Monedele internationale

Monedele internationale

Drepturile Speciale de Tragere (DST)

Au fost create in cadrul Fondului Monetar International si functioneaza din anul 1976 ca instrumente de completare a instrumentelor de lichiditate internationala, in urma scaderii rolului aurului si dolarului american ca valuta de rezerva.Au fost concepute ca o moneda internationala a carei unitate continea teoretic 0,888671 grame aur fin care putea fi manipulata numai de detinatorii oficiali de DST (tarile membre ale FMI), precum si de detinatorii desemnati (institutii financiare regionale).

Utilizarea DST in operatiuni in cadrul FMI vizeaza:

-   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; achizitionarea de valuta prin tranzactii de desemnare, in care FMI indica membrii avand o situatie corespunzatoare a balantei de plati si care urmeaza sa asigure valute contra DST pentru membrii care au dificultati de balanta ;

-   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; tranzactii prin acord cand se poate obtine valuta contra DST, neconditionat de situatia balantei de plati externe ;

-   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; operatiuni la termen de cumparare sau vanzare de DST ;

-   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; participarea la aranjamente swap ;

-   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; plati in contul cotei, rascumparari si plati de dobanzi efectuate catre contul resurselor generale ale FMI ;

-   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; decontarea obligatiilor financiare si acordarea de imprumuturi;

-   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; garantii ale realizarii unor obligatii financiare;

-   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; donatii etc.

La baza DST se afla varsamintele statelor participante la FMI, in moneda lor nationala (75%) si in valute convertibile (25%). Caracteristica lor esentiala consta in aceea ca, in general, DST nu pot fi folosite direct ca instrumente de plata (cu exceptia anumitor situatii), ci numai prin convertirea lor prealabila in alte valute. DST reprezinta bani de cont emisi de FMI care indeplinesc urmatoarele functii:

à etalon al valorii = DST servesc ca mijloc de exprimare si evaluare a monedelor nationale sau a contractelor comerciale internationale datorita stabilitatii crescute fata de alte monede nationale;

à mijloc de rezerva = DST face parte din rezervele oficiale alaturi de aur si alte valute convertibile;

à mijloc de plata = plati directe cu DST se pot face numai intre detinatorii oficiali de DST (bancile centrale ale statelor membre) si FMI si alti detinatori autorizati care platesc catre FMI dobanzi, comisioane si diverse contributii direct in DST.

Tarile membre ale FMI pot utiliza mecanismul DST prin care orice tara membra a FMI poate sa isi foloseasca alocarile in DST pentru a procura sume echivalente in moneda nationala a altei tari.

Principiile acestui mecanism sunt:

1.   &nbs 818b13i p;  existenta alocarilor de DST in contul fiecarei tari membre

Fiecare stat membru primeste in contul sau in DST o anumita cantitate cu titlu de alocari de DST, proportional cu cota de participare la constituirea resurselor FMI. Pentru alocarile in DST, FMI percepe un comision.

2.   &nbs 818b13i p;  utilizarea sumelor in DST alocate fiecarei tari

Vizeaza diverse destinatii ale acestor alocari, inclusiv posibilitatea de a procura valuta convertibila la cursul in DST al valutei respective, prin relatie directa intre doua tari membre ale FMI, fara interventia FMI.

3.   &nbs 818b13i p;  determinarea rezervei in DST

Diferenta dintre alocarile in DST inscrise in cont si utilizarile date acestor sume determina rezerva de DST. Pentru aceste rezerve FMI bonifica o dobanda, egala ca procent cu comisionul perceput la alocarea de DST. Nivelul acestuia este aliniat la rata dobanzii de pe piata internationala.

Efectuarea de operatiuni directe intre membrii cu ajutorul DST este considerata ca apelare la un credit in moneda tarii partenere. Diferenta dintre comisionul platit catre FMI pentru alocari si dobanda incasata pentru rezervele in DST reprezinta fie costul creditului solicitat, fie profitul tarii creditoare.

EURO

Cu incepere de la 1 ianuarie 1999 s-a lansat oficial moneda unica europeana EURO care este adoptata de tarile membre ale Uniunii Europene care au indeplinit criteriile de aderare stabilite. Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene a stabilit trei etape in vederea trecerii la moneda unica. La 1 ianuarie 2001 a inceput cea de a treia etapa prin introducerea monedei unice sub forma banilor efectivi.

Criteriile prevazute in Tratatul de la Maastricht se refera la:

à stabilitatea preturilor = presupune o corelatie intre indicele general al preturilor si rata inflatiei. Daca se considera o anumita tara, indicele general al preturilor nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1,5% rata medie a inflatiei aferenta pentru trei dintre cele mai bune tari membre.

à rata dobanzii = va fi observata pe un an inaintea momentului evaluarii fiecarei tari. Rata medie nominala a dobanzii nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2% pe cea inregistrata in trei din cele mai bune tari membre.

à deficitul bugetar = o tara membra trebuie sa aiba o pozitie bugetara fara deficit in exces. In prezent, se considera ca un deficit bugetar normal nu trebuie sa depaseasca mai mult de 3% din PIB - ul tarii candidate.

à datoria publica = nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB - ul tarii candidate.

à stabilitatea monedei = fiecare tara candidata trebuie sa respecte fluctuatiile normale ale monedei sale in conformitate cu mecanismul cursului de schimb al sistemului monetar european pentru cel putin 2 ani inainte de evaluarea situatiei.

Indeplinirea acestor 5 criterii este necesara, dar nu si suficienta. Se impune si indeplinirea anumitor criterii economice, cum ar fi:

§   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; mobilitatea factorilor de productie à tarile cu grad inalt de mobilitate sunt preferate la integrarea monetara deoarece isi pot adapta cursurile de schimb la socurile internationale;

§   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; flexibilitatea veniturilor salariale si a preturilor à tarile in care piata muncii este mai flexibila au sanse mai mari de adaptare, reducand efectele negative asupra somajului si ratei inflatiei;

§   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; integrarea fiscala à presupune armonizarea interguvernamentala a impozitelor directe si indirecte;

§   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; diversificarea structurilor de productie à se considera ca economiile diversificate au posibilitatea sa preintampine socurile care ar putea afecta cu prioritate un anumit sector economic;

§   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; similaritatea structurilor de productie à socurile economice vor avea un impact simetric asupra tarilor cu structuri de productie similare si deci nu va mai fi nevoie de folosirea cursului de schimb ca instrument de ajustare.

Printre avantajele adoptarii monedei EURO se enumera:

-   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; disparitia incertitudinilor cu privire la schimbul monetar intraeuropean si reducerea, in consecinta, a cheltuielilor aferente tranzactiilor;

-   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; eliminarea crizelor aferente instabilitatii cursurilor, pierderii rezervelor, deprecierilor etc.

-   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; stabilitatea preturilor la nivel european datorita exprimarii lor intr-o singura moneda, ceea ce determina reducerea substantiala a incertitudinilor care afecteaza deciziile de investitii;

-   &nbs 818b13i p;   &nbs 818b13i p; inlocuirea politicilor monetare nationale cu politica monetara unica a Bancii Centrale Europene cu consecinte favorabile in mentinerea sistematica a stabilitatii preturilor (modalitate eficienta de lupta impotriva inflatiei).