folosesc in diverse domenii. Vom reliefa cum poate fi utilizata teoria cererii si ofertei la formarea mentalitatii adecvate economiei de piata.              Pentru a intelege mai bine mecanismul de functionarea a economiei de piata, vom descrie comportamentul agentilor economici in functie de cresterea pretului la titei si la deriva 454d37e tele acestuia. De la inceputul secolului al CC-lea si pina in anul 1973, consumul de titei a crescut. Aceasta sporire a fost conditionata de pretul mai scazut la titei in comparatie cu pretul altor tipuri de combustibil. In aceasta perioada actorii economici isi organizeaza activitatea pornind de la existenta unor resurse abundente de titei, accesibile utilizatorilor la un pret relativ scazut.

Incepind cu anul 1973, a intervenit o schimbare brusca a pretului la titei. Aceasta modificare a fost conditionata de cresterea pretului la titei de la 2,90 la   9 baril in anul 1978. O crestere dramatica a pretului (de la 12 la 30 pe baril) a avut loc in anii 1978-1980.

Agentii economici au raspuns la cresterea pretului prin incercarea de limitare a consumului de titei. De exemplu, cresterea pretului la benzina i-a determinat pe consumatori sa solicite masini cu consum redus de combustibil. Socul pretului la produsele de titei au orientat producatorii de automobile spre conceperea unor masini mici, arhitectii – spre folosirea tot mai larga a energiei solare la incalzitul imobilelor, cercetatorii chimisti- spre identificarea solutiilor alternative la consumul de petrol.

Scaderea cererii de masini cu un consum mare de benzina a scos in prim- plan problema restructurarii activitatii firmei, confectionarii produselor mai adecvate cerintelor pietei. In conditiile economiei de piata, cine intirzie cu restructurarea activitatii sufera pierderi enorme. Astfel, ’’General Motors’’ - cel mai mare producator american de automobile, a inregistrat in perioada iulie- septembrie 1980 pierderi cifrate la 567 milioane de dolari.

Teoria cererii si ofertei se poate utiliza si in:

--analiza influentei sistemului impozitar asupra producatorului si consumatorului;

--analiza impactului generat de implicarea statului in economie prin fixarea preturilor sau utilizarea preturilor minimale, prin utilizarea taxelor si tarifelor pentru reglarea importului etc.

Vom elucida aplicarea teoriei cererii si ofertei prin urmatorul exemplu. Admitem ca in 1999 in Republica Moldova s-au realizat 3000 mii tone de benzina la un pret de 5 lei litru. De la 01. 01. 2000 guvernul a decis sa impoziteze fiecare litru de benzina vindut cu 0,50 lei. Ce suma va fi obtinuta in buget in anul 2000 in urma introducerii impozitului? Pe umerii cui va cadea povara impozitului?




Pentru a da raspuns la aceste intrebari vom prezenta grafic situatia de pe piata benzinei in anul 1999. Presupunem ca in anul 1999 piata se afla in echilibrul E0 (figura 5).















Introducerea impozitului de 0,50 lei deplaseaza curba ofertei in sus. Dupa introducerea impozitului, se instaleaza un nou echilibru E1 cu coordonatele Q1 = 960 tone, P1 = 5,30 lei. Venitul bugetului de la impozit va fi 960000 0,30 = 288000 lei. Conform situatiei de pe grafic 0,30 lei din impozit ii achita consumatorul, iar 0,20 lei – producatorul.

Prin urmare, marimea poverii impozitelor ce poate reveni consumatorului ori producatorului depinde de pozitia curbelor cererii si ofertei. Cu alte cuvinte, teoria cererii si ofertei reliefeaza faptul ca impozitul poate fi utilizat de catre stat ca parghie economica in reglarea vietii economice.








Politica de confidentialitate



Copyright © 2010- 2021 : Stiucum - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact